Lupta, decembrie 1931 (Anul 10, nr. 3021-3045)

1931-12-01 / nr. 3021

Paajisia 2-a TINE CALO LA VULTURUL UE MARI PESTELE il 79 STR. BAZACA1 STR CAROL 76 78 80 82 STR.hALELOR 21 Librăria Universala ALCALAY & Co. CALEA VICTORIEI 27 BUCUREŞTI I Primeşte abonamente lunare Ia urcătoarele ziare şi reviste franceze cu preturile indi­cate In dreptul fiecăruia: ’ Ziare zilnice * una lună n » * » a » » » 99 X 99 79 55 33 63 38 54 42 32 32 32 30 60 60 82 216 60 Ultimele noutiti • © © • Sciences et Voyages Lu ......... Le dourire............... La Vie Parisienne . • • M . Ric et Kac....................... » „ Reviste bilunare una lună Les An alles .... C'onferencia .... Fantasio.................. Mercure de France ... „ Modes et Travaux Feminins „ La Nature.................. . „ Revue des deux Mondes „ L’Art et 1a Mode ... „ Monde et Voyages ... , Reviste lunare Chiffon »•••... > Vie â la Campagne . . . » Jardin des Modes ... * Je sais tout ...... . Lectures pour tous ... » Nos Loisirs...................... » Nouvelle *<evue Franţaise » La Science ct la Vic . . * Vogue ......... u Le Aiois ........ » LEI 5Q 64 54 124 26 66 34 48 94 84 68 108 140 28 47 48 65 46 47 42 45 38 78 100 Aceste preţuri se înţeleg expediate prin poştă la domiciliu. Abonamentele se plătesc anticipat. Deasemenea se primesc abonamente Ia toate ziarele române şi străine cu preţurile originale. L’Action Franţaîse. Journal des Débats j/Intransigeant . . Le Journal . . . . Le Matin............... Excelsior . . . . . Le Figaro............... Le Temps................ UOeuvre ............... Reviste săptămânale Anthenne.......................una lună Candide . ....................... La Femme de France . üringoire . ................... Haut Parleur . • . • . Je suis partout..... Dimanche Illustré . . • Miroir des Sports • . . Mon Ouvrage ..... Les Nouvelles Litteraires Fresse Medicale (bissäpt.) PouraVous................... Vu.............................. LTllustration ..... Le Kire ....... s 7. a u SO n 79 W m ff x LEI 135 126 117 126 126 157 126 195 1U5 LEI Princesse Bibesco : Croisade pour l’anemoine......................... 78 Bauman: Marie Antoinette et Axel de Fersen................................. • 130 Hamer: L’Ecole des reporters . • 78 Ludendorif: 1932 la guerre ... 70 Comenzile pentru provincie se expediază LEI Somerset Maugham: La ronde de ^ l’amour roman.................. 98 Gaston Martin: Joseph Caillaux . 98 Poty: Exquisse d’une Philosophie sociale........................................ 78 şi contra-ramburs. Cataloage gratis la cerere 99 » 9 Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnă­­tura doctorului. C3©lTO it!A ŞTEFAN AUERBACH aduce la cunoştinţa ono­ratei sale clientele că s’a instalat în STR. ACADEMIEI 47 parter Şedinţa Senatului universitar din Iaşi CONCURSUL PENTRU OCUPA­REA CATEDREI DE DREPT RO­MAN, DOCTORAT NU SE POATE ŢINE IAŞI. 30.­­ Deoarece în urma ce­lor două somaţii adresate de minis­terul instrucţiunii publice comisiei de concurs pentru catedra de drept roman de la facultatea juridică din Iaşi, această comisie nu şi-a putut continua lucrările din cauza absen­ţii sau demisiei unora dintre mem­bri. Senatul universitar întrunit în şe­dinţa de Sâmbătă 28 Noembrie du­pă discuţiile avute a trimis urmă­toarea telegramă d-lui ministru al instrucţiei publice: La telegrama dv. cu No. 187.573, Senatul universitar vă roagă să fa­ceţi toate sforţările ca să se ţină concursul pentru ocuparea catedrei de drept roman doctorat, aplicând sancţiuni membrilor comisiei de concurs cari prin absenţa lor îm­piedică lucrările. Rector, (ss) BOGDAN Eliberarea lui Fălcoian Fostul director al „Monitorului Oficial“, Al. Fălcoianu, terminân­­du-și pedeapsa, a fost pus ori în libertate de la închisoarea Văcă­rești. Se știe că din cei cinci ani la cât fusese condamnat Fălcoianu, i s-a redus pedeapsa cu un an jumă­tate. I Licenţiată Matematici predă secţiuni tot cursul liceal A se adresa 72 General Bercheld­ LAPTA Continuarea din pagina I­ ganizărei burgheze, ca şi bunu­rile ei materiale şi morale, nu poate şi nu trebue să renunţe la legalitate, care e singura şi su­prema ei apărare. Odată eştt din cadrele legali­tate­, regimul riscă în lupta con­tra concepţiunilor şi procedeelor subversive, să cadă victima pro­priei sale erori. Structura juridi­că a statului modern e singura garanţie a regimului burghez. În­seamnă a capitula înainte de luptă şi a abandona cea mai pre­ţioasă armă, dacă nu singura, când un şef al unui stat modern, proclamă ca principiu de guver­nare, ilegalitatea justificată de necesităţi de stat. Orice ilegalitate e un arbitrar, şi începutul firesc al dezordinei, ori de unde ar veni ea, şi arbi­trarul burghez, ca şi cel revolu­ţionar comunist, sunt tot atât de periculoase, fiindcă pornesc din aceeaş mentalitate şi dispreţ fa­ţă de ordinea juridică. ★ Dacă guvernul se simte jenat, în acţiunea sa de guvernare, de o lege ordinară, n’are decât s’o modifice, căci are la dispoziţie majorităţi impresionante şi doc­­cile. Intr’o ţară, ca Ţara Româneas­că, mai ales, unde parlamentul e la discreţia executivului, con­­cepţiunea guvernărei peste legi, e o provocare inutilă. Guvernul poate avea orice lege la dispo­ziţie in douăzeci şi patru de ore. Nici un şef de guvern, înainte de război, n’a avut curajul să proclame astfel de principii. Şi slavă Domnului, au avut şi ei di­ficultăţi de moment. Instinctul u­­nei conservări de regim îi ferea de astfel de imprudenţe, căci ei ştiau că regimul burghez e esen­­ţialmente un regim legal şi ju­ridic şi bazat numai pe respec­tul datorit contractului, pro­prietăţii şi libertăţii individuale. Statul modern burghez e un stat de drept, creat şi întemeiat pe norme de drept, şi dreptul fă­ră respectul necondiţionat al le­gei, nu poate exista. Utilizarea pateticului, în fonna cea mai periculoasă, provocarea panicei, pentru a obţine un re­zultat ilegal, este o greşeală po­litică ce poate avea urmări in­calculabile. E bine să se ştie de toată lumea, că nu e cu putinţă ordinea în stat, fără respectul necondiţionat al legilor şi al regulelor de drept, care constitue cea mai înaltă manifestare a forţei unui stat”. Congresul deponenţilor băncii Blank Comisarul guvernului expune cauzele care au provocat prăbuşirea instituţiei Eri a avut loc în sala circului Sidoli congresul general al depo­nenţilor băncii Marmorosch, Blak et Co. La acest congres a participat şi d. Nicolae Ioanidi, comisar al gu­vernului pe lângă, bancă. Au vorbit, la început delegaţii deponenţilor, din ţară, d-nii Tufk­- Cluj, Teodorescu-Iaşi, etc., cari s'au declarat solidari cu acţiunea ce se duce ln Capitală pentru apărarea drepturilor deponenţilor. D-nii Episcopescu, col. Maltopol şi Bercovici-Berea arată lupta ce a întreprins comitetul deponenţilor, toate intervenţiile pe lângă gu­vern, ministerul de finanţe, şefi de partide, parlamentari spre a-i determina să ajute acţiunea între­prinsă. CUVÂNTAREA COMISARULUI GUVERNULUI D. NICOLAE IOANIDI, comisar al guvernului, luând cuvântul spu­ne urmtăoarele: Analizând situaţia creată prin în­chiderea Băncii Blank am consta­tat că ea se datoreşte în primul rând deponenţilor care fă­ră să aibă nevoie s-au grăbit a cere eliberarea depunerilor lor. Din cercetarea re­gistrelor se constată că Banca Blank a plătit în interval de patru luni de zile peste 30.000 de depo­nenţi. Statul n’a făcut încă nimic pentru deponenţi, Banca Naţiona­lă a contribuit însă dându-i un prim fond de 600 milioane, asta însă n'a fost suficient. Banca Na­ţională sub presiunea statului a continuat să mai dea treptat fon­duri, care însă nu au putut satis­face retragerea depunerilor. Arată că nu a constatat fraude şi nu se poate impune nici o vină d-lor A­­ristide Blank, Soepkez­­ şi Taba­­covici. îndreptarea situaţiei poate sur­veni dacă deponenţii vor stărui pe lângă Stat şi Banca Naţională care împreună sunt datori a veni în spri­jinul celor nevoiaşi. O VOCE: Noi vrem să ştim când ni se vor plăti banii? D. comisar al guvernului face a­pel la răbdarea şi inteligenţa depo­nenţilor asigurându-i că acţiunea va avea reuşită. La sfârşit s’a votat o moţiune prin care, între altele, se cere gu­vernului să caute pe toate caile le­gale ca micii deponenţi să fie sa­tisfăcuţi. Guvernul bate toba conversiunii întrunirea de eri de la Caracal In urma campaniei duse de Liga „Vlad Ţepeş” împotriva conversiu­­nei datoriilor agricole, guvernul a hotărât ţinerea unei serii de întru­niri în ţară pentru lămurirea agri­cultorilor asupra principiilor con­­versiunei şi a combate pe acei cari sunt împotriva acestei legi. Prima întrunire a avut joc­uri la Caracal şi au participat toţi parla­mentarii judeţului. Guvernul a fost reprezentat prin d. AL Radian, subsecretar, autorul legii de conversiune a datoriilor a­­gricole. întrunirea a fost presidată de d. Basarab Brâncoveanu, deputat şi mare agricultor, a-sa a susţinut pro­­cesul de conversiune, care evită a­­nihilarea reformei exproprierei. D. SEBASTIAN RADOVICI, vice­preşedintele Camerei deputaţilor a susţinut constituţionalitatea legei de conversiune a datoriilor agricole, Statul având dreptul de­ a interveni în conflictele de ordin social. D. AL. RADIAN, subsecretar de stat la agricultură, a spus că legea conversiunei nu este o lege anti­­bancară, dar ele trebue să-şi adap­teze funcţionarea lor condiţiunilor impuse de structura agricolă a ţă­rii noastre. . O ţară nu poate avea credit dacă agricultura este paralizată. A respins acuzaţia că acest pro­ect distruge cooperative. Aceiaşi ne­cesitate de Stat care a determinat sprijinirea cooperaţiei, determină şi sprijinirea ţăranului prin conver­siune. Conversiunea este dreaptă, legală şi necesară, căci agricultorul nu este vinovat de scăderea preţului cerealelor şi lipsa unei instituţiuni de credit. Conversiunea este legală căci toa­tă legislaţia noastră după război este influenţată de tendinţa legiui­torului de­ a interveni in raporturile dintre particulari atunci când un interes superior o impune. In continuare, d-sa polemizează cu liga Vlad Ţepeş care in numele ideei conservatoare combate copilă­reşte conversiunea. Inchee, invitând partidul liberal să-şi precizeze atitudinea în chestie conversiunei, aşa cum a făcut-o par­tidul național-ţărănesc, REP. Dele­gaţii băncilor de c­ulare şi federalelor combat conversiunea datoriilor agricole din dimineaţă s'au întrunit la se­diul Băncii Centrale Cooperative din stat. Brezd­anu delegaţii Coope­rativelor şi Băncilor populare din Capitală şi jud. Ilfov, spre a discuta legea conversiunei agricole. D. TEODORESCU-ŢINCU a deschis adunarea, salvând pe delegaţi. D. MLADENATZ, directorul I-I al Oficiului naţional al cooperaţiei, a arătat stuaţia grea a ţărănimei de­bitoare, precizând că potrivit noii legi, vor intra sub prevederile ei , cei cari au mai puţin decât 25 hec­tare, în categoria l-a, iar ceilalţi în categoria H-a. Pentru prima cate­gorie, conversiunea este obligatorie, pentru ceilalţi este facultativă. D. CESAR PARTHENIE, prof. universitar, preşedintele Băncii Cen­trale Cooperative, a făcut o amplă şi documentată expunere a mişcării cooperatiste in ţara noastră, accen­tuând asupra importanţei instituţiu­­nei p­e care o conduce. Asanarea exercitată de Banca Centrală Cooperativă constă, in : e­­şalonarea datoriilor, scăderea do­bânzilor, reducerea cheltuelilor şi ajutorarea producătorilor, de a p­ro­d­­u­ce cât mai mult şi bun. D-sa a rezumat propunerile ce sunt de făcut în momentul de faţă asupra legii conversiunei datoriilor agricole, cerând să se amendeze le­gea în sensul următor: plăţile să fie adaptate la posibilitatea de lichida­re a băncilor populare, eşalonarea să fie făcută după necesitate. Să ră­mână bine stabilit, că dobânda de 4 la sută este insuficientă pentru bunul mers al băncilor populare. Trebue să se simplifice procedura. Apoi, datoriile mici, ale debitorilor până la 5 hectare pot fi preluate de Casa de amortizare. D. Parthenie arată că legea nu vorbeşte nimic despre raporturile dintre Băncile populare şi depo­nenţi. Şi acest lucru trebue precizat. Este nevoe de o eşalonare pe doi ani,­­la depanările la vedere şi de 5 ani pntru depunerile pe termen. Să ce­rem ca termenul de restituire a de­punerilor să se eşaloneze pe doi ani. După ce au mai luat cuvântul: PR. PAUNESCU, d-nii TELEA, dr. DANI, BRECHER şi dr. GALAN, cari au găsit că noua lege este îm­potriva cooperaţiei şi a Băncilor po­pulare, s’a votat o moţiune in sensul celor vorbite, hotărându-se alcătui­rea unui memoriu amănunţit în ca­re să se expună vederile cooperatori­lor faţă de lege. întrunirea s’a terminat la orele 3 p. m .după ce s’a decis convocarea unei noui întruniri pentru ziua de 13 Decembrie. ÎMBĂTRÂNEŞTE CINE NU SE 1NDRUESTE U Dacă vreţi să rămâneţi vgjgjjj* SI aAis*â «2- *—* incontestabilă, ci unSuroasă c“plăcie-­Nici uscată, nici gr ' *»îfeleaasâ- pielea și da Lucruri mari şi mici O dinastie a detectivilor O carte asupra familiei Pinkerton „Epoca aventurilor romantice” scria Carlyle, acum 70 ani, „nu a murit, ca nu pare să fie nici măcar în declin“. Dacă autorul „Eroilor" ar trăi în zilele noastre, nu numai că și-ar retrage fraza cu tot atâta convingere, dar ar proclama că ro­manul trăit creşte în fiecare an. Şi dacă cineva ar dori, din întâmplare, să discute această afirmare, lectura cărţii lui Richrd W. Rowen, apă­rută de curând la Londra, relatând ridicarea familiei Pinkerton, l-ar sili cu siguranţă să-şi revizuiască ideile în această privinţă. Trebuie recunoscut că geniul de­tectiv există realmente, la fel cu ge­niul militar, poetic şi comercial. Allen Pinkerton, un biet emigrant născut la Glascow şi fixat In 1842 in Illinois ,poseda acest geniu in cel mai înalt grad şi făcu dovadă de el de îndată ce sosi în America, fă­când poliţia locală să aresteze o bandă de falsificatori de bani, cu neputinţă de prins până atunci. America prezentă iţi vremea ace­ea, ca şi astăzi de altfel, un câmp nelimitat talentului de detectiv. Faima lui Pinkerton se răspândi repede şi calităţile sale se rafinară graţie unei experienţe în permanen­tă creştere. E cu neputinţă de men­ţionat, fie chiar în mod sumar, toa­te afacerile miraculoase, de curaj şi perspicacitate, cari i-au creiat popu­laritatea legendară. Una din aceste afaceri a avut o importantă istorică Abraham Lincoln, preşedintele State­lor­ Unite asasinat in 1865 ar fi avut parte de aceeaşi soartă, cu câţiva ani mai înainte, dacă marele detec­­tiv nu l-ar fi avertizat la timp. Civilizaţia datorează de asemeni familiei Pinkerton o mare gratitu­­dine pentru rolul lor în elaborarea tratatelor de extrădare. Cartea lui Rowen asupra dinastiei Pinkerton îmbogățește literatura cu o carte prețioasă de istorie, plină de aventuri palpitante. Deschiderea expoziţiei pictorului Kimon Loghi Expoziţia pictorului Kimon Lo­ghi este ca de obiceiu, punctul de atracţie al amatorilor de pictură aleasă. De astă dată maestrul fa­vorit al Capitalei are pânze splen­dide de pe Coasta de Azur. Eri, la deschidere, un public se- Proces literar Mâine Marţi, ora 9 seara, în sala Barascheum din strada Udricani 8, va avea loc un proces literar în care se va judeca:­i­ îneca modernă. Preşedintele juriului va fi d-na Pauline Zentler. Acuzatori: d-na R. Schönberg şi d. Dr. Mibashan. Apărători: d-na Marghita şi d. E­­mil Fagure. Grefier: d. Louis Munteanu. Festivalul Sindica­­tului artiştilor dra­­matici şi lirici Festivalul artistic In sala Operei Române va avea loc Duminică, 6 De­cembrie 1931, ora 10 dimineaţa, (Sf. Nicolae), dat de Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici pentru sporirea fondului de ajutor. La această primă mare manifesta­re artistică a Sindicatului, îşi vor da concursul artiştii tuturor teatrelor. Festivalul va începe cu o confe­rinţă a d-lui Prof. univ. Dragoş Pro­­to­pop­escu, despre „Teatrul Viitoru-D. Tudor Arghezi va ceti din ope­­ra sa„ D-na Florica Capsai­ cu elevele Si elevii Studio-ului vor executa câteva dansuri . D-na Lili Popovici, Levy Caler, Ji­­lena Zamora, Elvira Godeanu, d-nii: N. Soreanu, Fintesteanii și Manole Stroici. Cu ocazia acestui festival, d-l Ion Iancovescu va prezenta publicului un nou gen teatral, acela de actor­­conferentiar. * D. KIMON LOGHI lect. a admirat ultimele lucrări ale d-lui Kimon Loghi și, cu toată criza, s’au reţinut din prima zi multe tablouri. INFORMAŢIUNI Cu prilejul împlinirei a patru ani dela moartea lui Ion I. C. Bră­­tianu, s-a oficiat un parastas la Florica şi un altul la biserica Albă din Bucureşti. Au participat membrii familiei şi numeroşi fruntaşi politici. D-l dr. Costiniu senior şeful ser­viciului dela Spitalul Colţea pentru boalele de gât, nas şi urechi, va face un curs practic cu doamnele surori de caritate ale Crucei Roşii, înce­pând de la 7 Decembrie de la ora 8 jum., la 11, din care o oră teorie şi restul practică pe bolnavi. Cursul se­ va continua in zilele de 9, 11, 14, 16 şi 18 Decembrie la aceleaşi ore. Marţi 1 Decembrie a. c., ora 9 seara, va avea loc în sala mare a Organizaţiei Sioniste, strada Ca­rol 81, a doua prelegere a Semina­rului de studii sioniste. D. dr. Ha­­lewy va vorbi despre: „Istoria sio­nismului până la Herzl, epoca Mon­tefiore”. Intrarea liberă. Domnii medici specialişti în boa­­tele de gât, nas şi urechi sunt cu in­sistenţă rugaţi a trimite rapoartele d-lor asupra Ozenei până la 1­5 De­cembrie a. c., pe adresa: Dr. Costi­­miu senior raportorul acestei ches­tiuni la Congresul internaţional de la Madrid. Cele trimise după această dată, nu se vor mai ține în seamă. Şcoala de Matematică şi Fizică Şcoala de matematică şi fizică sub conducerea d-lui profe­sor uni­versitar Octav Onicescu şi a d-lor profesori Filip M. (Sp. Haret), Ni­­culescu N. (Gh. Şincai), ing. Oră­­şanu Cezar (Şc. Politehnică), Popp Tr. (Sft. Sava), Roman I. (Dir. M. Viteazul), Stamatescu I. (Mai Ba­sarab) şi Tacom­an St. (Spiru Ha­ret), şi-a început cursurile încă din ziua de 11 Noembrie­­. şi funcţio­nează regulat în zilele de Luni, Miercuri, Vineri şi Sâmbătă între orele 5—7 p. m. primindu-se nouă înscrieri şi pentru luna Decembrie la Secretariatul Liceului Spiru Ha­ret, strada Italiană 31. Marţi, 1 Decembrie 1931, ore­le 5 p. m. „Liga Culturală” şi „Asociaţia Astra”, vor sărbători ziua Unirei Banatului, Ardealu­lui şi Bucovinei, printr’o serba­re care va avea loc în sala Tea­trului Liber, str. Sft. Dumitru No. 2 (in dosul Poştei). Vor vorbi d-nii: N. N. Lengu­­ceanu, secretar general în mi­nisterul justiţiei, din partea Ligii culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiei ,,Astra”. OPERA ROMANA. — Tosca. TEATRUL NATIONAL. — seara* Azilul de noapte. TEATRUL REGINA MARIA. — Primul rol. TEATRUL VENTURA. — Mica dio­ CoI 53 ti 0F3 TEATRUL' ALHAMBRA. — Bonsoir Alhambra. MAJESTIC. — „Nebunia Majesticu­­lui”. TEATRUL LIBER (in dosul Postei. Hanzoll cu Sidy Thal. CINEMATOGRAFE CAPITOL ŞI ROXI. — Atracţiunea cea mare cu Richard Taber. TRIANON. — Trotuarul. REGAL. — Salto mortale. FEMINA. — Kismet cu Dita Parlo. BULEVARD PALACE. — Malec — Casanova cu Buster Keaton. SELECT. — Adevărul gol, goluţ cu Jenny Jugo. CORSO. — Lup de mare. VOX. — Balul. FORUM (fost teatrul Mic). Dragos­te de ţigan, MARNA. — Africa vorbeşte. SPLENDID. — Unchiul din provin­­cie. AMERICAN. — Balul de la Opera Mare şi o complectare. MARCONI. — La miezul nopţei. VOLTA BUZEŞTI. — Tabu. LIDO (intrarea Zalom­it­a). — Es­cadrila morţii. TOMIS. — Enigma. OMNLA. — Dragoste de ţigan, REX. Gata la comandă. A.R.P.A. Sala Franklin. Adulter im­perial. MODEL CINEMA. — Cocoşatul de la Notre Dame cu Lon Chaney. Film Sonor. Ediţie nouă. LIRA (fost Gloria). — Monte Carlo sub bombe şi o complectare. INTIM. — In ţara surâsului cu Ri­card Tauber şi o complectare. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERI­LOR. — Dominoul negru. SALA EPISCOPIEI. — Fata pădura­rului. TERA. — Cum să te faci iubit.

Next