Lupta, martie 1934 (Anul 13, nr. 3704-3730)
1934-03-01 / nr. 3704
Pag. 2-a Wm t© ££***** w **Td« S V**-« *', ri^s^T-A, Continuare din pag. la actualmente foarte de aproape aceste chestiuni atât de acute pentru războiul modern de mâine. S’au angajat polemici pe chestiunea oportunităţii utilizării mitralierelor sau tunului. Cele două soluţii îşi au adepţii lor şi prezintă fiecare dezavantagii şi inconveniente. Experimentarea utilizării acestor două posibilităţi se poate face oricând, în condiţiuni cât mai posibil normale. In orice caz, privind problema sub aspectul ei technic şi din punct de vedere al laturei practice, ar fi locul să se augumenteze volumul de foc, să se dubleze pentru a se putea obţine un tir eficace, deoarece viteza a fost dublată faţă de cea din timpul războiului mondial. Pe de altă parte, din punct de vedere al eficacităţii, ar trebui ameliorată cadenţa armelor, deoarece timpul de tir e cât se poate de redus. Tot astfel serviciul artileriei trebue să ajungă la o viteză iniţială tot atât de ridicată. Rămâne de văzut dacă progresele balistice pot urma progresele realizate din punct de vedere aerodinamic, pentru ca metodele de luptă să devină, la rândul lor, tot atât de eficace. »*ti© INFORMAŢIUNI D. Victor Pop, fost deputat al Capitalei, avocat şi agricultor, s’a înscris in partidul naţional-ţărănist. Banca Naţională a stabilit condiţiile după cari se va acorda băncilor mari — dreptul de a face operaţii de devize din timpul cel mai scurt — va fi terminat şi regulamentul prin care se stabileşte condiţionarea, precum şi limitele după care se va acorda acest drept. Biletele pentru balul organizat de „Asociaţia corectorilor de ziare şi editură din Bucureşti" care va avea loc in seara zilei de 4 Martie, au fost puse in vânzare la Sfatul Negustoresc central, bulev. Academiei, colf cal. Victoriei. Astăzi la ora 13 toţi directorii de serviciu ai Regiei autonome C.F.R., în frunte cu d. director general Cezar Mereuţă, s-au prezentat la ministerul de industrie şi comerţ unde au felicitat pe noul titular al acestui departament, d. inginer N. Teodorescu, fost director general al căilor ferate. Doctor VEREA NAS, GAT, URECHI B-tiul Carol, 28 număr relef.: 3366 La înmormântarea generalului N. Mărășescu, cavaler al ordinului „Mihai Viteazul” a cărui înhumare va avea loc în ziua de Miercuri 28 Februarie a. c., Regele va fi reprezentat prin d. lt. col. M. Rînmiceanu, adjutant regal. In urma unei comunicări telegrafice a Legaţiunii Regale Române din Washington, ministrul afacerilor străine aduce la cunoştinţă celor interesaţi că Fundaţiunea Carnegie pentru pace nu va acorda probabil nici o bursă în cursul anului acesta, din lipsă de fonduri. D-l docent dr. Millian dă consultaţii pentru boale de copii şi iifecţioase Str. Vasile Lascar 87, de la 35. Astăzi la ora 10 jumătate s’a oficiat la locuinţa fostului deputat Eusebiu Popovici un serviciu religios la care au asistat membrii guvernului în frunte cu d. Cir. Tatărăscu, preşedintele de Consiliu. PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE No. 15178 relativ la: „Angrenaj diferenţial”, proprietara acestui brevet, The National Supply Co. doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, in genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informațiuni la: Inginer Marcus & Berlesen. Birou de Brevete de învelițiune, București I, str. Colței 1. Spectacolele zilei OPERA ROMANA. — Casa cu trei fete. TEATRUL NAŢIONAL. — ... eseu TEATRUL VENTURA. — îngerul. TEATRUL REGINA MARIA. — Desmierdări pierdute (premieră). TEATRUL ANCO VESCU. — împăratul. MAXIM-ZIG-ZAG: Musîchall: Bar Dancing. Program de atracţiuni mondiale. TEATRUL BARAŞEUM. — „Femeia despre care se vorbeşte”, comedie în 3 acte. Cinematografe TRIANON. — Tinereţea ta e viaţa cu Joseph Schmidt şi jurnal. CAPITOL.— Femeia cu milioane cu Brigite Heliu, jurnal Pathe. REGAL. — Bonsoir Vierii, cu Jack Buchanan şi orchestra Rode, jurnal Fox. VOX. — Trei și una cu Friederick March, Gary Cooper și Miriam Hopkins. Revista: Voxul Rimează. RIO.— Legile Iltimei cu Silvia Sydney George Raft. SELECT. — Broadway iubește cu la Mary Brian. ROXY. — Casanova cu Ivan Mosjoukine și Jurnal Pathe. ED. PALACE. — Trei nopți de dragoste cu Nancy Carol, Gary Grant şi comedie cu Bety Brots CORSO. — Dragoste dincolo de mormânt cu Norma Schrere şi Friederich March. CAROL. — Sclavii pasiunii şi trupa Georgescu-Iaşi. FEMINA. — Locotenentul victorios cu Henry Edward şi Ana Wagle. FORUM. — Strada 42 cu Bebe Daniels şi complectare. BIZANTIN (Cercul militar).-- Contesa de Monte-Gristo jurnal .şi complectare Miky Maus. IRIS. — 2 filme: Un cântec pentru line şi Dolly Haas în Buze de fecioară. ROATA LUMII, Jal. Dorobanţilor. 2 filme: Răsboiul valsului şi Inimi frânte. AMERICAN. — Vraja trupului cu Walace Bery şi Refugiaţii. EPISCOPIE. — Sburătorii sacrificaţi şi Das Lied ist aus cu Liane Haid. LIDO. — Fete cari dispar fără urmă şi Divorţ cu orice preţ. (GLORIA (calea Văcăreşti). — Hotel atlantic şi Szőke Szakai la varieteu. CIOLESCU. — Dragoste de huzar şi Un vis sub cer albastru IMPERIAL. — Când cerul şi marea se întâlnesc, seara artişti 'FRANKLIN. — Ştii tu ce-i amorul şi Serenada Ţigană. KISSELEF. — Dragoste dincolo de mormânt şi pasiune. LIA. — Nopţi egiptene şi George Milton un gol puşcă. MARNA. — Castelul din Basme şi serenada torţelor cu Claude Covidrigru -MARCONI. — Jeny Frisco, jurnal comedie şi compania Pisolle. MODEL. — Regele ţiganilor şi Şase ore de trăit cu José Boles. OMNIA. — Cavalcada şi judecătorul mascat. ODEON. — Dragostea ignorează legile, comedie şi jurnal. FACHE. — Lucie câştigă lozul ce mare. Văduvul vesel şi Jaz Simfonie. PELIŞOR. — Senzaţie în Kotel Savoy şi Peştera morţii. RAHOVA. — Cântecul Bosforului cu Gustav Troehlieh şi Mary Soldat cu Any Oudra. SPLENDID. — Serenada torţelor şi Ninon. TOMIS. — Jenne Gerhardt cu Silvia Sydney şi complectare. VOLTA BUZEŞTI — Victor şi Victoria şi Floarea din Lugano. IZBANDA. — Dama delii Maxim şi De dragul tău voi fi cinstita. Cărţi noui Zilee! acestea vor apare în editu- Cugetarea” următoarele cârţi : „Dincolo de Cotidian”, opinii literare şi filosofice, de d. Girigore Tăuşan. — „Papilions”, de Schumann, o teorie a Artei şi Frumosului, de d. Eugeniu Speranjin. Dragoste cu termen redus”, roman, de d. N. Crevedia. „Fecioarele orizontale” este titlul romanului, apărut în editura „Cultura Românească” şi datorit d-lui Zaharia G. Buruiană. Romanul este scris într’un stil vioi, are unele situaţiuni pline de picanterie, dar fără a fi pornografice, şi reda, cât se poate de real, viaţa noastră a tuturor, cu bucuriile şi durerile, cu înfrângerile şi interegiile ei. Joi, 1 Martie are loc la sediul Asociaţiei creştine a femeilor române din str. Popa Rusu 13, o audiţie muzicală cu concursul doamnelor: Rose Bauman Rădulescu, Madeleine Cotcorăscu, Tana Nanescu şi a d-lor Alexandru Teodorescu şi Mihai Andiden. Biletele se găsesc la sediul Asociaţiei. Audiţie muzicala Se confirmă succesul romanelor din vremea :—: revoluţiei ruse :—: „MÂINE“ şi „OLGA“ de: Jean G. Dava La principalele librării din : ţară l apta Camera a votat prelungirea moratorium I. ■ I mi -in ■ ... I l—l------------------------------------------------------------------- — Precizările d-lui ministru Victor Antonescu — Şedinţa se deschide la ora i. Prezidează d. N. Mărcuş. MOARTEA LUI EUSEBIE POPOVICI I. MĂRCUŞ, vice-preşedinte, aduce la cunoştinţa Adunării moartea deputatului Eusebiu Popovici, ucis mişeleşte de bandiţi. Exprimă regrete în numele întregii Adunări şi anunţă că va trimite o telegramă de condoleanţe soţiei dispărutului. D. I. NISTOR, ministru de stat, se asociază în numele guvernului lui Ia, doliul pricinuit de moartea Eusebie Popovici. Arată frumoasele calităţi ale celui dispărut, şi luptele lui pentru cauza românismului şi desrobirea Bucovinei. Eusebie Popovici s’a, stins înainte de a-şi fi putut afirma toate însuşirile sale. Membrii guvernului, indice d Nistor, regretă, din suflet această pierdere, exprimă condoleanţe familiei îndurerate şi se leagă să păstreze lui Eusebie Popovici o neştearsă amintire. In semn de doliu, şedinţa se suspendă pentru 5 minute. COMUNICĂRI 1. M. MARCUŞ, vice-preşedinte. Trecem la intrebari. D. deputat Herzog are cuvântul. D. OTTO HERZOG, întreabă pe d. ministru al muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale dacă are întenţiunea de a lua iniţiativa, pentru modificarea urgentă, a legislaţiei asigurărilor sociale. SITUAŢIA ARESTAŢILOR DE LA 10 DECEMBRIE D. IONEL POP (naţ.-ţăr.) întreabă pe u. ministru de interne dacă are cunoştiinţă că secţia I a comitetului local de revizie din Cluj nu mai poate funcţiona dincauză că referentul de până acum, d. Ştefănescu, a fost numit inspector administrativ fără ca în locul d-sale să fie numit alt referent. In a doua comunicare d-sa întreabă pe d-nii miniştrii de justiţie şi apărare naţională, dacă au cunoştință ca între 10 şi 10 Decembrie 1933,chestura poliţiei Cluj a arestat 27 intelectuali români, fără să li se comunice faptele cari li se impută. In seara de 10 Decembrie, toţi arestaţii au fost transportaţi la Someş-sat şi încarceraţi în cazematele flotilei de gardă cu toate intervenţiile făcute, cei arestaţi n’au putut fi eliberaţi sau judecaţi. Niei unuia nu i s’a dresat acte de dare în judecată. , Ce măsuri a luat pentru ca să se intre în legalitate, şi în ce temei persoane militare au avut amestec în menţinerea în arest a deferitelor persoane ştiut fiind că la data de 9 Decembrie nu exista încă stare de asediu. D. Ionel Popa declară că nui a fost niciodată în nici o legătură cu „Garda de Fier” şi a considerat ca nepermise şi nepotrivite scopului uneie din metodele acestei grupări, urmate chiar înainte de 10 Decembrie. In orice caz însă, legalitatea treime păstrată faţă de oricine în această ţară, căci altfel se naşte anarhia. 1. GHELMEGEANU întreabă pe. d. ministru de domenii căror înprejurări se datoreşte crearea unui nou serviciu central de aprovizionare, cu birouri în toate judeţele, care necesită cheltueli noi. Cere precizări asupra acestei noui creaţiuni carecontrazice programul de „economii’ pe care l-a anunţat guvernul. D ING. MIHAESCU (lup.) adresează guvernului două comunicări una prin care ii atrage atenţia asupra faptului că preţul cerealelor în continuă scădere. Şi a doua, prin care cere eliberarea nevinovaţilor arestaţi în cadrul măsurilor de represiune Împotriva Gărzii de fier. I. ADAM IONESCU (lupist) protestează împotriva suprimării gimnaziului Brătianu din Drăgăşani (fiul Vâlcea). LEGEA PENTRU PRELUNGIREA MORATORIULUI Se intră în ordinea de zi,, luânduse în discuţie proectul pentru prelungirea monitorului până la 1 iulie. i). ARGETOIANU constată că legea are un caracter provizoriu. Spune că liberalii, — ‘chiar şi d. Dinu Brătianu, — s’au angajat să dea conversiunii o soluţie cât se poate mai radicală şi mai generală. Or, legea de prelungire a monitorului, conţine din contra, o indicaţie că guvernul va veni cu o conversiune restrânsă. In adevăr ce altceva înseamnă îndemnurile legii la „înţelegere” între debitor şi creditor? Dacă guvernul vrea o conversiune largă, el trebue să fie împotriva acestor „înţelegeri”, fiindcă acestea sustrag de la asanare o întreagă categorie de debitori. De asemenea se scoate din beneficiul legii mai multe categorii de debitori urbani. D. SERDICI (lupist) se ocupă în special de efectele pe care le va avea legea în Ardeal. D. N. CONSTANTINESCU-BORDENI (georgist) arată că proectul de amânare a scadenţelor pentru 1 Iunie 1934 este necesar din cauza imposibilităţii în care se găsesc debitorii agricoli şi proprietarii urbani de a plăti ratele de capital şi dobânzile. Cere guvernului să prezinte cât mai curând proiectul de lege al problemei datoriilor în întregimea ei. OBSERVAŢIILE D-LUI POTÂRCĂ D. VIRGIL POTARCA (naţ.-ţăr.) constată că legea era necesară Protestează insă împotriva faptului că prin expunerea de motive, se aruncă blamul asupra guvernelor anterioare, pe motiv că ele nu ar fi studiat îndeajuns problema conversiunii,ceea ce a silit guvernul actual să recurgă din nou la soluţia amânării. Dar aceeaş expunere de motive, precizeazăcă nici guvernul de astăzi nu are o soluţie definitivă. Deşi în atâţia ani de poziţie, era îndeajuns timp pentru studiu. Constată că legea în discuţie micşorează drepturile peate le aveau debitorii conform legii vechi, ceea ce înseamnă că guvernul are intenţie să vină cu o conversiune restrânsă. De unde după legea veche, dobânda amânării trebuia plătită la 1934, după noua lege dobânda trebuia plătită la Decembrie 1933. D. ADAM IONESCU :piine ca legea trebuia să dea un răgaz de trei D. BENTONI (raportor) spune că problema datoriilor se găseşte la intersecţia intereselor tuturor claselor şi tuturor categoriilor şi nu putem să oprim în lo e mersul societăţii în întreaga economie naţională punând punct acestui mers printr’o dispoziţie de moratriu general ca acela despre care s-a vorbit. Domnilor, s'a ridicat o obiecţiune de domnul Seraitei, de care trebue să mă ocup fiindcă d-sa a depus un amendament. Domnul Serdici, ne-a descris în termeni impresionanţi soarta debitorilor din Ardeal, cari se găsesc în faţa unor creditori avocaţi pentru creanţe de onorarii şi cari nu au nici un scrupul, omenie şi nici un sentiment de milă pentru debitorii lor.Voi veni imediat şi la această calificare, care nu poate fi aruncată ca un oprobiu asupra unei întregi profesiuni. Este profesiunea pe care o reprezint şi o practic şi în numele colegilor, în rândurilecărora sunt atâtea adevărate încarnări ale sentimentului de corectitudine, protestez împotriva cuvintelor dimiiale. (Aplauze pe băncile majorității). Și apoi, pentru cine legiferează o lege, care este norma generală? Pentru o întreagă categorie ori pentru cei 30—40 abătuţi dela calea moralităţii normale? Oratorul face apoi o succintă analiză procesului, pentru a arăta că el corespunde scopului căruia i-a fost destinat. Ni s’a spus însă, tea o obiecţiune de detaliu, de ce n’am întrebuinţat un alt termen mai propriu, de pildă, să fi spus că este vorba de o prorogare până la 1 Iunie şi am întrebuinţat în mod imprudent cuvântul: scadenţă, fiindcă, dacă s’a spus scadenţă, debitorul s’a nenorocit la această dată de iunie. Domnul Constantinescu-Boroeni este acela care a făcut această obiecţiune. Dar, nu are nie un temei obiecţiunea şi iată de ce: domnul Constantinescu-Bordoiu a raţionat greşit, afirmând că termenul indicat în text va trebui neapărat să dobândească aplifcaţiune şi eficacitate. Ei bine, im. In realitate, termenul ele 1 Iunie 1934 nu este o scadenţă a datoriilor, ci este scadenţa până la care va trebui neapărat să fie promulgată legea viitoare. Prin urmare, ce interesează, din punct de vedere al redacţiunii, când ca efect D. VICTOR ANTONESCU: Domnulle preşedinte, domnilor deputaţi, în urma explicaţiunilor foarte clare, într’un discurs de o formă juridică impecabilă şi de o claritate în scopul legii este atins? Ce pot să facă creditorii până la 1 Iunie? Să ceară plata de capital şi de dobânzi. Ei bine, dacă în textul acesta se spune că se prelungeşte până la 1 Iunie 1934 termenul în care urmează a fi făcute plăţile şi de dobânzi şi de capital, scopul nu este atins, fiindcă, încă odată, exclusivul scop al legii este asigurarea timpului necesar pentru o serioasă şi definitivă legiferare a conversiunii. Mai departe, în art. 3 se spune: „Debitorii arătaţi in art. 5 şii ale legii de mai sus vor putea forma ofertele prevăzute în acele texte până la 1 iunie 1934, iar plata ratelor fixate pentru acoperirea datorilor lor se va face începând tot dela a■ceastă dată”. In prelungirea ideilor conţinute în art. 1 şi 3, se epuizează categoriile de debitori, beneficiari ai legii anterioare, cari ar putea să fie tulburați de către creditori în acest timp. S’a mai adus o obiecţiune de egală natură, făcută de domnul Wit’er, care a propus un amendament la art 1, prin care cere să se adauge ca toate cambiile scăzute în acest situitu, adică până la 1 iunie 1 131, să fie proectate numai după 3 iunie. Este inutil — nu ştiu dacă d. Wilier este aici, pentru a vedea acest lucru — şi vă voi arăta imediat dece.Proectul acesta nu prelungeşte beneficiul de moratorii decât pentru acele creanţe şi acei debitori cari intră în prevederile legii anterioare. In această situaţie, din două una: sau o cambie intră in sfera de aplicaţiune a acestei lei şi atunci, întrucât scadenţa a fost prin legea anterioara amânată şi prin Decretul din Noembrie de asemenea, plata nu a fost exigibilă şi nu a fost nevoe de protest, în măsură în care acest termen se prelungeşte prin legea de faţă inutilitatea protestului este evidentă, pentru că conservarea acţiunei de regres este asigurată prin efectul legii, sau intră cambia în regimul dreptului comun, iar creditorui, care se seoate că este exceptat de la aplicarea legii, nu are decât să-şi facă protestul, pentru că nu putem să introducem dispoziţiuni cu care să aducem imprudenţe şi neprecaute atingeri dreptului cambialcomun. Iată prin urmare inutilitatea și a acestui amendament propus, chestiune nu au fost inutile. De la proiectul foarte criticabil şi mult criticat al domnului Argetoianu, dar care a avut curajul de a ridica problema şi a o pune în toată gravitatea ei, trecând pe la diferite alte proiecte, ca proiectul domnului Mironescu, al domnului Vaida, toate aceste proiecte nu au făcut decât să accentueze şi să ţină trează în opinia publică necesitatea fie a rezolvi o pro- blemă care apasă greu şi influenţea- ză ordinea socială chiar din această ţară. Din acest punct de vedere, cred că toate eforturile făcute, dacă în practică, prin greutăţile problemei şi prin lipsa de documentare, la început mai ales, în aplicare nu au dtat rezultatele la care toată lumea se aştepta, din experienţa atâtor legiuiri vedem însă cu toţiică este şi trebue să fie în dorinţa tuturor partidelor politice — din opoziţie şi de la guvern — să statuăm în această problemă cu toată liniştea şi în adâncime, pentru ca să fie scoasă odată această problemă din preocuparea tuturor claselor sociale. Proectul de lege așa cum a fost întocmit, nu are alt scop decât de a fia un timp de reculegere guvernului care va veni în scurtă vreme cu un proect care va legifera complect problema tuturor datoriilor. Guvernul precedent — bine intenţionat — a făcut o lege care are unele lacune care vor dispare prin proectul Ce se va întocmi înlăuntrul moratoriului prelungit până la 1 iunie. Recunoaşte că 11u este vorba decât de un expedient şi face apel la Cameră să voteze proectul. Proectul este luat în considerare şi votat pe articole. D. STOIANOVICI întreabă pe d. ministru de justiţie în ce situaţiune se vor găsi debitorii agricoli ale căror creanţe au fost preluate de stat. D. VICTOR ANTONESCU răspunde că această chestiune va fi rezolvată pe cale administrativă. Ministerul de finanţe, va da soluţii dela caz la caz. Votul cu bile se va da în şedinţa luni tuturor debitorilor. D. GR .IUNIAN spune că s’ar putea obiecta legii că ea nu are un caracter mai larg. Să sperăm, însă, spune oratorul, că în interval de trei luni, guvernul va studia îndeajuns problema şi nu se va mărgini numai toază proectul, la soluţiile restrânse ale legilor naţional-ţărăniste. D. URZICEANU: (cuzist) rezervându-şi dreptul de a discuta în fond chestiunea când va veni în discuţie legea Conversiunii, declară că va Cuvântarea raportorului Discursul ministrului de justiţie adevăr cum rar se întâlneşte, chiar în capetele cele mai luminate, pe care distinsul raportor a făcut-o inaintea Camerii, cred că pot să fiu dispensat de a mai intra în analiza acestui proiect de lege. Cred însă că, pentru respectul pe care îl datorez Camerei, minorităţii şi majorităţii, mai cu seamă că din toate părţile s-au pus intenţii foarte curate, ca fiecare să-şi spună părerea in mod obiectiv, trebuie să dau o scurtă lămurire Camerii. Noi nu tăgăduim că în această gravă problemă a datoriilor agricole, contribuţiunile aduse din diferite părţi sunt considerabile. Eu recunosc, ca şi cum nu aş vorbi înaintea unui Corp legiuitor, ci aş vorbi cu mine însumi, dar destul de tare ca să mă auziţi, recunosccă toate eforturile care s’au făcut în această de azi după amiază. D. VICTOR ANTONESCU Cum a fost răpus de bandiţi Eusebiu Popovici Lămuririle date de soţia nefericitei victime,iobilul crimei nu a fost jaful ?.-cercetările autorităţilor din cursul nopţii.Autopsia cadavrului Eri d. a. la orele 2.30, a avut loc, la institutul medico-legal, autopsia cadavrului aceluia care a fost Eusebiu Popovici, în prezenţa magistralului instructor d. Niculescu-Bolintin, a inspectorului de siguranţă şi procurorului Macovei. Autopsia a fost făcută de către d. dr. Stoenescu, medic legist, care a constatat că nefericitul dr. Popovici ai primit trei gloanţe de revolver: linul în abdomen, al doilea deasupra mititei şi al treilea dedesuptul ei. Cel de al doilea glonte — deasupra inimei — a pricinuit victimei o paralizie generală instantanee, şi peste scurt timp—câteva minute doar— i-a provocat moartea. Din lupta cu bandiţii, d-rul Popovici s’a ales şi cu câteva sgârietur. E clar că în momentul când a primit gloanţele, victima reuşise, să imobilizeze pe unul din bandiţi. Mâinile se încleştaseră pe grumazul banditului care se vedea răpus. Probabil că d-rul Popovici, primind gloatele, s’a crispat de durere şi a lăsat liber pe bandit, înmormântarea nefericitei victime va avea loc probabil la Rădăuţi, în comuna sa natală. STAREA D-NEI POPOVICI Lesne de închipuit starea în care se află încă d-na Popovici, soţia vicţimei, după momentele petrecute în clipele asasinatului. Existau două versiuni contradictorii asupra celor văzute de d-na Popovici în noaptea trecută: prima, — că ea a fost trezită din somn de sgomote şi că, imediat, a sculat pe soţul ei, care, voinic cum era, s’a repezit spre bandiţi. A doua versiune era că d-na Popovici a fost trezită din somn în momentul când soţul începuse să se lupte... Care din aceste două versiuni este mai exactă, se va lămuri... Deocamdată, d-na Popovici poate desterne doar modul cum în liniştea şi obscuritatea încăperei a auzit un prim sgomot, de scaun răsturnat. A dat un ţipăt,—a spus în limba germană: —Ajutor! Câteva clipe doar, și după aceasta, a auzit o frământare. Eusebiu Popovici se lupta. Era unul, — sau doi inși care căutau să se scape de d-rul Popovici? D-na Popovici nu poate preciza. Ea afirmă că era și imposibil ca să vadă, — fiindcă nu se putea zări nimic. — „Când m’am dat jos din pat — spune d-na Popovici — spre a sări în ajutorul soțului meu, hotărâtă să risc totul lângă el, am auzit des cârâiturile de revolver.. Una, două, trei. Am început să strig cât am putut. Vam strigat în primul rând pe Andrei, feciorul nostru. Aveam impresia că soțul meu fusese rănit. Am auzit paşi pe scări, in timp ce eu, îl găsii pe Sein trântit la pământ. Am auzit paşi pe scară; par’că erau bocanci. In camera noastră a venit întâi d-ra Teller guvernanta copiilor pe urmă feciorul şi servitoarea Erosa”. Era însă întuneric, şi feciorul şi-a putut da seama imediat că lumina e întreruptă. In timp ce se căutau tehi- I briturile, lumânările, s’au petrecut încasă şi în hali scene de groază, lesne de închipit. Din cauza întunericului servitorii nu se recunoşteau, aveau impresia că au în faţă pe bandiţi, — se speriau. Când s’a aprins lumânarea, d-rul Popovici a fost ridicat. Nu mai era din viaţă... Medicul chemat în ajutor a constatat moartea. Siguranţa de la tabloul de electricitate a fost reparată, şi lumina a fost pusă în funcţiune, în momentul când reprezentanţii autorităţilor şiau făcut apariţia in casa crimei, lumina funcţiona. D-na Popovici era pentru a doua oară căsătorită. O icoincidenţă fatală: primul soţ i-a murit subit, într’o noapte, lângă d-sa. Copiii sunt din prima căsătorie. D-RUL POPOVICI, INTR’O CASA A MORŢEI Am arătat că d-rul Popovici locuia până în toamna trecută în str. Mercur, împărţind un modest apartament cu d. Radian fostul subsecretar de stat. In aceastăcasă s’a înregistrat în 1922 un asasinat: directorul unui birou de comerț — maghiar de origină — a fost asasinat de un servitor. Casa eracunoscută din publicitatea făcută cu acel prilej. De câte ori cunoscuţii veneau pe la el şi-l întrebau de ce stă într’o casă unde s’a petrecut o crimă, d-rul Popovici răspundea zâmbind: — „Dacă ţi-e scris... De ce ţi-e scris nu scapi... Pe tema aceasta făcea întotdeauna haz. EXPOZIŢIA CORPURILOR DELICTE Autorităţile au crezul că e bine ca acele obiecte corp-delict lăsate de criminali in casa, din str. general Anghelescu, să fie expuse văzului publicului, in speranţă că se va găsi cineva care să le recunoască. Pălăria, deci, împreună cu un baston şi o daltă — găsite la locul crimei — au fost expuse începând de cri la amiază intr’o vitrină a librăriei Alcalag din calea Victoriei. In cursul după amiezei in faţa vitrinei s’a adunat atâta lume încât, la un moment dat nu se mai putea circula. Chestorul sectorului respectiv d. G. Botez a fost nevoit să desfiinţeze „expoziţia” şi să predea corpurile delicte magistralului instructor. * In legătură cu asasinarea d-rului Popovici, d. jude instructor Niculescu Bolintin a vorbit la radio aseară la orele 7. MOBILUL CRIMEI Amănuntele de mai sus, culese imediat după descoperirea asasinatului, au căpătat în cursul zilei de ori şi astănoapte, complectări cu detalii foarte stranii în legătură cu mobilul asasinatului. In primul moment, reprezentanţii autorităţilor au fost încredinţaţi că la mijloc nu poate fi vorba decât de jaf. Bandiţii au intrat în casa d-rului Popovici cu intenţia de a jefui,— şi fiind surprinşi, au făcut uz de arme spre a putea dispare la vreme. Este însă neîndoios — şi faptul ne-a fost de altminteri împărtăşit, de câţiva poliţişti cu experienţa lucrului — că 2 bandiţi, spărgători de meserie, oameni veniţi să dea o simplă lovitură, nu intră prin intrarea principală, și într’un mod ca cel din str. general Anghelescu. SENATUL Şedinţa dela 27 Februarie Şedinţa se deschide la orele 3.30. Prezidează d. Tony Iliescu. Pe banca ministerială d-nii Lapedatu şi încă. D. TONY ILIESCU citeşte telegramele primite de la M. S. Regina Elisabeta a Belgiei şi dela preşedintele Senatului belgian, drept răspuns la telegomnele de condoleanţe trimise de Senatul român cu prilejul morţii regelui Albert. D. GEN. A. VAITOIANU adresează, o comunicare d-lui ministru al apărării naţionale, privitoare la situaţia aviaţiei militare. D. AL. SAMOÎL cere respectarea repausului duminical. D. ministru INCULEŢ depune proectul de lege pentru modificarea al. II art. 7 din legea de organizare a comitetelor de revizuire. (Prin acest proect, se ridică limita de vârstă a magistraţilor acestor instanţe ca şi a celor de la Casaţie şi Curţi de apel). DISCUŢIA LA MESAJ Se intră în ordinea de zi continuându-se discuţia, la mesaj. D. ING. MÎRCEA expune pe larg nevoile şi doleanţele comerţului şi industriei. Cere întocmirea unui plan de refacere a ţării şi constituirea unui consiliu economic care să fie consultat în toate împrejurările. D. DR. SKUPIEVSKI analizează mesajul şi îşi exprimă încrederea în opera de guvernare a partidului liberal. D. I. JUMANCA (soc. dom.) arată că guvernul prin metode abuzive şi de teroare a împiedicat partidul social-democrat să se aleagă în Cameră, îşi exprimă dorinţa ca guvernul să explice de ce a împiedicat pe reprezentanţii muncitori de să intre în Cameră. Este oare aceasta în interesul superior al statului? Oratorul face apoi unele observaţii în legătură cu alegerile dela camerele de muncă, insistând că n’ar fi trebuit să voteze meseriaşii la acest colegiu. D-NII D. R. IOANIŢESCU ŞI AL. SAMOIL lămuresc chestiunea, arătând că meseriaşii care nu erau înscrişi în camerele de comerţ aveau dreptul să voteze, ei neputând să fie privaţi de acest, drept,. D. JUMANCA, în continuare, susţine că numai prin democraţie, clasele muncitoare îşi vor realiza idealurile. Şedinţa se ridică la 1.. Azi şedinţă la 3 d. a. Cine a organizat atacul dela Galben Discuţia din Delegaţia permanentă a Municipiului — Precizările d-lui Aslan — ~1 111 , 1 % . Atacul organizat dela primăria de Galben, a cărui victimă a căzut d. G. Aslan, primarul acestui sector, d. Dem. Dobrescu, primarul general, scăpând ca prin minune de a nu fi si d-sa maltratat,a venit aseară in discuţia delegaţiei permanente a Municipiului Capitalei, înainte de a se intra în ordinea de zi, d. Em. Dan, primarul gerant al Capitalei, a înfierat agresiunea de a primăria sectorului I (Galben) săvârşită împotriva d-lui Garabet Aslan. • La această primărie, a spus d. Em. Dan, s’a petrecut un act sălbatic. D. Dem. I. Dobrescu a fost ameninţat, iar d. Garabet Aslan, primarul sectorului şi d. av. Negoescu, au fost loviţi de nişte bătăuşi. Starea d-lui Aslan mi se spune că e încă gravă. Cred ca sunt în asentimentul tuturor înfierând acest act neomenos şi cerem să se facă cele mai severe cercetări pentru ca vinovatul sau vinovaţii să fie pedepsiţi. Mi-am îndeplinit datoria de a vizita atât pe d. Dem. I. Dobrescu cât şi pe d. Aslan, cărora le-am exprimat părerea mea de rău atât personal cât şi în numele delegaţiunei permanente. Un om civilizat nu poate decât să dezaprobe asemenea gesturi sălbatice.D-na Calypso Botez: Luăm act de declaraţiunea d-lui primar Em. Dan şi aşteptăm sancţiunile. D. Romanescu, primarul gerant al Galbenului, se asociază şi d-sa protestului d-lui Em. Dan. La întrebarea acestuai dacă, după barbaria săvârşită, care dovedeşte o stare de anarhie, d-sa a făcut vre-o anchetă d. Romanescu răspunde că n’a făcut întrucât ancheta e de competent autorităţilor poliţieneşti şi a parchetului. D. Matac, dezaprobând atacul, protestează în acelaş timp în contra învinuirii că agresiunea ar fi fost pusă la cale de unii membri ai organizaţiei liberale a Capitalei. D-hele Calypso Botez, Satmary şi d. Vasilescu Varam, consilieri naţionali-ţărănişti şi membri ai delegaţiei permanente, părăsesc sala de şedinţe. D. Em. Dan: Oreme ar fi agresorii şi oricărui partid ar aparţine, ei trebuesc pedepsiţi. * * x In legătură cu această agresiune, suntem informaţi că d. G. Aslan, in întâmpinarea pe care a adresat-o ministerului de interne, arată astfel împrejurările în cari a fost atacat . Barbaria comisă in contra mea a fost tui atentat pregătit cu mult înainte. Autorii mamii şi complicii sunt în primul rând: inspectorul financiar Tămăşescu şi ajutorul de primar Ştefan Romanescu, cari au pus la adăpost pe unii dintre atentatori. In momentul în care s’a constituit consiliul, nu erau decât vrea l6 sau 20 de persoane cari asistau la şedinţă. După citirea de către d. Millian-Maximin, a declaraliunei partdului naţional-ţărănesc, individul Tămăşescu s’a dus la telefon, şi după cuiva timp a ieşit de acolo radios. Pe când discutam in mod liniştit chestiunile la ordinea zilei, am observat că zeci de oameni suiau scările intrând în sala de şedinţă. După sfârşitul şedinţei, pe când coboram a doua scară ce duce la haul, nu păşisem decât 3— trepte, când lângă mine apăru un tânăr de 25—28 ani, care îmi imobiliza instantaneu mâna dreaptă şi mi se adresă cu următoarele cuvinte: Pentru ce ai înjurat pe d. dr. Costinescu”. Nici nu a apucat să termine ultimul cuvânt şi mi-a şi dat cu mâna dreaptă un pumn în ochiul stâng. Pierzându-mi cunoştinţa am fost bătut crunt până la haul, unde am rămas in nesimţire, de unde am fost ridicat nu ştiu de cine. Unul din colegii mei, a cerut serviciului de telefon să i se dea parchetul, î s’a refuzat”. Consilierii naţional-ţărănişti cunosc precis pe cei cari au atacat pe primari în localul primăriei şi dacă autorităţile cărora li s’a reclamat cele întâmplate, vor realmente să aplice sancţiuni, nimic mai simplu şi mai uşor decât arestarea ciomăgaşilor. PLOEŞTI Casă mare, curte, prin centru,fite închiriat sau de vânzare. Adresa: Avocat Mendelovici, I Ploeşti sau Ia ziar sub Ploeşti 1