Lupta, decembrie 1931 (Anul 10, nr. 3021-3045)
1931-12-01 / nr. 3021
Paajisia 2-a TINE CALO LA VULTURUL UE MARI PESTELE il 79 STR. BAZACA1 STR CAROL 76 78 80 82 STR.hALELOR 21 Librăria Universala ALCALAY & Co. CALEA VICTORIEI 27 BUCUREŞTI I Primeşte abonamente lunare Ia urcătoarele ziare şi reviste franceze cu preturile indicate In dreptul fiecăruia: ’ Ziare zilnice * una lună n » * » a » » » 99 X 99 79 55 33 63 38 54 42 32 32 32 30 60 60 82 216 60 Ultimele noutiti • © © • Sciences et Voyages Lu ......... Le dourire............... La Vie Parisienne . • • M . Ric et Kac....................... » „ Reviste bilunare una lună Les An alles .... C'onferencia .... Fantasio.................. Mercure de France ... „ Modes et Travaux Feminins „ La Nature.................. . „ Revue des deux Mondes „ L’Art et 1a Mode ... „ Monde et Voyages ... , Reviste lunare Chiffon »•••... > Vie â la Campagne . . . » Jardin des Modes ... * Je sais tout ...... . Lectures pour tous ... » Nos Loisirs...................... » Nouvelle *<evue Franţaise » La Science ct la Vic . . * Vogue ......... u Le Aiois ........ » LEI 5Q 64 54 124 26 66 34 48 94 84 68 108 140 28 47 48 65 46 47 42 45 38 78 100 Aceste preţuri se înţeleg expediate prin poştă la domiciliu. Abonamentele se plătesc anticipat. Deasemenea se primesc abonamente Ia toate ziarele române şi străine cu preţurile originale. L’Action Franţaîse. Journal des Débats j/Intransigeant . . Le Journal . . . . Le Matin............... Excelsior . . . . . Le Figaro............... Le Temps................ UOeuvre ............... Reviste săptămânale Anthenne.......................una lună Candide . ....................... La Femme de France . üringoire . ................... Haut Parleur . • . • . Je suis partout..... Dimanche Illustré . . • Miroir des Sports • . . Mon Ouvrage ..... Les Nouvelles Litteraires Fresse Medicale (bissäpt.) PouraVous................... Vu.............................. LTllustration ..... Le Kire ....... s 7. a u SO n 79 W m ff x LEI 135 126 117 126 126 157 126 195 1U5 LEI Princesse Bibesco : Croisade pour l’anemoine......................... 78 Bauman: Marie Antoinette et Axel de Fersen................................. • 130 Hamer: L’Ecole des reporters . • 78 Ludendorif: 1932 la guerre ... 70 Comenzile pentru provincie se expediază LEI Somerset Maugham: La ronde de ^ l’amour roman.................. 98 Gaston Martin: Joseph Caillaux . 98 Poty: Exquisse d’une Philosophie sociale........................................ 78 şi contra-ramburs. Cataloage gratis la cerere 99 » 9 Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. C3©lTO it!A ŞTEFAN AUERBACH aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că s’a instalat în STR. ACADEMIEI 47 parter Şedinţa Senatului universitar din Iaşi CONCURSUL PENTRU OCUPAREA CATEDREI DE DREPT ROMAN, DOCTORAT NU SE POATE ŢINE IAŞI. 30. Deoarece în urma celor două somaţii adresate de ministerul instrucţiunii publice comisiei de concurs pentru catedra de drept roman de la facultatea juridică din Iaşi, această comisie nu şi-a putut continua lucrările din cauza absenţii sau demisiei unora dintre membri. Senatul universitar întrunit în şedinţa de Sâmbătă 28 Noembrie după discuţiile avute a trimis următoarea telegramă d-lui ministru al instrucţiei publice: La telegrama dv. cu No. 187.573, Senatul universitar vă roagă să faceţi toate sforţările ca să se ţină concursul pentru ocuparea catedrei de drept roman doctorat, aplicând sancţiuni membrilor comisiei de concurs cari prin absenţa lor împiedică lucrările. Rector, (ss) BOGDAN Eliberarea lui Fălcoian Fostul director al „Monitorului Oficial“, Al. Fălcoianu, terminându-și pedeapsa, a fost pus ori în libertate de la închisoarea Văcărești. Se știe că din cei cinci ani la cât fusese condamnat Fălcoianu, i s-a redus pedeapsa cu un an jumătate. I Licenţiată Matematici predă secţiuni tot cursul liceal A se adresa 72 General Bercheld LAPTA Continuarea din pagina I ganizărei burgheze, ca şi bunurile ei materiale şi morale, nu poate şi nu trebue să renunţe la legalitate, care e singura şi suprema ei apărare. Odată eştt din cadrele legalitate, regimul riscă în lupta contra concepţiunilor şi procedeelor subversive, să cadă victima propriei sale erori. Structura juridică a statului modern e singura garanţie a regimului burghez. Înseamnă a capitula înainte de luptă şi a abandona cea mai preţioasă armă, dacă nu singura, când un şef al unui stat modern, proclamă ca principiu de guvernare, ilegalitatea justificată de necesităţi de stat. Orice ilegalitate e un arbitrar, şi începutul firesc al dezordinei, ori de unde ar veni ea, şi arbitrarul burghez, ca şi cel revoluţionar comunist, sunt tot atât de periculoase, fiindcă pornesc din aceeaş mentalitate şi dispreţ faţă de ordinea juridică. ★ Dacă guvernul se simte jenat, în acţiunea sa de guvernare, de o lege ordinară, n’are decât s’o modifice, căci are la dispoziţie majorităţi impresionante şi doccile. Intr’o ţară, ca Ţara Românească, mai ales, unde parlamentul e la discreţia executivului, concepţiunea guvernărei peste legi, e o provocare inutilă. Guvernul poate avea orice lege la dispoziţie in douăzeci şi patru de ore. Nici un şef de guvern, înainte de război, n’a avut curajul să proclame astfel de principii. Şi slavă Domnului, au avut şi ei dificultăţi de moment. Instinctul unei conservări de regim îi ferea de astfel de imprudenţe, căci ei ştiau că regimul burghez e esenţialmente un regim legal şi juridic şi bazat numai pe respectul datorit contractului, proprietăţii şi libertăţii individuale. Statul modern burghez e un stat de drept, creat şi întemeiat pe norme de drept, şi dreptul fără respectul necondiţionat al legei, nu poate exista. Utilizarea pateticului, în fonna cea mai periculoasă, provocarea panicei, pentru a obţine un rezultat ilegal, este o greşeală politică ce poate avea urmări incalculabile. E bine să se ştie de toată lumea, că nu e cu putinţă ordinea în stat, fără respectul necondiţionat al legilor şi al regulelor de drept, care constitue cea mai înaltă manifestare a forţei unui stat”. Congresul deponenţilor băncii Blank Comisarul guvernului expune cauzele care au provocat prăbuşirea instituţiei Eri a avut loc în sala circului Sidoli congresul general al deponenţilor băncii Marmorosch, Blak et Co. La acest congres a participat şi d. Nicolae Ioanidi, comisar al guvernului pe lângă, bancă. Au vorbit, la început delegaţii deponenţilor, din ţară, d-nii Tufk- Cluj, Teodorescu-Iaşi, etc., cari s'au declarat solidari cu acţiunea ce se duce ln Capitală pentru apărarea drepturilor deponenţilor. D-nii Episcopescu, col. Maltopol şi Bercovici-Berea arată lupta ce a întreprins comitetul deponenţilor, toate intervenţiile pe lângă guvern, ministerul de finanţe, şefi de partide, parlamentari spre a-i determina să ajute acţiunea întreprinsă. CUVÂNTAREA COMISARULUI GUVERNULUI D. NICOLAE IOANIDI, comisar al guvernului, luând cuvântul spune urmtăoarele: Analizând situaţia creată prin închiderea Băncii Blank am constatat că ea se datoreşte în primul rând deponenţilor care fără să aibă nevoie s-au grăbit a cere eliberarea depunerilor lor. Din cercetarea registrelor se constată că Banca Blank a plătit în interval de patru luni de zile peste 30.000 de deponenţi. Statul n’a făcut încă nimic pentru deponenţi, Banca Naţională a contribuit însă dându-i un prim fond de 600 milioane, asta însă n'a fost suficient. Banca Naţională sub presiunea statului a continuat să mai dea treptat fonduri, care însă nu au putut satisface retragerea depunerilor. Arată că nu a constatat fraude şi nu se poate impune nici o vină d-lor Aristide Blank, Soepkez şi Tabacovici. îndreptarea situaţiei poate surveni dacă deponenţii vor stărui pe lângă Stat şi Banca Naţională care împreună sunt datori a veni în sprijinul celor nevoiaşi. O VOCE: Noi vrem să ştim când ni se vor plăti banii? D. comisar al guvernului face apel la răbdarea şi inteligenţa deponenţilor asigurându-i că acţiunea va avea reuşită. La sfârşit s’a votat o moţiune prin care, între altele, se cere guvernului să caute pe toate caile legale ca micii deponenţi să fie satisfăcuţi. Guvernul bate toba conversiunii întrunirea de eri de la Caracal In urma campaniei duse de Liga „Vlad Ţepeş” împotriva conversiunei datoriilor agricole, guvernul a hotărât ţinerea unei serii de întruniri în ţară pentru lămurirea agricultorilor asupra principiilor conversiunei şi a combate pe acei cari sunt împotriva acestei legi. Prima întrunire a avut jocuri la Caracal şi au participat toţi parlamentarii judeţului. Guvernul a fost reprezentat prin d. AL Radian, subsecretar, autorul legii de conversiune a datoriilor agricole. întrunirea a fost presidată de d. Basarab Brâncoveanu, deputat şi mare agricultor, a-sa a susţinut procesul de conversiune, care evită anihilarea reformei exproprierei. D. SEBASTIAN RADOVICI, vicepreşedintele Camerei deputaţilor a susţinut constituţionalitatea legei de conversiune a datoriilor agricole, Statul având dreptul de a interveni în conflictele de ordin social. D. AL. RADIAN, subsecretar de stat la agricultură, a spus că legea conversiunei nu este o lege antibancară, dar ele trebue să-şi adapteze funcţionarea lor condiţiunilor impuse de structura agricolă a ţării noastre. . O ţară nu poate avea credit dacă agricultura este paralizată. A respins acuzaţia că acest proect distruge cooperative. Aceiaşi necesitate de Stat care a determinat sprijinirea cooperaţiei, determină şi sprijinirea ţăranului prin conversiune. Conversiunea este dreaptă, legală şi necesară, căci agricultorul nu este vinovat de scăderea preţului cerealelor şi lipsa unei instituţiuni de credit. Conversiunea este legală căci toată legislaţia noastră după război este influenţată de tendinţa legiuitorului de a interveni in raporturile dintre particulari atunci când un interes superior o impune. In continuare, d-sa polemizează cu liga Vlad Ţepeş care in numele ideei conservatoare combate copilăreşte conversiunea. Inchee, invitând partidul liberal să-şi precizeze atitudinea în chestie conversiunei, aşa cum a făcut-o partidul național-ţărănesc, REP. Delegaţii băncilor de culare şi federalelor combat conversiunea datoriilor agricole din dimineaţă s'au întrunit la sediul Băncii Centrale Cooperative din stat. Brezdanu delegaţii Cooperativelor şi Băncilor populare din Capitală şi jud. Ilfov, spre a discuta legea conversiunei agricole. D. TEODORESCU-ŢINCU a deschis adunarea, salvând pe delegaţi. D. MLADENATZ, directorul I-I al Oficiului naţional al cooperaţiei, a arătat stuaţia grea a ţărănimei debitoare, precizând că potrivit noii legi, vor intra sub prevederile ei , cei cari au mai puţin decât 25 hectare, în categoria l-a, iar ceilalţi în categoria H-a. Pentru prima categorie, conversiunea este obligatorie, pentru ceilalţi este facultativă. D. CESAR PARTHENIE, prof. universitar, preşedintele Băncii Centrale Cooperative, a făcut o amplă şi documentată expunere a mişcării cooperatiste in ţara noastră, accentuând asupra importanţei instituţiunei pe care o conduce. Asanarea exercitată de Banca Centrală Cooperativă constă, in : eşalonarea datoriilor, scăderea dobânzilor, reducerea cheltuelilor şi ajutorarea producătorilor, de a produce cât mai mult şi bun. D-sa a rezumat propunerile ce sunt de făcut în momentul de faţă asupra legii conversiunei datoriilor agricole, cerând să se amendeze legea în sensul următor: plăţile să fie adaptate la posibilitatea de lichidare a băncilor populare, eşalonarea să fie făcută după necesitate. Să rămână bine stabilit, că dobânda de 4 la sută este insuficientă pentru bunul mers al băncilor populare. Trebue să se simplifice procedura. Apoi, datoriile mici, ale debitorilor până la 5 hectare pot fi preluate de Casa de amortizare. D. Parthenie arată că legea nu vorbeşte nimic despre raporturile dintre Băncile populare şi deponenţi. Şi acest lucru trebue precizat. Este nevoe de o eşalonare pe doi ani,la depanările la vedere şi de 5 ani pntru depunerile pe termen. Să cerem ca termenul de restituire a depunerilor să se eşaloneze pe doi ani. După ce au mai luat cuvântul: PR. PAUNESCU, d-nii TELEA, dr. DANI, BRECHER şi dr. GALAN, cari au găsit că noua lege este împotriva cooperaţiei şi a Băncilor populare, s’a votat o moţiune in sensul celor vorbite, hotărându-se alcătuirea unui memoriu amănunţit în care să se expună vederile cooperatorilor faţă de lege. întrunirea s’a terminat la orele 3 p. m .după ce s’a decis convocarea unei noui întruniri pentru ziua de 13 Decembrie. ÎMBĂTRÂNEŞTE CINE NU SE 1NDRUESTE U Dacă vreţi să rămâneţi vgjgjjj* SI aAis*â «2- *—* incontestabilă, ci unSuroasă c“plăcie-Nici uscată, nici gr ' *»îfeleaasâ- pielea și da Lucruri mari şi mici O dinastie a detectivilor O carte asupra familiei Pinkerton „Epoca aventurilor romantice” scria Carlyle, acum 70 ani, „nu a murit, ca nu pare să fie nici măcar în declin“. Dacă autorul „Eroilor" ar trăi în zilele noastre, nu numai că și-ar retrage fraza cu tot atâta convingere, dar ar proclama că romanul trăit creşte în fiecare an. Şi dacă cineva ar dori, din întâmplare, să discute această afirmare, lectura cărţii lui Richrd W. Rowen, apărută de curând la Londra, relatând ridicarea familiei Pinkerton, l-ar sili cu siguranţă să-şi revizuiască ideile în această privinţă. Trebuie recunoscut că geniul detectiv există realmente, la fel cu geniul militar, poetic şi comercial. Allen Pinkerton, un biet emigrant născut la Glascow şi fixat In 1842 in Illinois ,poseda acest geniu in cel mai înalt grad şi făcu dovadă de el de îndată ce sosi în America, făcând poliţia locală să aresteze o bandă de falsificatori de bani, cu neputinţă de prins până atunci. America prezentă iţi vremea aceea, ca şi astăzi de altfel, un câmp nelimitat talentului de detectiv. Faima lui Pinkerton se răspândi repede şi calităţile sale se rafinară graţie unei experienţe în permanentă creştere. E cu neputinţă de menţionat, fie chiar în mod sumar, toate afacerile miraculoase, de curaj şi perspicacitate, cari i-au creiat popularitatea legendară. Una din aceste afaceri a avut o importantă istorică Abraham Lincoln, preşedintele Statelor Unite asasinat in 1865 ar fi avut parte de aceeaşi soartă, cu câţiva ani mai înainte, dacă marele detectiv nu l-ar fi avertizat la timp. Civilizaţia datorează de asemeni familiei Pinkerton o mare gratitudine pentru rolul lor în elaborarea tratatelor de extrădare. Cartea lui Rowen asupra dinastiei Pinkerton îmbogățește literatura cu o carte prețioasă de istorie, plină de aventuri palpitante. Deschiderea expoziţiei pictorului Kimon Loghi Expoziţia pictorului Kimon Loghi este ca de obiceiu, punctul de atracţie al amatorilor de pictură aleasă. De astă dată maestrul favorit al Capitalei are pânze splendide de pe Coasta de Azur. Eri, la deschidere, un public se- Proces literar Mâine Marţi, ora 9 seara, în sala Barascheum din strada Udricani 8, va avea loc un proces literar în care se va judeca:i îneca modernă. Preşedintele juriului va fi d-na Pauline Zentler. Acuzatori: d-na R. Schönberg şi d. Dr. Mibashan. Apărători: d-na Marghita şi d. Emil Fagure. Grefier: d. Louis Munteanu. Festivalul Sindicatului artiştilor dramatici şi lirici Festivalul artistic In sala Operei Române va avea loc Duminică, 6 Decembrie 1931, ora 10 dimineaţa, (Sf. Nicolae), dat de Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici pentru sporirea fondului de ajutor. La această primă mare manifestare artistică a Sindicatului, îşi vor da concursul artiştii tuturor teatrelor. Festivalul va începe cu o conferinţă a d-lui Prof. univ. Dragoş Protopopescu, despre „Teatrul Viitoru-D. Tudor Arghezi va ceti din opera sa„ D-na Florica Capsai cu elevele Si elevii Studio-ului vor executa câteva dansuri . D-na Lili Popovici, Levy Caler, Jilena Zamora, Elvira Godeanu, d-nii: N. Soreanu, Fintesteanii și Manole Stroici. Cu ocazia acestui festival, d-l Ion Iancovescu va prezenta publicului un nou gen teatral, acela de actorconferentiar. * D. KIMON LOGHI lect. a admirat ultimele lucrări ale d-lui Kimon Loghi și, cu toată criza, s’au reţinut din prima zi multe tablouri. INFORMAŢIUNI Cu prilejul împlinirei a patru ani dela moartea lui Ion I. C. Brătianu, s-a oficiat un parastas la Florica şi un altul la biserica Albă din Bucureşti. Au participat membrii familiei şi numeroşi fruntaşi politici. D-l dr. Costiniu senior şeful serviciului dela Spitalul Colţea pentru boalele de gât, nas şi urechi, va face un curs practic cu doamnele surori de caritate ale Crucei Roşii, începând de la 7 Decembrie de la ora 8 jum., la 11, din care o oră teorie şi restul practică pe bolnavi. Cursul se va continua in zilele de 9, 11, 14, 16 şi 18 Decembrie la aceleaşi ore. Marţi 1 Decembrie a. c., ora 9 seara, va avea loc în sala mare a Organizaţiei Sioniste, strada Carol 81, a doua prelegere a Seminarului de studii sioniste. D. dr. Halewy va vorbi despre: „Istoria sionismului până la Herzl, epoca Montefiore”. Intrarea liberă. Domnii medici specialişti în boatele de gât, nas şi urechi sunt cu insistenţă rugaţi a trimite rapoartele d-lor asupra Ozenei până la 15 Decembrie a. c., pe adresa: Dr. Costimiu senior raportorul acestei chestiuni la Congresul internaţional de la Madrid. Cele trimise după această dată, nu se vor mai ține în seamă. Şcoala de Matematică şi Fizică Şcoala de matematică şi fizică sub conducerea d-lui profesor universitar Octav Onicescu şi a d-lor profesori Filip M. (Sp. Haret), Niculescu N. (Gh. Şincai), ing. Orăşanu Cezar (Şc. Politehnică), Popp Tr. (Sft. Sava), Roman I. (Dir. M. Viteazul), Stamatescu I. (Mai Basarab) şi Tacoman St. (Spiru Haret), şi-a început cursurile încă din ziua de 11 Noembrie. şi funcţionează regulat în zilele de Luni, Miercuri, Vineri şi Sâmbătă între orele 5—7 p. m. primindu-se nouă înscrieri şi pentru luna Decembrie la Secretariatul Liceului Spiru Haret, strada Italiană 31. Marţi, 1 Decembrie 1931, orele 5 p. m. „Liga Culturală” şi „Asociaţia Astra”, vor sărbători ziua Unirei Banatului, Ardealului şi Bucovinei, printr’o serbare care va avea loc în sala Teatrului Liber, str. Sft. Dumitru No. 2 (in dosul Poştei). Vor vorbi d-nii: N. N. Lenguceanu, secretar general în ministerul justiţiei, din partea Ligii culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiei ,,Astra”. OPERA ROMANA. — Tosca. TEATRUL NATIONAL. — seara* Azilul de noapte. TEATRUL REGINA MARIA. — Primul rol. TEATRUL VENTURA. — Mica dio CoI 53 ti 0F3 TEATRUL' ALHAMBRA. — Bonsoir Alhambra. MAJESTIC. — „Nebunia Majesticului”. TEATRUL LIBER (in dosul Postei. Hanzoll cu Sidy Thal. CINEMATOGRAFE CAPITOL ŞI ROXI. — Atracţiunea cea mare cu Richard Taber. TRIANON. — Trotuarul. REGAL. — Salto mortale. FEMINA. — Kismet cu Dita Parlo. BULEVARD PALACE. — Malec — Casanova cu Buster Keaton. SELECT. — Adevărul gol, goluţ cu Jenny Jugo. CORSO. — Lup de mare. VOX. — Balul. FORUM (fost teatrul Mic). Dragoste de ţigan, MARNA. — Africa vorbeşte. SPLENDID. — Unchiul din provincie. AMERICAN. — Balul de la Opera Mare şi o complectare. MARCONI. — La miezul nopţei. VOLTA BUZEŞTI. — Tabu. LIDO (intrarea Zalomita). — Escadrila morţii. TOMIS. — Enigma. OMNLA. — Dragoste de ţigan, REX. Gata la comandă. A.R.P.A. Sala Franklin. Adulter imperial. MODEL CINEMA. — Cocoşatul de la Notre Dame cu Lon Chaney. Film Sonor. Ediţie nouă. LIRA (fost Gloria). — Monte Carlo sub bombe şi o complectare. INTIM. — In ţara surâsului cu Ricard Tauber şi o complectare. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERILOR. — Dominoul negru. SALA EPISCOPIEI. — Fata pădurarului. TERA. — Cum să te faci iubit.