Lupta, aprilie 1932 (Anul 11, nr. 3123-3147)
1932-04-01 / nr. 3123
Pagina Sati- ' ABUNDENTA și varietatea enormă CALITATEA aleasă a mărfurilor de mărfuri la toate noastre impune încreraioanele noastre, dere dela prima permit alegerea si ochire și asigură gură a articolului dorît j satisfacție clientului ^xTirrarrTYHITi IN PALATU L 1 I ft H A fc I E I SOG E C £* C° EFTINATATEAi tuturor mărfurilor noastre este indiscutabilă și se poate 11 aprecia imediat de către oricine PENTRU BORȘ pestek CENTRALIZAREA la un singur loc a mii de articole din 70 de raioane diferite, permite cumpărarea rapidă în magazinul nostru gf/10 Continuarea din pagina Apel. Dar nu aceasta era problema. Consiliul superior legislativ a simţit pulsul, atunci când declară în avizul său, că dacă este o raţiune de a se acorda inamovibilitatea Parchetelor, atunci această raţiune pledează în primul rând pentru inamovibilitatea parchetelor tribunalelor. La parchetele tribunalelor se fierb în primul rând cauzele penale. Interese formidabile se ciocnesc aici. Este o crimă de lese-naţiune de a se pune aici elemente începătoare, instabile sau insuficient pregătite. Şi totuşi aceasta este din nenorocire starea de lucruri. Nu avem justiţie penală pentru că nu avem procurori. Nu avem ordine nu avem morală publică, pentru că interesele meschine ale partidelor politice au impus paralizarea justiţiei penale prin captarea şi degradarea celui mai important organ în stat, organ care reprezintă însăşi curăţenia, demnitatea şi autoritatea supremă a statului: procurorul. Intr’un stat civilizat nici o zi nu s’ar putea tolera această stare de lucruri. In statele civilizate procurorii sunt mentorii întregei vieţi publice. In cuvântul procurorului, în cauzele mari, palpită întreg sufletul națiunei. Procurorul în ordine penală este Nemesis care prin activitatea sa pătrunde în cele mai mici cute și în cele mai înalte sfere activitatea de stat O asemenea înaltă misiune nu se poate da decât elementelor celor mai pregătite, celor mai bine înzestrate, celor mai distinse, nu numai ale magistraturei, ci ale întregului corp social. De orice ne putem dispensa, dar nu ne putem dispensa de un corp select al membrilor parchetului. Noi nu putem crede că actualul ministru de justiție nu este pătruns de acest adevăr elementar. De aceia îl rugam să introducă în proiectul său de lege principiile în virtutea cărora să se poată schimba radical și imediat structura parchetelor noastre, introducând în primul rând inamovibilitatea parchetelor tribunalelor, fără de care orice progres e iluzoriu și însuşi proectul său de lege îşi pierde raţiunea de a fi, oricât de bune şi salutare principii a introdus în el. MAGISTRAT IVAND foarte eftin sufragerie(Bufet, masă ovală, 6 scaune) Plan Schwechen, cuverturi, șifonier etc. ISVOR, 34 Et. III dreapta LOPTA Solemnitatea plecării in turneu a vagonului aerochimic Miercuri la ora 9 şi 20 a. m., in garnitura personalului de Sibiu, a plecat pentru turneul anunţat de orientare a populaţiei civile, vagonul aerochimic român, înzestrarea interioară a acestui vagon este complectă. Pe lângă un extrem de bogat material documentar aerochimic, care ocupă toată sala mare a vagonului se constată că se dispune de un numeros material pentru gazarea cabinei de gaze a vagonului şi un număr de circa una sută măşti de protecţie individuală, toate perfect puse la punct şi prevăzute cu cartuşe filtrante. In faţa vagonului staţionau reprezentanţii oficiali ai ministerelor de interne, armată şi sănătăţii publice, cari au felicitat călduros pe d. senator Ştefan Tătărescu preşedintele Ligei apărării aerochimice pentru această frumoasă realizare atât de necesară apărărei populaţiei civile. D-l Tatarescu a arătat tuturor că iniţiativa şi toate cheltuelile înzestrării şi personalului tehnic al vagonului, au fost făcute numai de Liga apărării chimice fără concursul Statului, dar d-sa a adus omagii d-lui general Mihai Ionescu, directorul căilor ferate fără al cărui preţios concurs nu s’ar fi putut realiza vagonul aerochimic român. D-l Senator Tătărescu a mulţumit totodată serviciului chimic al armatei, în frunte cu inspectorul tehnic d-l general Papană, care cu binevoitoarea aprobare a d-lui ministru Amza a dat un prețios ajutor la închegarea tehnică a vagonului aerochimic. Combate Reumatismul Dizolvarea „Gărzii de Fier’ Descinderile la câteva sedii ale organizaţiie Conform unui jurnal al consiliului de miniştri care hotărâse dizolvarea tuturor organizaţiilor „Gărzii de Fier” prefectura poliţiei Capitalei a făcut ori noapte descinderi la câteva sedii ale organizaţiei locale, ridicând toată corespondenţa şi dosarele, care nu pare să prezinte de altfel o importanţă deosebită. Abia după triarea materialului descoperit se va putea cunoaşte natura actelor Localurile din B-dul Basarab 33 şi din str. Albişoară 16 au fost sigilate. DESCINDERILE DIN PROVINCIE La Brăila, d-l Tabârcă şeful serviciului de siguranţă pe lângă chestura locală a vizitat, în tovărăşia unei echipe de detectivi, sediul oxgapiza- SMSMrotfflMHKHKHOT iiiliăriwiwwiwBBÎ ţiei „Arhanghelul Mihail” şi al „Gărzii de fier din str. Hepites. A fost ridicată Întreaga arhivă, iar localurile sigilate. De asemeni la Galaţi s’a făcut o descindere, de proporţii mult mai mari, la sediul „Gărzii de fier”, ridicând întreaga corespondenţă, registrele, manifestele şi drapelul legiunii din Covurlui. S’au mai ridicat câteva târnăcoape, stilete, centuri, trompete, precum şi biblioteca organizaţiei, în care s'au găsit diferite ordine secrete. Descinderi identice s’au operat in toate târguşoarele şi comunele judeţului Covurlui, ridicându-se de peste tot scriptele, manifestele şi arhiva sediilor organizației. Femeile și reforma electorală — Convorbire cu d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino — Fată de mişcarea intensă a cercurilor femenine produsă prin depunerea proectului de reformă electorală, am căutat să facem o anchetă și ne-am adresat leaderului femenin, doamna Alexandrina Cantacuzino, căreia i-am pus următoarele întrebări: — Credeţi, doamnă, că femeea română doreşte emanciparea ei politică? Iar această emancipare nu ar mări haosul în care ne sbatem, prin lipsa de pregătire politică a femeii? D-na Cantacuzino ne răspunde : —„Niciodată o colectivitate în unanimitatea ei nu a înţeles deodată rostul unei mari prefaceri sociale, prejudecăţile au fost întotdeauna mai tari decât dreapta înţelegere a intereselor individuale şi colective, deci de ce să cerem femeilor ceea ce alte categorii sociale nu au înţeles? Desigur ca sunt femei şi la noi şi în străinătate, unele prin snobism, artele din indiferenţă, multe din neînţelegerea nevoilor vremurilor, ce nu doresc drepturi depline. Aceasta înseamnă că mai sunt fiinţe ce nu pricep necesitatea imperativă a prefacerilor economice, sociale şi politice a clinei. Dar oare murai unele femei dau dovada de asemenea nepregătire? Nu pot de asemenea de cât întâmpina cu surprindere întrebarea d-voastră. Dacă prin drepturile politice date femeilor s’ar mări haosul în care ne sbatem, credeţi oare că atâtea femei se vor alege ca ele să poată avea o înrâurire aşa de mare asupra Corpurilor Legiuitoare? Iar dacă ar avea această influenţă, să nu uităm că femeea este un element de ordine; alegerile din Germania de acum câtva timp, au dovedit cu prisosinţă ce forţă conservativă este. In Germania acuma când s’a dat o bătălie grozavă în care toate patimele au fost răscolite, bunul simţ al femeilor nu s’a lăsat amăgit. Ele au avut viziunea clară atât a nevoilor obşteşti cât şi a salvării păcii, iar atitudinea lor a arătat scepticilor şi celor ce nu vor să vadă maturitatea lor politică şi spiritul de înaltă înţelegere a răspunderilor de care sunt pătrunse. Deci asemenea argumente perimate nu pot împiedica isbânda finală, femeile vor căpăta drepturile lor civile şi politice pentru că spiritul de echitate şi de înaltă dreptate stă astăzi la temelia tuturor legiuirilor şi însăşi în desfăşurarea ei, viaţa de Stat se reazimă pe el. Femeile române au dovedit dealungul veacurilor bărbăţie, înţelepciune, o conştiinţă naţională totdeauna trează, instituie şi un tact desăvârşit în îndeplinirea datoriilor lor familiale, când, subt jug străin ele au ştiut, fără sgomot, fără sbucium să ne păstreze fiinţa noastră etnică, limba, portul, cântecele, tot ce caracterizează neamul nostru. Acestea dovedesc însuşiri politice preţioase, de care ţara în greaua cumpănă de acum trebue să ştie să se folosească." Cu aceste cuvinte s’a încheiat interesanta expunere a doamnei Alexandrina Gramtacuzino. Cont. foiletonului din pag.ina UniversalEl ia în curgerea lui, viaţa şi cul nostru, precum prinde arborii şi arbuştii de pe malurile sale. Or, ştim că nu există altfel de civilizaţie decât aceea bazată pe ideea imitaţii şi a valorii persoanei umane. După cum remarcă distinsul publicist francez, preotul Sauson, „civilizaţia noastră, născută din viaţă, trebuie să fie o veşnică perfecţionare, o perpetuă limpezire a ştiinţei de a trăi cât mai omenesc posibil". Din nefericire, viaţa, materializată şi mecanică, tinde din ce în ce mai mult să sfarme toate legăturile cari mențineau unitatea umană, încotro ne îndreptau, nimeni nucutează să prevadă. Aniversarea şi banchetul şcoalei de secetare In luna Martie 1932 s’au împlinit 10 ani dela fondarea şcoalei de secretare, cea dintâi şcoală în România pentru pregătirea profesiunii de funcţionar administrativ. Această dată urmând a fi comemorată de către profesori, elevele, absolventele şi sprijinitorii acestei şcoli, o serbare va avea loc în Ziua de 3 Aprilie a. c. ora 11 d. a. în sala de serbări a şcoalei „Principesa Elena” str. Popa Rusu No. 13. Seara se va da un banchet în sala „Boulevard”. Deschiderea sesiunii Sf. Sinod Eri s’a deschis sesiunea ordinară a Sf. Sinod. La orele 10 s’a oficiat un „Te-Deum” în catedrală, după care membrii Sf. Sinod s’au întrunit în palatul Patriarhului, sub preşidenţia I. P. S. S. Miron Cristea. Mesajul de deschidere a sesiunii a fost citit de d- prof. N. Iorga, ministrul instrucţiunii. Laşedinţă a participat şi părintele Aurel Crăciunescu, secretar general la culte. După citirea mesajului d. Iorga s’a retras. S’a procedat la alegerea diferitelor comisiuni cărora li s’au repartizat lucrările curente. Membrii Sf. Sinod au luat apoi în discuţie proectul de lege pentru reorganizarea învăţământului teologic, alcătuit de comisia specială, delegată de Sinod în trecuta sesiune. La amiază înalţii prelaţi au fost reţinuţi la masă de I. P. S. S. Patriarhul Miron. La ora 3 d. a. s-au reluat discuţiile asupra aceluiaşi proect, discuții cari au durat până la orele 6 seara. Dureri Reumatice. :v’-" ■ ’’!$ i le puteţi opri Indiferent dacă este o durere de muşchi sau de încheietură, Sloan’s Liniment o va opri de îndată. Nu este nevoie de funcţionat, el pătrunde imediat, încălzind şi calmând. Nu suferiţi, aveţi la îndemână un flacon pentru orice împrejurare. întrebuinţaţi Sloan’s Liniment pentru Reumatism, Lumbago, Sciatică, Dureri de şale, Scrintituri, Loviri şi orice dureri musculare. Preţ pentru public flaconul Lei 75.— SLOANS L I N I M E N T ! înlătura durerea Lucruri mari si mici i»Codul legilor penale române“, de Mihail Papadopolu Literatura noastră juridică nu este prea bogată şi nici numărul juriştilor care să se consacre studiilor Dreptului, nu este prea covârşitor. S’ar putea spune fără exagerare, că situaţia este dimpotrivă. Pe când parlamentele votează, —zi şi noapte, — legi cu nemiluita; pe când împrejurările economicosociale devin din ce în ce mai complexe şi generatoare de texte cari să le fixeze într’un cadru distinct; pe când ritmul vieţii publice cunoaşte un tempo trepidant, autorii de comentarii ale legilor noastre, — comentarii cari constitui o adevărată juxta imperios şi deopotrivă de necesară magistraţilor şi avocaţilor — sunt puţini la număr. Un vraf de proecte devine peste noapte, un vraf de legi. Multe din aceste legi, produsul nevinovat al unor clipe de pripă şi agitaţie, apar confecţionate ca atare, suscitând din această pricină probleme de drept dintre cele mai dificile. Aceste chestiuni în fază permanent născândă, îşi dispută atenţia judecătorilor şi a pledanţilor. In asemenea conjunctură, se înţelege de la sine de ce lucrarea d-lui Mihail I. Papadopolit, jude instructor la Tribunalul Ilfov, are o importanţă deosebită. „Codul legilor penale române” este o lucrare unică în acest gen. Ea îmbrăţişează prin lămuriri şi adnotări bogate toate legile penale, pe cari le redă in extenso, dimpreună cu regulamentele explicative ale acestora, convenţiile de extrădare, proprietatea literară şi artistică, mărcile de fabrică şi de comerţ, convenţiile internaţionale, responsabilitatea ministerială, înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, represiunea evaziunii fiscale, camăta, etc., etc. Lucrarea d-lui Papadopolu se impune lectorului studios, întâi, prin informaţia juridică substanţială, şi deci, prin folosul imens pe care-l aduce magistraţilor şi avocaţilor; şi apoi, prin expunerea metodică şi competentă a legilor şi regulamentelor respective, de manieră a facilita înţelegerea cazurilor cât de complicate pe tărâmul penal, — cu reflexe puternice şi în domeniul civil şi comercial — de către cei interesaţi. Toate legile penale în vigoare, de la 1862 şi până la 5 Martie 1932, — pe un period de 70 de ani,— sunt înfăţişate cu jurisprudenţele la zi. Este incomensurabil avantajul ce se crează celui interesat prin lămuririle şi răstălmăcirile prompte şi precise, aşezate sub fiecare text de lege, dându-i-se astfel posibilitatea ca într’un minim de timp, şi fără a mai fi obligat la verificarea tuturor legilor modificatoare ale legii*—iniţiale, — să discerne cu folos orice complicată chestiune de drept penal. Prin labirintul legilor, regulamentelor şi al adnotărilor jurisprudenţiale, — cu succinte expuneri în fapt şi drept, — autorul ne conduce in chip magistral şi cu abilitatea unui pilot desăvârşit, graţie a două indexe: unul alfabetic, şi altul general. Este o adevărată plăcere să rezolvi cu uşurinţă problemele juridice ce ţi se pun în fiecare clipă, şi această plăcere ţi-o procură cu prisosinţă autorul, graţie măestriei cu care au fost întocmite aceste indexe „passe-partout”. In concluzie, nu pot decât felicita pe d. jude Mihail D. Papadopolu pentru munca sa fără preget şi tenacitatea ce a pus-o în îmbogăţirea ştinţei noastre juridice cu un volum atât de preţios şi rar. Domnia-sa s’a dovedit a nu fi un om de cabinet, sau numai un om de carte, înfundat în jilţul său între tomuri şi acte, ci în afară de eruditul juridic de prima mină, d. Papadopolu se impune tot mai mult ca un eminent practician al Dreptului, şi unul dintre magistraţii noştri cei mai distinşi. „Codul legilor penale române”,— adnotate,—al d-lui Mihail D. Papadopolu, constiuie astfel fructul unor munci temeinice şi stăruitoare, a unei vaste experienţe juridice, dobândită zi cu zi, ceas cu ceas într’o activitate profesională necurmată, şi a unui echilibru desăvârşit între teoretcianul şi practicianul juridic. Lucrarea domniei-sale merită o atenţie cu totul specială, pentru că ea îmbogăţeşte cunoştiinţele specialiştilor şi ajută în chip admirabil Justiţia şi ţara. LAZAR MARGULIES Conferinţele Tribunei Libere Tribuna liberă îşi continuă cu acela? răsunător succes conferinţele săptămânale. Vineri, 1 Aprilie, la orele 9 seara, va avea loc la Fundaţie conferinţa cu desbateri contradictorii asupra subiectului: PENTRU SAU CONTRA SENZUALISMULUI IN LITERATURĂ. Va conferenţia d-l Mircea Eliade după care vor urma replicele d-lor: V. Barnoschi, Eug. Titeanu, Mircea Grigorescu, Haig Acterian, Cării Baltazar, Harie Voronca şi ale tuturor tuturor acelora ce vor cere cuvântul din public. Conferinţa următoare va avea loc Vineri 8 Aprilie cu subiectul: DOTA şi CĂSĂTORIA. Dota a dezonorat ea căsătoria burgheză? Aportul femeei profesioniste este echivalent cu aportul dotat? Eugenismul ia organizaţia actuală a societăţii Conferinţele Cercului Analele Române Sâmbătă 2 Aprilie, ora 5 d. a., se va ţine la „Fundaţia Carol”, a XXIIa conferinţă din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române”. D. Liviu Rebrianu, va vorbi despre: Romanul Romanelor. Vor da preţiosul concurs: d-na Sabina Nicolescu, solista Operei Române şi a filarmonicei, harpă, d-na Dida Solomon-Callimachi şi d-ra Elvira Godeanu, de la Teatrul Naţional lectură din Arghezi. Bilete alei 40—20—10 la Agenţia Feder şi înainte de conferinţă la Fundaţie. Membrii studenţi au intrarea liberă. A XXII-a conferinţă va avea loc Miercuri 6 Aprilie, ora 9 seara, la Ateneul Român, şi va fi consacrată comemorării lui Goethe. Celebrul artist Alexander Moifiat, va vorbi despre: Goethe. Sâmbătă 2 Aprilie a. c., d-l profesor dr. C. I. Parhon vorbeşte la Fundaţia Carol I-iu despre: „Emoţiuni şi sentimente” în ciclul conferinţelor Uniunei medicale francoromâne. Spectacolele zilei OPERA ROMÂNA. — Boris Godunov. TEATRUL NAȚIONAL. — Mat.: Heidelberg'Ul de altă dată. seara Hamlet. TEATRUL REGINA MARIA. Ansamblul englez: 10 To Soo OnurseLves. TEATRUL VENTURA: Take, Ianke și Cadâr. TEATRUL ALHAMBRA. — Bravo Alhambra. TEATRUL MAJESTIC. — Bucureștii dansează. TEATRUL LIBER. — Trenul fantomă. CINEMATOGRAFE CAPITOL ŞI ROXY. — Sergentul X cu Ivan Mosjoukin .şi Trude von Molo. REGAL. — Un sclav al pasiunei cu Emil Janings şi Ana Sten. Complectări. VOX. — Verdun, souvenirs d'histoire. TRIANON. — Alo, Alo. Legătura greşită cu Magda Schneider. CINEMA RIO. — Tovarăşul X. CINEMA SELECT. Hoţul de inimă cu Armando Falco. BULEVARD PALACE. — Stan şi Bran divorţează. FEMINA. — Pat şi Patachon somnambuli. * FORUM. Inspiraţie cu Greta Garbo. CINEMA CORSO. — Congresul dansează. CINEMA LIRA (fost Gloria). — Ronny. REX. — Unchiul cu milioane şi trupa Kanner. CINEMA OMNIA. — Inspiraţie cu Greta Garbo. LIDO. — Spionajul. CINEMA MODEL. — Monte Carlo sub bombe. MARNA. Ronny cu Willy Fritsch şi Kaethe de Nagy la orele 6, 8 şi 10 seara trupa Uferini. MARCONI. — Trup şi suflet. SPLENDID Victoria şi al ei hus-'.r. ATENEUL ROMAN. (Sala Episcopiei). — Două suflete. (Franklin) Răsfăţatul femeilor. AMERICAN. — Balul. ROMA. — Banditul şi Bird la Polul Nord. TOMIS. — Ben-Nur. CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Doi sergenţi. TERA. — Cursa fatală şi Călăreţul X. FILANTROPIA. — Seducătorul. BARCELONA. — Străzi întunecoase. CINEMA GRIVIȚA. O cafenea în Maroc. Jurnal și o comedie. „ Românii ardeleni stabiliţi în v. regat Luându-se iniţiativa întocmirii lu noi lucrări despre „Românii ardeleni şi bănăţeni, stabiliţi în Vechiul Regat, înainte şi după răsboi”, cuprinzând notiţe biografice şi activitatea acestora în viaţa politică, intelectuală, precum şi în comerţ, industrie, agricultură meserii, etc., sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, precum şi familiile celor decedaţi în decursul timpului, să trimită pe adresa d-lui avocat Ioan Istrate, B-dul Pache No. 85, Bucureşti, un scurt memoriu asupra activităţii, însoţit de fotografii, lucrări, etc. Primul congres internaţîonal de artă contimporană Intre 30 Aprilie şi 3 Mai va avea loc, la Veneţia, primul congres internaţional de artă contimporană, cu următorul program: Prima secţie: legislaţie asupra artelor frumoase; drepturi de autori; concursuri naţionale şi internaţionale, legislaţia lor; asociaţiunile de artişti; mişcarea sindicală, casele de prevedere şi de asistenţă; relaţiunile internaţionale între diversele asociaţiuni de artişti; fundaţiuni, societăţi sau organizaţii promotoare ale artelor frumoase. Secţia a doua: învăţământul burselor pentru studenţi; academiile naţionale; raporturile dintre artă şi Stat, Biserică şi industrie; technologia; artisanatul şi artele decorative. Secţia a treia: galerii şi colecţii de artă contimporană; expoziţii ; relaţiunile internaţionale în materie de expoziţii; arta şi Societatea Naţiunilor; pieţele naţionale şi internaţionale de artă contimporană; editorii de broşuri, stampe şi obiecte de artă; publicaţiuni asupra artei; arhivele fotografice de artă contimporană Mâine se deschide Universitatea Senatul universităţii din Capitală s’a întrunit aseară la orele 6 sub preşidenţia d-lui rector prof. N. Gheorghiu. S’a examinat situaţia de pe urma manifestaţiilor studenţeşti şi a grevei. Constatându-se că, în ultimelele zile, a domnit cea mai perfectă ordine în rândurile studenţimei. Senatul a decis redeschiderea universităţii pentru mai fi vărsată la Casa de a .... ——— N informaţiuni Sâmbătă se va depune la Banca Naţională ultima tranşe de 50 milioane de franci francezi din împrumutul de 150 de milioane de franci contractat la, Paris. Această ultimă tranşe nu va mai fi la vărsată la Casa de amortizare, cum era hotărît, ci va fi utilizată de stat pentru lichidarea „recipiselor de depozit” cu care se vor înlocui ordonanţele neachitate din 1931. Docent doctor Million dă consultaţii pentru boale de copii, sugari şi infecţioase de la 2,4 im Strada Vasile Lascar 87« Eri dimineaţă d. ministru de finanţe Argetoianu, a avut o consfătuire cu d-nii: Corteniu, Tutuc şi D. S. Ionescu, în vederea punerii în funcţiune, pe ziua de 1 Aprilie, a Casei de amortizare. Frumosul bal costumat şi necostumat al Şcoalei „Ciocanul” are loc în acest an în saloanele Camerei de Comerţ. Sâmbătă 2 Aprilie a. c. Comisia mixtă romăno-rusă se va întruni pe ziua de 12 Aprilie cor. Din delegaţia română vor face parte şi d-nii I. Pangal şi Vladimir Cristi. Delegaţia rusă e compusă din generalul Menginschi, şeful G. P. U. din Moscova, Trilisev, şeful secţiei externe G. P. U. şi Redet, şeful G. P. U. din Ucraina. Deoarece şedinţele comisiunii mixte s’au ţinut până în prezent în Basarabia, se crede că şi de deda aceasta consfătuirea va avea loc pe teritoriul românesc, . ..