Lupta, aprilie 1932 (Anul 11, nr. 3123-3147)

1932-04-01 / nr. 3123

Pagina S­a­t­i- ' ABUNDENTA și varietatea enormă CALITATEA aleasă a mărfurilor de mărfuri la toate noastre impune încre­raioanele noastre, dere dela prima permit alegerea si ochire și asigură gură a articolului dorît j satisfacție clientului ^xTirrarrTYHITi IN PALAT­U L 1 I ft H A fc I E I SOG E C £* C° EFTINATATEAi tuturor mărfurilor noastre este indiscu­tabilă și se poate 11 aprecia imediat de către oricine PENTRU BORȘ pestek CENTRALIZAREA la un singur loc a mii de articole din 70 de raioane diferite, per­mite cumpărarea rapidă în magazinul nostru gf/10­ Continuarea din pagina­­ Apel. Dar nu aceasta era proble­ma. Consiliul superior legislativ a simţit pulsul, atunci când de­clară în avizul său, că dacă este o raţiune de a se acorda inamo­vibilitatea Parchetelor, atunci a­­ceastă raţiune pledează în pri­mul rând pentru inamovibilitatea parchetelor tribunalelor. La parchetele tribunalelor se fierb în primul rând cauzele pe­nale. Interese formidabile se ciocnesc aici. Este o crimă de le­­se-naţiune de a se pune aici ele­mente începătoare, instabile sau insuficient pregătite. Şi totuşi a­­ceasta este din nenorocire starea de lucruri. Nu avem justiţie pe­nală pentru că nu avem­­ procu­rori. Nu avem ordine nu avem morală publică, pentru că intere­sele meschine ale partidelor po­litice au impus paralizarea justi­ţiei penale prin captarea şi de­gradarea celui mai important or­gan în stat, organ care reprezin­tă însăşi curăţenia, demnitatea şi autoritatea supremă a statului: procurorul. Intr’un stat civilizat nici o zi nu s’ar putea tolera această sta­re de lucruri. In statele civilizate procurorii sunt mentorii întregei vieţi publice. In cuvântul procu­rorului, în cauzele mari, palpită întreg sufletul națiunei. Procuro­rul în ordine penală este Nemesis care prin activitatea sa pătrunde în cele mai mici cute și în cele mai înalte sfere activitatea de stat O asemenea înaltă misiune nu se poate da decât elementelor celor mai pregătite, celor mai bi­ne înzestrate, celor mai distinse, nu numai ale magistraturei, ci a­­le întregului corp social. De orice ne putem dispensa, dar nu ne putem dispensa de un corp select al membrilor parche­tului. Noi nu putem crede că ac­tualul ministru de justiție nu es­te pătruns de acest adevăr ele­mentar. De aceia îl rugam să in­troducă în proiectul său de lege principiile în virtutea cărora să se poată schimba radical și ime­diat structura parchetelor noas­tre, introducând în primul rând inamovibilitatea parchetelor tri­bunalelor, fără de care orice pro­gres e iluzoriu și însuşi proectul său de lege îşi pierde raţiunea de a fi, oricât de bune şi salutare principii a introdus în el. MAGISTRAT IVAND foarte eftin sufragerie­­(Bufet, masă ovală, 6­­ scaune) Plan Schwe­­chen, cuverturi, șifonier etc. ISVOR, 34 Et. III dreapta LOPTA Solemnitatea plecării in turneu a vagonului aero­chimic Miercuri la ora 9 şi 20 a. m., in garnitura personalului de Sibiu, a plecat pentru turneul anunţat de orientare a populaţiei civile, vago­nul aerochimic român, înzestrarea interioară a acestui vagon este com­plectă. Pe lângă un extrem de bogat material documentar aerochimic, care ocupă toată sala mare a vago­nului se constată că se dispune de un numeros material pentru gaza­rea cabinei de gaze a vagonului şi un număr de circa una sută măşti de protecţie individuală, toate per­fect puse la punct şi prevăzute cu cartuşe filtrante. In faţa vagonului staţionau repre­zentanţii oficiali ai ministerelor de interne, armată şi sănătăţii publice, cari au felicitat călduros pe d. sena­tor Ştefan Tătărescu preşedintele Ligei apărării aerochimice pentru această frumoasă realizare atât de necesară apărărei populaţiei civile. D-l Tatarescu a arătat tuturor că ini­ţiativa şi toate cheltuelile înzestrării şi personalului tehnic al vagonului, au fost făcute numai de Liga apă­rării chimice fără concursul Sta­tului, dar d-sa a adus omagii d-lui general Mihai Ionescu, directorul căilor ferate fără al cărui preţios concurs nu s’ar fi putut realiza va­gonul aerochimic român. D-l Sena­tor Tătărescu a mulţumit tot­odată serviciului chimic al armatei, în frunte cu inspectorul tehnic d-l ge­­neral Papană, care cu binevoitoarea aprobare a d-lui ministru Amza a dat un prețios ajutor la închega­rea tehnică a vagonului aerochimic. Combate Reumatismul Dizolvarea „Gărzii de Fier’ Descinderile la câte­va sedii ale organizaţiie Conform unui jurnal al consiliului de miniştri care hotărâse dizolva­rea tuturor organizaţiilor „Gărzii de Fier” prefectura poliţiei Capitalei a făcut ori noapte descinderi la câ­teva sedii ale organizaţiei locale, ri­dicând toată corespondenţa şi dosa­rele, care nu pare să prezinte de alt­fel o importanţă deosebită. Abia după triarea materialului descope­rit se va putea cunoaşte natura ac­telor Localurile din B-dul Basarab 33 şi din str. Albişoară 16 au fost sigilate. DESCINDERILE DIN PROVINCIE La Brăila, d-l Tabârcă şeful servi­ciului de siguranţă pe lângă chestu­ra locală a vizitat, în tovărăşia unei echipe de detectivi, sediul oxgapiza- SMSMrotfflMHKHKHOT iiiliăriwiwwiwBBÎ ţiei „Arhanghelul Mihail” şi al „Găr­zii de fier din str. Hepites. A fost ridicată Întreaga arhivă, iar localurile sigilate. De­ asemeni la Galaţi s’a făcut o descindere, de proporţii mult mai mari, la sediul „Gărzii de fier”, ridi­când întreaga corespondenţă, regi­strele, manifestele şi drapelul legiu­nii din Covurlui. S’au mai ridicat câteva târnăcoape, stilete, centuri, trompete, precum şi biblioteca orga­nizaţiei, în care s'au găsit diferite ordine secrete. Descinderi identice s’au operat in toate târguşoarele şi comunele jude­ţului Covurlui, ridicându-se de peste tot scriptele, manifestele şi arhiva sediilor organizației. Femeile și reforma electorală — Convorbire cu d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino — Fată de mişcarea intensă a cercurilor femenine produsă prin depunerea proectului de reformă electorală, am căutat să facem o anchetă și ne-am adresat leade­­rului femenin, doamna Alexandri­na Cantacuzino, căreia i-am pus următoarele întrebări: — Credeţi, doamnă, că feme­­ea română doreşte emanciparea ei politică? Iar această emancipare nu ar mări haosul în care ne sbatem, prin lipsa de pregătire politică a femeii? D-na Cantacuzino ne răspun­de : —„Nici­odată o colectivitate în unanimitatea ei nu a înţeles deo­dată rostul unei mari prefaceri so­ciale, prejudecăţile au fost întot­deauna mai tari decât dreapta în­ţelegere a intereselor individuale şi colective, deci de ce să cerem femeilor ceea ce alte categorii so­ciale nu au înţeles? De­sigur ca sunt femei şi la noi şi în străină­tate, unele prin snobism, artele din indiferenţă, multe din neîn­ţelegere­a nevoilor vremurilor, ce nu doresc drepturi depline. A­­ceasta înseamnă că mai sunt fiin­ţe ce nu pricep necesitatea impe­rativă a prefacerilor economice, sociale şi politice a clinei. Dar oare murai unele femei dau dovada de asemenea nepre­­gătire? Nu pot de asemenea de cât în­tâmpina cu surprindere întreba­rea d-voastră. Dacă prin drepturile politice date femeilor s’ar mări haosul în care ne sbatem, credeţi oare că atâtea femei se vor alege ca ele să poată avea o înrâurire aşa de mare asupra Corpurilor Legiui­toare? Iar dacă ar avea această influenţă, să nu uităm că femeea este un element de ordine; alege­rile din Germania de acum cât­va timp, au dovedit cu prisosin­ţă ce forţă conservativă este. In Germania acuma când s’a dat o bătălie grozavă în care toate pa­­timele au fost răscolite, bunul simţ al femeilor nu s’a lăsat a­­măgit. Ele au avut viziunea cla­ră atât a nevoilor obşteşti cât şi a salvării păcii, iar atitudinea lor a arătat scepticilor şi celor ce nu vor să vadă maturitatea lor po­litică şi spiritul de înaltă înţele­gere a răspunderilor de care sunt pătrunse. Deci asemenea argumente pe­rimate nu pot împiedica isbânda finală, femeile vor căpăta drep­turile lor civile şi politice pen­­tru că spiritul de echitate şi de înaltă dreptate stă astăzi la te­melia tuturor legiuirilor şi însăşi în desfăşurarea ei, viaţa de Stat se reazimă pe el. Femeile româ­ne au dovedit dealungul veacuri­lor bărbăţie, înţelepciune, o con­ştiinţă naţională totdeauna trea­ză, institu­ie şi un tact desăvâr­şit în îndeplinirea datoriilor lor familiale, când, subt jug străin e­­le au ştiut, fără sgomot, fără sbu­­cium să ne păstreze fiinţa noas­tră etnică, limba, portul, cântece­le, tot ce caracterizează neamul nostru. Acestea dovedesc însu­şiri politice preţioase, de care ţa­ra în greaua cumpănă de acum trebue să ştie să se folosească." Cu aceste cuvinte s’a încheiat interesanta expunere a doamnei Alexandrina Gr­amtacuzino. Cont. foiletonului din pag.­ina UniversalEl ia în curgerea lui, viaţa şi cul nostru, precum pr­inde arborii şi arbuştii de pe malurile sale. Or, ştim că nu există altfel de civilizaţie decât aceea baza­tă pe ideea imitaţii şi a valorii persoanei umane. După cum remarcă distinsul publicist francez, preotul Sau­­son, „civilizaţia noastră, născu­tă din viaţă, trebuie să fie o veşnică perfecţionare, o perpe­tuă limpezire a ştiinţei de a trăi cât mai omenesc posibil". Din nefericire, viaţa, materi­alizată şi mecanică, tinde din ce în ce mai mult să sfarme toate legăturile cari mențineau unitatea umană, încotro ne îndreptau, nimeni nu­­cutează să prevadă. Aniversarea şi banchetul şcoalei de secetare In luna Martie 1932 s’au împlinit 10 ani dela fondarea şcoalei de se­cretare, cea dintâi şcoală în România pentru pregătirea profesiunii de func­ţionar administrativ. Această dată urmând a fi come­morată de către profesori, elevele, absolventele şi sprijinitorii acestei şcoli, o serbare va avea loc în Ziua de 3 Aprilie a. c. ora 11 d. a. în sala de serbări a şcoalei „Principesa Ele­na­” str. Popa Rusu No. 13. Seara se va da un banchet în sala „Boulevard”. Deschiderea sesiunii Sf. Sinod Eri s’a deschis sesiunea ordinară a Sf. Sinod. La orele 10 s’a oficiat un „Te-Deum” în catedrală, după care membrii Sf. Sinod s’au întrunit în palatul Patriarhului, sub preşi­­denţia I. P. S. S. Miron Cristea. Mesajul de deschidere a sesiunii a fost citit de d- prof. N. Iorga, mi­nistrul instrucţiunii. La­­şedinţă a participat şi părintele Aurel Crăciu­­nescu, secretar general la culte. După citirea mesajului d. Iorga s’a retras. S’a procedat la alegerea diferite­lor comisiuni cărora li s’au reparti­zat lucrările curente. Membrii Sf. Sinod au luat apoi în discuţie proectul de lege pentru reor­ganizarea învăţământului teologic, alcătuit de comisia specială, delega­tă de Sinod în trecuta sesiune. La amiază înalţii prelaţi au fost reţinuţi la masă de I. P. S. S. Pa­triarhul Miron. La ora 3 d. a. s-au reluat discu­ţiile asupra aceluiaşi proect, discu­ții cari au durat până la orele 6 seara. Dureri Reumatice. :v’-" ■ ’’!$ i le puteţi opri Indiferent dacă este o durere de muşchi sau de în­cheietură, Sloan’s Liniment o va opri de îndată. Nu este nevoie de funcţionat, el pătrunde imediat, încălzind şi calmând. Nu suferiţi, aveţi la îndemână un flacon pentru ori­ce împrejurare. întrebuinţaţi Sloan’s Lini­ment pentru Reumatism, Lumbago, Sciatică, Dureri de şale, Scrintituri, Loviri şi ori­ce dureri musculare. Preţ pentru public flaconul Lei 75.— SLOANS L­ I N I M E N T ! înlătura durerea­ Lucruri mari si mici i»Codul legilor penale române“, de Mihail Papadopolu Literatura noastră juridică nu es­te prea bogată şi nici numărul juriş­tilor care să se consacre studiilor Dreptului, nu este prea covârşitor. S’ar putea spune fără exagerare, că situaţia este dimpotrivă. Pe când parlamentele votează, —­­zi şi noapte, —­ legi cu nemiluita; pe când împrejurările economico­­sociale devin din ce în ce mai com­plexe şi generatoare de texte cari să le fixeze într’un cadru distinct; pe când ritmul vieţii publice cunoaş­te un tempo trepidant, autorii de comentarii ale legilor noastre, — comentarii cari constitu­i o adevă­rată juxta imperios şi deopotrivă de necesară magistraţilor şi avocaţi­lor — sunt puţini la număr. Un vraf de proecte devine peste noapte, un vraf de legi. Multe din aceste legi, produsul nevinovat al unor clipe de pripă şi agitaţie, a­­par confecţionate ca atare, susci­tând din această pricină probleme de drept dintre cele mai dificile. Aceste chestiuni în fază perma­nent născândă, îşi dispută atenţia judecătorilor şi a pledanţilor. In asemenea conjunctură, se înţe­lege de la sine de ce lucrarea d-lui Mihail I. Papad­opolit, jude ins­tructor la Tribunalul Ilfov, are o importanţă deosebită. „Codul legilor penale române” este o lucrare unică în acest gen. Ea îmbrăţişează prin lămuriri şi adno­tări bogate toate legile penale, pe cari le redă in extenso, dimpreună cu regulamentele explicative ale a­­cestora, convenţiile de extrădare, pro­prietatea literară şi artistică, mărci­le de fabrică şi de comerţ, conven­ţiile internaţionale, responsabilita­tea ministerială, înfrânarea şi repri­marea speculei ilicite, represiunea evaziunii fiscale, camăta, etc., etc. Lucrarea d-lui Papadopolu se im­pune lectorului studios, întâi, prin informaţia juridică substanţială, şi deci, prin folosul imens pe care-l aduce magistraţilor şi avocaţilor; şi apoi, prin expunerea metodică şi competentă a legilor şi regulamen­telor respective, de manieră a facili­ta înţelegerea cazurilor cât de com­­plicate pe tărâmul penal, — cu re­flexe puternice şi în domeniul civil şi comercial — de cătr­e cei intere­saţi. Toate legile penale în vigoare, de la 1862 şi până la 5 Martie 1932, — pe un period de 70 de ani,­­— sunt înfăţişate cu jurispruden­ţele la zi. Este incomensurabil avantajul ce se crează celui interesat prin lămuri­rile şi răstălmăcirile prompte şi precise,­ aşezate sub fiecare text de lege, dându-i-se astfel posibilitatea ca într’un minim de timp, şi fără a mai fi obligat la verificarea tuturor legilor modificatoare ale legii*—ini­ţiale, — să discerne cu folos orice complicată chestiune de drept pe­nal. Prin labirintul legilor, regula­mentelor şi al adnotărilor jurispru­­denţiale, — cu succinte expuneri în fapt şi drept, — autorul ne conduce in chip magistral şi cu abilitatea u­­nui pilot desăvârşit, graţie a două indexe: unul alfabetic, şi altul ge­neral. Este o adevărată plăcere să rezolvi cu uşurinţă problemele ju­ridice ce ţi se pun în fiecare clipă, şi această plăcere ţi-o procură cu pri­sosinţă autorul, graţie măestriei cu care au fost întocmite aceste inde­xe „passe-partout”. In concluzie, nu pot decât felicita pe d. jude Mihail D. Papadopolu pentru munca sa fără preget şi tena­citatea ce a pus-o în îmbogăţirea ştinţei noastre juridice cu un volum atât de preţios şi­ rar. Domnia-sa s’a dovedit a nu fi un om de cabinet, sau numai un om de carte, înfundat în jilţul său între tomuri şi acte, ci în afară de erudi­tul juridic de prima mină, d. Papa­dopolu se impune tot mai mult ca un eminent practician al Dreptului, şi unul dintre magistraţii noştri cei mai distinşi. „Codul legilor penale române”,— adnotate,—al d-lui Mihail D. Papa­dopolu, constiuie astfel fructul unor munci temeinice şi stăruitoare, a u­­nei vaste experienţe juridice, do­bândită zi cu zi, ceas cu ceas într’o activitate profesională necurmată, şi a unui echilibru desăvârşit între teoretcianul şi practicianul juridic. Lucrarea domniei-sale merită o a­­tenţie cu totul specială, pentru că ea îmbogăţeşte cunoştiinţele specialiş­tilor şi ajută în chip admirabil Jus­tiţia şi ţara. LAZAR MARGULIES Conferinţele Tribunei Libere Tribuna liberă îşi continuă cu ace­la? răsunător succes conferinţele săp­tămânale. Vineri, 1 Aprilie, la orele 9 seara, va avea loc la Fundaţie con­ferinţa cu desbateri contra­dictorii asupra subiectului: PENTRU SAU CONTRA SENZUALISMULUI IN LI­TERATURĂ. Va conferenţia d-l Mircea Eliade după care vor urma replicele d-lor: V. Barnoschi, Eug. Titeanu, Mircea Grigorescu, Haig Acterian, Cării­ Bal­tazar, Harie Voronca şi ale tuturor tuturor acelora ce vor cere cuvântul din public. Conferinţa următoare va avea loc Vineri 8 Aprilie cu subiectul: DOTA şi CĂSĂTORIA. Dota a dezonorat ea căsătoria burgheză? Aportul femeei profesioniste este echivalent cu apor­tul dotat? E­ugenismul ia organizaţia actuală a societăţii Conferinţele Cercului Analele Române Sâmbătă 2 Aprilie, ora 5 d. a., se va ţine la „Fundaţia Carol”, a XXIIa conferinţă din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române”. D. Liviu Rebrianu, va vorbi des­pre: Romanul Romanelor. Vor da preţiosul concurs: d-na Sa­bina Nicolescu, solista Operei Româ­ne şi a filarmonicei, harpă, d-na Di­­da Solomon-Callimachi şi d-ra El­vira Godeanu, de la Teatrul Naţional lectură din Arghezi. Bilete a­lei 40—20—10 la Agenţia Feder şi înainte de conferinţă la Fundaţie. Membrii studenţi au intra­rea liberă. A XXII­-a conferinţă va avea loc Miercuri 6 Aprilie, ora 9 seara, la Ateneul Român, şi va fi consacrată comemorării lui Goethe. Celebrul artist Alexander Moifiat, va vorbi despre: Goethe. Sâmbătă 2 Aprilie a. c., d-l profe­sor dr. C. I. Parhon vorbeşte la Fundaţia Carol I-iu despre: „Emo­­ţiuni şi sentimente” în ciclul con­ferinţelor Uniunei medicale franco­­române. Spectacolele zilei OPERA ROMÂNA. — Boris Godunov. TEATRUL NAȚIONAL. — Mat.: Hei­­delberg'Ul de altă dată.­ seara Ham­let. TEATRUL REGINA MARIA.­­ An­samblul englez: 10 To Soo OnurseL­ves. TEATRUL VENTURA: Take, Ianke și Cadâr. TEATRUL ALHAMBRA. — Bravo Alhambra. TEATRUL MAJESTIC. — Bucureș­tii dansează. TEATRUL LIBER. — Trenul fan­tomă. CINEMATOGRAFE CAPITOL ŞI ROXY. — Sergentul X cu Ivan Mosjoukin .şi Trude von Molo. REGAL. — Un sclav al pasiunei cu Emil Janings şi Ana Sten. Com­­plectări. VOX. — Verdun, souvenirs d'his­­toire. TRIANON. — Alo, Alo. Legătura greşită cu Magda Schneider. CINEMA RIO. — Tovarăşul X. CINEMA SELECT.­­ Hoţul de i­­nimă cu Armando Falco. BULEVARD PALACE. — Stan şi Bran divorţează. FEMINA. — Pat şi Patachon som­nambuli. * FORUM. Inspiraţie cu Greta Garbo. CINEMA CORSO. — Congresul dan­sează. CINEMA LIRA (fost Gloria). — Ronny. REX. — Unchiul cu milioane şi tru­pa Kanner. CINEMA OMNIA. — Inspiraţie cu Greta Garbo. LIDO. — Spionajul. CINEMA MODEL. — Monte Carlo sub bombe. MARNA. Ronny cu Willy Fritsch şi Kaethe de Nagy la orele 6, 8 şi 10 seara trupa Uferini. MARCONI. — Trup şi suflet. SPLENDID Victoria şi al ei hu­s-'.r. ATENEUL ROMAN. (Sala Episco­piei). — Două suflete. (Franklin) Răsfăţatul femeilor. AMERICAN. — Balul. ROMA. — Banditul şi Bird la Polul Nord. TOMIS. — Ben-N­ur. CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Doi sergenţi. TERA. — Cursa fatală şi Călăre­ţul X. FILANTROPIA. — Seducătorul. BARCELONA. — Străzi întunecoase. CINEMA GRIVIȚA.­­ O cafenea în Maroc. Jurnal și o comedie. „ Românii ardeleni sta­­biliţi în v. regat Luându-se iniţiativa întocmirii lu noi lucrări despre „Românii arde­leni şi bănăţeni, stabiliţi în Vechiul Regat, înainte şi după răsboi”, cu­prinzând notiţe biografice şi activi­tatea acestora în viaţa politică, in­telectuală, precum şi în comerţ, in­dustrie, agricultură meserii, etc., sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, precum şi familiile celor decedaţi în decursul timpului, să trimită pe adresa d-lui avocat Ioan Istrate, B-dul Pache No. 85, Bucu­reşti, un scurt memoriu asupra ac­tivităţii, însoţit de fotografii, lu­crări, etc. Primul congres inter­­naţîonal de artă con­­timporană Intre 30 Aprilie şi 3 Mai va avea loc, la Veneţia, primul congres in­ternaţional de artă contimporană, cu următorul program: Prima secţie: legislaţie asupra artelor frumoase; drepturi de au­tori; concursuri naţionale şi inter­naţionale, legislaţia lor; asociaţiu­­nile de artişti; mişcarea sindicală, casele de prevedere şi de asistenţă; relaţiunile internaţionale între di­versele asociaţiuni de artişti; fun­­daţiuni, societăţi sau organizaţii pro­motoare ale artelor frumoase. Secţia a doua: învăţământul bur­selor pentru studenţi; academiile naţionale; raporturile dintre artă şi Stat, Biserică şi industrie; techno­logia; artisanatul şi artele decora­tive. Secţia a treia: galerii şi colecţii de artă contimporană; expoziţii­ ; relaţiunile internaţionale în materie de expoziţii; arta şi Societatea Naţi­unilor; pieţele naţionale şi interna­ţionale de artă contimporană; edi­torii de broşuri, stampe şi obiecte de artă; publicaţiuni asupra artei; arhivele fotografice de artă contim­porană Mâine se deschide Universitatea Senatul universităţii din Ca­pitală s’a întrunit aseară la o­­rele 6 sub preşidenţia d-lui rec­tor prof. N. Gheorghiu. S’a examinat situaţia de pe­ urma manifestaţiilor studen­ţeşti şi a grevei. Constatându-se că, în ultimele­le zile, a domnit cea mai per­fectă ordine în rândurile stu­­denţimei. Senatul a decis redes­chiderea universităţii pentru mai fi vărsată la Casa de a­ .... ——— N­ informaţiuni Sâmbătă se va depune la Banca Naţională ultima tranşe de 50 milioane de franci fran­­cezi din împrumutul de 150 de milioane de franci contractat la, Paris. Această ultimă tranşe nu va mai fi la văr­sată la Casa de a­­mortizare, cum era hotărît, ci va fi utilizată de stat pentru li­chidarea „recipiselor de depo­zit” cu care se vor înlocui ordo­nanţele neachitate din 1931. Docent doctor Million dă consultaţii pentru boa­­le de copii, sugari şi infecţioase de la 2,4 im Strada Vasile Lascar 87« Eri dimineaţă d. ministru de finanţe Argetoianu, a avut o consfătuire cu d-nii: Cor­teniu, Tutuc şi D. S. Ionescu, în ve­derea punerii în funcţiune, pe ziua de 1 Aprilie, a Casei de a­­mortizare. Frumosul bal costumat şi neco­­stumat al Şcoalei „Ciocanul” are loc în acest an în saloanele Camerei de Comerţ. Sâmbătă 2 Aprilie a. c. Comisia mixtă romăno-rusă se va întruni pe ziua de 12 Aprilie cor. Din delegaţia română vor face parte şi d-nii I. Pangal şi Vladimir Cristi. Delegaţia rusă e compusă din ge­neralul Menginschi, şef­ul G. P. U. din Moscova, Trilisev, şeful secţiei externe G. P. U. şi Redet, şeful G. P. U. din Ucraina. Deoarece­­ şedinţele comisiunii mixte s’au ţinut până în prezent în Basarabia, se crede că şi de deda aceasta consfătuirea va avea loc pe teritoriul românesc, . ..

Next