Lupta, martie 1934 (Anul 13, nr. 3704-3730)

1934-03-01 / nr. 3704

Pag. 2-a Wm t© ££***** w **Td« S V**-« *', ri^s^T-A, Continuare din pag. l­a actualmente foarte de aproape aceste chestiuni atât de acute pentru războiul modern de mâi­ne. S’au angajat polemici pe ches­tiunea oportunităţii utilizării mi­tralierelor sau tunului. Cele două soluţii îşi au adepţii lor şi pre­zintă fiecare dezavantagii şi in­conveniente. Experimentarea u­­tilizării acestor două posibilităţi se poate face oricând, în condi­­ţiuni cât mai posibil normale. In orice caz, privind proble­ma sub aspectul ei technic şi din punct de vedere al laturei prac­tice, ar fi locul să se augumente­­ze volumul de foc, să se dubleze pentru a se putea obţine un tir eficace, de­oarece viteza a fost dublată faţă de cea din timpul războiului mondial. Pe de altă parte, din punct de vedere al eficacităţii, ar trebui ameliorată cadenţa armelor, de­oarece timpul de tir e cât se poate de redus. Tot astfel servi­ciul artileriei trebue să ajungă la o viteză iniţială tot atât de ri­dicată. Rămâne de văzut dacă pro­gresele balistice pot urma pro­gresele realizate din punct de vedere aerodinamic, pentru ca metodele de luptă să devină, la rândul lor, tot atât de eficace. »*ti© INFORM­AŢIUNI D. Victor Pop, fost deputat al Capitalei, avocat şi agricultor, s’a înscris in partidul naţional-ţă­­rănist.­ Banca Naţională a stabilit condi­ţiile după cari se va acorda bănci­lor mari — dreptul de a face ope­raţii de devize d­in timpul cel mai scurt — va fi terminat şi regulamentul prin care se stabileşte condiţionarea, precum şi limitele după care se va acorda acest drept. Biletele pentru balul organizat de „Asociaţia corectorilor de ziare şi editură din Bucureşti" care va avea loc in seara zilei de 4 Martie, au fost puse in vânzare la Sfatul Ne­gustoresc central, bulev. Academiei, colf cal. Victoriei. Astăzi la ora 13 toţi directorii de serviciu ai Regiei autonome C.F.R., în frunte cu d. director general Ce­zar Mereuţă, s-au prezentat la mi­nisterul de industrie şi comerţ unde au felicitat pe noul titular al acestui departament, d. inginer N. Teodore­­scu, fost director general al căilor ferate. Doctor VEREA NAS, GAT, URECHI B-tiul Carol, 28 număr relef.: 336­­6 La înmormântarea generalului N. Mărășescu, cavaler al ordinului „Mi­­hai Viteazul” a cărui înhumare va avea loc în ziua de Miercuri 28 Fe­bruarie a. c., Regele va fi reprezen­tat prin d. lt. col. M. Rînmiceanu, adjutant regal. In urma unei comunicări telegra­fice a Legaţiunii Regale Române din Washington, ministrul afacerilor străine aduce la cunoştinţă celor interesaţi că Fundaţiunea Carnegie pentru pace nu va acorda probabil nici o bursă în cursul anului acesta, din lipsă de fonduri. D-l docent dr. Millian dă consultaţii pentru boa­le de copii şi i­ifecţioase Str. Vasile Lascar 87, de la 3­5. Astăzi la ora 10 jumătate s’a ofi­ciat la locuinţa fostului deputat Eu­­sebiu Popovici un serviciu religios la care au asistat membrii guver­nului în frunte cu d. Cir. Tatărăscu, preşedintele de Consiliu. PENTRU A EXPLOATA BRE­VETUL DE INVENŢIE No. 15178 relativ la: „Angrenaj diferenţial”, proprietara acestui brevet, The Na­tional Supply Co. doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, in genere, a intra în orice com­­binaţiune posibilă în vederea ex­ploatării lui în România. Informațiuni la: Inginer Marcus & Berlesen. Birou de Brevete de în­veliți­une, București I, str. Colței 1. Spectacolele zilei OPERA ROMANA. — Casa cu trei fete. TEATRUL NAŢIONAL. — ... eseu TEATRUL VENTURA. — îngerul. TEATRUL REGINA MARIA. — Des­­mierdări pierdute (premieră). TEATRUL­­ ANCO V­ESC­U. — împă­ratul. MAXIM-ZIG-ZAG: Musîchall: Bar Dancing. Program de atracţiuni mondiale. TEATRUL BARAŞEUM. — „Femeia despre care se vorbeşte”, come­die în 3 acte. Cinematografe TRIANON. — Tinereţe­a ta e viaţa­ cu Joseph Schmidt şi jurnal. CAPITOL.— Femeia cu milioane cu Brigite Heliu, jurnal Pathe. REGAL. — Bonsoir Vierii, cu Jack Buchanan şi orchestra Rode, jur­nal Fox. VOX. — Trei și una cu F­riederick­ March, Gary Cooper și Miriam Hopkins. Revista: Voxu­l Rimează. RIO.­­— Legile Iltimei cu Silvia Syd­ney George Raft. SELECT. — Broadway iubește cu la Mary Brian. ROXY. — Casanova cu Ivan Mos­­joukine și Jurnal Pathe. ED. PALACE. — Trei nopți de dra­goste cu Nancy Carol, Gary Grant şi comedie cu Bety Brots CO­RS­O. —­ Dragoste dincolo de mor­mânt cu Norma Schrere şi Friede­rich March. CAROL. — Sclavii pasiunii şi trupa Georgescu-Iaşi. FEMINA. — Locotenentul victorios cu Henry Edward şi Ana Wagle. FORUM. — Strada 42 cu Bebe Da­niels şi complectare. BIZANTIN (Cercul militar).-- Con­tesa de Monte-Gristo jurnal .şi complectare Miky Maus. IRIS. — 2 filme: Un cântec pentru line şi Dolly Haas în Buze de fe­cioară. ROATA LUMII, Jal. Dorobanţilor. 2 filme: Răsboiul valsului şi I­­nimi frânte. AMERICAN. — Vraja trupului cu Walace Bery şi Refugiaţii. EPISCOPIE. — Sburătorii sacrifi­caţi şi Das Lied ist aus cu Liane Ha­id. LIDO. — Fete cari dispar fără urmă şi Divorţ cu ori­ce preţ. (GLORIA (calea Văcăreşti). — Hotel atlantic şi Szőke Szakai la varie­teu. CIOLESCU. — Dragoste de huzar şi Un vis sub cer albastru IMPERIAL. — Când cerul şi marea se întâlnesc, seara artişti 'FRANKLIN. — Ştii tu ce-i amorul­­ şi Serenada Ţigană. KISSELEF. — Dragoste dincolo de mormânt şi pasiune. LI­A. — Nopţi egiptene şi George Milton un gol puşcă. MARNA. — Castelul din Basme şi serenada torţelor cu Claude Cov­idrigru -MARCONI. — Jeny Frisco, jurnal comedie şi compania Pisolle. MODEL. — Regele ţiganilor şi Şase ore de trăit cu José Boles. OMNIA. — Cavalcada şi judecătorul mascat. ODEON. — Dragostea ignorează le­gile, comedie şi jurnal. FACHE. — Lucie câştigă lozul ce mare. Văduvul vesel şi Jaz Simfo­nie. PELIŞOR. —­ Senzaţie în K­otel Sa­voy şi Peştera morţii. RAHOVA. — Cântecul Bosforului cu Gustav Troehlieh şi Mary Soldat cu Any Oudra. SPLENDID. — Serenada torţelor şi Ninon. TOMIS. —­ Jenne Gerhardt cu Silvia Sydney şi complectare. VOLTA BUZEŞTI — Victor şi Vic­toria şi Floarea din Lugano. IZBANDA. — Dama delii Maxim­ şi De dragul tău voi fi cinstita. Cărţi noui Zilee! acestea vor apare în editu- Cugetarea” următoarele cârţi : „Dincolo de Cotidian”, opinii li­terare şi filosofice, de d. Girigore Tă­­uşan. — „Papilions”, de Schumann, o teorie a Artei şi Frumosului, de d. Eugeniu Speranjin. Dragoste cu termen redus”, roman, de d. N. Crevedia. „Fecioarele ori­zontale” este titlul romanului, apărut în edi­tura „Cultura Românească” şi dato­rit d-lui Zaharia G. Buruiană. Romanul este scris într’un stil vioi, are unele situaţiuni pline de picanterie, dar fără a fi pornogra­fice, şi reda, cât se poate de real, viaţa noastră a tuturor, cu bucuriile şi durerile, cu înfrângerile şi intere­g­iile ei. Joi, 1 Martie are loc la sediul A­sociaţiei creştine a femeilor române din str. Popa Rusu 13, o audiţie mu­zicală cu concursul doamnelor: Ro­se Bauman Rădulescu, Madeleine Cotcorăscu, Tana Nanescu şi a d-lor Alexandru Teodorescu şi Mihai An­diden. Biletele se găsesc la sediul A­­sociaţiei. Audiţie muzicala Se confirmă succesul romanelor din vremea :—: revoluţiei ruse :—: „MÂINE“ şi „OLGA“ de: Jean G. Dava La principalele librării din : ţară l apta Camera a votat prelungirea moratorium I. ■ I mi -in ■ ... I l—l-------------------------------------------------------------------­ — Precizările d-lui ministru Victor Antonescu — Şedinţa se deschide la ora i. Prezidează d. N. Măr­cu­ş. MOARTEA LUI EUSEBIE PO­POVICI I­. MĂRCUŞ, vice-preşedinte, adu­ce la cunoştinţa Adunării moartea deputatului Eusebiu Popovici, ucis mişeleşte de bandiţi. Exprimă regrete în numele între­gii Adunări şi anunţă că va trimite o telegramă de condoleanţe soţiei dispărutului. D. I. NISTOR, ministru de stat, se asociază în numele guvernului lui Ia, doliul pricinuit de moartea Eusebie Popovici. Arată frumoasele calităţi ale celui dispărut, şi luptele lui pentru cauza românismului şi desrobirea Buco­vinei. Eusebie Popovici s’a, stins înainte de a-şi fi putut afirma toate însuşi­rile sale. Membrii guvernului, in­dice d Nistor, regretă, din suflet a­­cea­stă pierdere, exprimă condolean­ţe familiei îndurerate şi se leagă să păstreze lui Eusebie Popovici o ne­­ştearsă amintire. In semn de doliu, şedinţa se sus­pendă pentru 5 minute. COMUNICĂRI 1­. M. MARCUŞ, vice-preşedinte. Trecem la intrebari. D. deputat Herzog are cuvântul. D. OTTO HERZOG, întreabă pe d. ministru al muncii, sănătăţii şi o­­­crotirilor sociale dacă are întenţiu­­nea de a lua iniţiativa, pentru mo­dificarea urgentă, a legislaţiei asigu­rărilor sociale. SITUAŢIA ARESTAŢILOR DE LA 10 DECEMBRIE D. IONEL POP (naţ.-ţăr.) întreabă pe u­. ministru de interne dacă are cunoştiinţă că secţia I a comitetului local de revizie din Cluj nu mai poate funcţiona din­­cauză că refe­rentul de până acum, d. Ştefănescu, a fost numit inspector administra­tiv fără ca în locul d-sale să fie nu­mit alt referent. In a doua comunicare d-sa în­treabă pe d-nii miniştrii de justi­ţie şi apărare naţională, dacă au cu­noştință ca între 10 şi 10 Decem­­brie 1933,­­chestura poliţiei Cluj a arestat 27 intelectuali români, fără să li se comunice faptele cari li se im­pută. In seara de 10 Decembrie, toţi arestaţii au fost transportaţi la So­­meş-sat şi încarceraţi în cazematele flotilei de gardă cu toate interven­ţiile făcute, cei arestaţi n’au putut fi eliberaţi sau judecaţi. Ni­ei unuia nu i s’a dresat acte de dare în ju­decată. , Ce măsuri a luat pentru ca să se intre în legalitate, şi în ce temei persoane militare au avut amestec în menţinerea în arest a deferitelor persoane ştiut fiind că la data de 9 Decembrie nu exista încă stare de asediu. D. Ionel Pop­a declară că nui a fost niciodată în nici o legătură cu „Gar­da de Fier” şi a considerat ca ne­permise şi nepotrivite scopului une­ie din metodele acestei grupări, ur­mate chiar înainte de 10 Decembrie. In orice caz însă, legalitatea tre­ime păstrată faţă de oricine în a­­ceastă ţară, căci altfel se naşte a­­narhia. 1­. GHELMEGEANU întreabă pe. d. ministru de domenii căror înpreju­rări se datoreşte crearea unui nou serviciu central de aprovizionare, cu birouri în toate judeţele, care nece­sită ch­eltueli noi. Cere precizări asu­­pra acestei noui creaţiuni care­­con­­trazice programul de „economii’ pe care l-a anunţat guvernul. D ING. MIHAESCU (lup.) adre­sează guvernului două comunicări una prin care ii atrage atenţia asu­pra faptului că preţul cerealelor în continuă scădere. Şi a doua, prin care cere eliberarea nevinovaţilor arestaţi în cadrul măsurilor de re­presiune Împotriva Gărzii de fier. I­. ADAM IONESCU (lupist) pro­testează împotriva suprimării gim­naziului Brătianu din Drăgăşani (fiul­ Vâlcea). LEGEA PENTRU PRELUNGIREA MORATORIULUI Se intră în ordinea de zi,, luându­­se în discuţie proectul pentru prelun­girea monitorului până la 1 iulie. i). ARGETOIANU constată că le­gea are un caracter provizoriu. Spu­ne că liberalii, — ‘chiar şi d. Dinu Brătianu, — s’au angajat să dea con­versiunii o soluţie cât se poate mai radicală şi mai generală. Or, legea de prelungire a monitorului, conţine din contra, o indicaţie că guvernul va veni cu o conversiune restrân­să. In adevăr ce altceva înseamnă îndemnurile legii la „înţelegere” în­tre debitor şi creditor? Dacă guvernul vrea o conversiune largă, el trebue să f­ie împotriva a­­cestor „înţelegeri”, fiindcă acestea sustrag de la asanare o întreagă ca­tegorie de debitori. De asemenea se scoate din beneficiul legii mai mul­te categorii de debitori urbani. D. SERDICI (lupist) se ocupă în special de efectele pe care le va avea legea în Ardeal. D. N. CONSTANTINESCU-BOR­­DENI (georgist) arată că proectul de amânare a scadenţelor pentru 1 Iu­nie 1934 este necesar din cauza im­posibilităţii în care se găsesc debi­torii agricoli şi proprietarii urbani de a plăti ratele de capital şi dobân­zile. Cere guvernului să prezinte cât mai curând proiectul de lege al pro­blemei datoriilor în întregimea ei. OBSERVAŢIILE D-LUI POTÂRCĂ D. VIRGIL POTARCA (naţ.-ţăr.) constată că legea era necesară Pro­testează insă împotriva faptului că prin expunerea de motive, se aruncă blamul asupra guvernelor anterioa­re, pe motiv că ele nu ar fi studiat îndeajuns problema conversiunii,­­ceea ce a silit guvernul actual să re­curgă din nou la soluţia amânării. Dar aceeaş expunere de motive, pre­cizează­­că nici guvernul de astăzi nu are o soluţie definitivă. Deşi în atâţia ani de poziţie, era îndeajuns timp pentru studiu. Constat­ă că legea în discuţie mic­şorează drepturile pe­­­ate le aveau debitorii conform legii vechi, ceea ce înseamnă că guvernul are intenţie să vină cu o conversiune restrânsă. De unde după legea veche, dobân­da amânării trebuia plătită la 1934, după noua lege dobânda trebuia plătită la Decembrie 1933. D. ADAM IONESCU :­piine ca le­gea trebuia să dea un răgaz de trei D. BENTON­I (raportor) spune că problema datoriilor se găseşte la in­tersecţia intereselor tuturor claselor şi tuturor categoriilor şi nu putem să oprim în lo­ e mersul societăţii în în­treaga economie naţională punând punct acestui mers printr’o dispo­ziţie de moratriu general ca acela despre care s-a vorbit. Domnilor, s'a ridicat o obiecţiune de domnul Seraitei, de care trebue să mă ocup fiindcă d-sa a depus un amendament. Domnul Serdici, ne-a descris în termeni impresionanţi soarta debi­torilor din Ardeal, cari se găsesc în faţa unor creditori avocaţi pentru creanţe de onorarii şi cari nu au nici un scrupul, omenie şi nic­i un sentiment de milă pentru debitorii lor.Voi veni imediat şi la această ca­lificare, care nu poate fi aruncată ca un oprobiu asupra unei întregi profesiuni. Este profesiunea pe care o reprezint şi o practic şi în numele colegilor, în rândurile­­cărora sunt atâtea adevărate încarnări ale senti­mentului de corectitudine, protes­tez împotriva cuvintelor dimii­­ale. (Aplauze pe băncile majorității). Și apoi, pentru cine legiferează o lege, care este norma generală? Pen­tru o întreagă categorie ori pentru cei 30—40 abătuţi dela calea morali­tăţii normale? Oratorul face apoi o succintă ana­liză procesului, pentru a arăta că el corespunde scopului căruia i-a fost destinat. Ni s’a spus însă, tea o obiecţiune de detaliu, de ce n’am­ întrebuinţat un alt termen mai propriu, de pildă, să fi spus că este vorba de o prorogare până la 1 Iunie şi am­ întrebuinţat în mod imprudent cuvântul: s­caden­ţă, fiindcă, dacă s’a spus scadenţă, debitorul s’a nenorocit la această da­tă de iunie. Domnul Constantines­­cu-Boroeni este acela care a făcut această obiecţiune. Dar, nu are nie un temei obiecţiunea şi iată de ce: domnul Constantinescu-Bordoiu­ a raţionat greşit, afirmând că terme­nul indicat în text va trebui neapă­rat să dobândească aplifcaţiune şi eficacitate. Ei bine, im. In realitate, termenul ele 1 Iunie 1934 nu este o scadenţă a datoriilor, ci este scaden­ţa până la care va trebui neapărat să fie promulgată legea viitoare. Prin urmare, ce interesează, din punct de vedere al redacţiunii, când ca efect D. VICTOR ANTONESCU: Dom­­nul­le preşedinte, domnilor deputaţi, în urma explicaţiunilor foarte cla­re, într’un discurs de o formă juri­dică impecabilă şi de o claritate în scopul legii este atins? Ce pot să fa­că creditorii până la 1 Iunie? Să ceară plata de capital şi de dobânzi. Ei bine, dacă în textul acesta se spune că se prelungeşte până la 1 Iunie 1934 termenul în care urm­ea­ză a fi făcute plăţile şi de dobânzi şi de capital, scopul nu este atins, fiindcă, încă odată, exclusivul scop al legii este asigurarea timpului ne­cesar pentru o serioasă şi definitivă legiferare a conversiunii. Mai departe, în art. 3 se spune: „Debitorii arătaţi in art. 5 şi­­i ale legii de mai sus vor putea forma ofertele prevăzute în acele texte pâ­nă la 1 iu­nie 193­4, iar plata ratelor fixate pentru acoperirea datorilor lor se va face începând tot dela a­­■ceastă dată”. In prelungirea ideilor conţinute în art. 1 şi 3, se epuizează categoriile de debitori, beneficiari ai legii an­terioare, cari ar putea să fie tulbu­rați de către creditori în acest timp. S’a mai adus o obiecţiune de egală natură, făcută de domnul Wit’­er, care a propus un amendament la art 1, prin care cere să se adauge ca toate cambiile scăzute în acest situitu, adică până la 1 iunie 1­ 131, să fie proectate numai după 3 iunie. Este inutil — nu ştiu dacă d. Wil­ier este aici, pentru a vedea acest lucru — şi vă voi arăta imediat de­­ce.Proectul acesta nu prelungeşte be­neficiul de morator­ii decât pentru acele creanţe şi acei debitori cari intră în prevederile legii anterioare. In această situaţie, din două una: sau o cambie intră in sfera de apli­­caţiune a acestei lei şi atunci, în­trucât scadenţa a fost prin legea an­terioara amânată şi prin Decretul din Noembrie de asemenea, plata nu a fost exigibilă şi nu a fost nevoe de protest, în măsură în care acest ter­men se prelungeşte prin legea de fa­ţă inutilitatea protestului este evi­dentă, pentru că con­servarea acţiu­nei de regres este asigurată prin e­­fectul legii, sau intră cambia în re­gimul dreptului comun, iar credito­rui­, care se seoate că este exc­eptat de la aplicarea legii, nu are decât să-şi facă protestul, pentru că nu putem să introducem dispoziţiuni cu care să aducem imprudenţe şi neprecau­­­te atingeri dreptului cambial­­comun. Iată prin urmare inutilitatea și a acestui amendament propus, chestiune nu au fost inutile. De la proiectul foarte criticabil şi mult criticat al domnului Argetoianu, dar care a avut curajul de a ridica pro­blema şi a o pune în toată gravitatea ei, trecând pe la diferite alte proiec­te, ca proiectul domnului Mirones­­cu, al domnului Vaida, toate aceste proiecte nu au făcut decât să accen­tueze şi să ţină trează în opinia pu­blică necesitatea fie a rezolvi o pro-­ blemă care apasă greu şi influenţea-­ ză ordinea socială chiar din aceas­tă ţară. Din acest punct de vedere, cred că toate eforturile făcute, dacă în practică, prin greutăţile problemei şi prin lipsa de documentare, la în­ceput mai ales, în aplicare nu au dtat rezultatele la care toată lumea se aştepta, din experienţa atâtor le­giuiri vedem însă cu toţii­­că este şi trebue să fie în dorinţa tuturor par­tidelor politice — din opoziţie şi de la guvern — să statuăm în această problemă cu toată liniştea şi în a­­dâncime, pentru ca să fie scoasă o­­dată această problemă din preocu­parea tuturor claselor sociale. Proectul de lege așa cum a fost întocmit, nu are alt scop decât de a fia un timp de reculegere guvernului care va veni în scurtă vreme cu un proect care va legifera complect pro­blema tuturor datoriilor. Guvernul precedent — bine intenţionat — a făcut o lege care are unele lacune care vor dispare prin proectul Ce se va întocmi înlăuntrul moratoriului prelungit până la 1 iunie. Recunoaş­te că 11­u este vorba decât de un ex­pedient şi face apel la Cameră să voteze proectul. Proectul este luat în considerare şi votat pe articole. D. STOIANOVICI întreabă pe d. ministru de justiţie în ce situaţiune se vor găsi debitorii agricoli ale că­ror creanţe au fost preluate de stat. D. VICTOR ANTONESCU răspun­de că această chestiune va fi rezol­vată pe cale administrativă. Ministe­rul de finanţe, va da soluţii dela caz la caz. Votul cu bile se va da în şedinţa luni tuturor debitorilor. D. GR .IUNIAN spune că s’ar pu­tea obiecta legii că ea nu are un caracter mai larg. S­ă sperăm­, însă, spune oratorul, că în interval de trei luni, guvernul va studia îndeajuns problem­a şi nu se va mărgini numai toază proectul, la soluţiile restrânse ale legilor n­a­­ţional-ţărăniste. D. URZICEA­NU: (cuzist) rezervân­­du-şi dreptul de a discuta în fond chestiunea când va veni în discuţie legea Conversiunii, declară că va­ Cuvântarea raportorului Discursul ministrului de justiţie adevăr cum rar se întâlneşte, chiar în capetele cele mai luminate, pe care distinsul raportor a făcut-o ina­intea Camerii, cred că pot să fiu dis­pensat de a mai intra în analiza a­­cestui proiect de lege. Cred însă că, pentru respectul pe care îl datorez Camerei, minorităţii şi majorităţii, mai cu seamă că din toate părţile s-au pus intenţii foarte curate, ca fiecare să-şi spună părerea in mod obiectiv, trebuie să dau o scurtă lă­murire Camerii. Noi nu tăgăduim că în această gra­vă problemă a datoriilor agricole, contribuţiun­ile aduse din diferite părţi sunt considerabile. Eu recu­nosc, ca şi cum nu aş vorbi înain­tea unui Corp legiuitor, ci aş vorbi cu mine însumi, dar destul de tare ca să mă auziţi, recunosc­­că toate eforturile care s’au făcut în această de azi după amiază. D. VICTOR ANTONESCU Cum a fost răpus de bandiţi Eusebiu Popovici Lămuririle date de soţia nefericitei victime,­­iobilul crimei nu a fost jaful ?.-cercetările autorităţilor din cursul nopţii.­Autopsia cadavrului Eri d. a. la orele 2.30, a avut loc, la institutul medico-legal, autopsia cadavrului aceluia care a fost­ Euse­biu Popovici, în prezenţa magistra­lului instructor d. Niculescu-Bolin­­tin, a inspectorului de siguranţă şi procurorului Macovei. Autopsia a fost făcută de către d. dr. Stoenescu, medic legist, care a constatat că nefericitul dr. Popovici ai primit trei gloanţe de revolver: li­nul în abdomen, al doilea deasupra mititei şi al treilea dedesuptul ei. Cel de al doilea glonte — deasu­pra inimei — a pricinuit victimei o paralizie generală instantanee, şi pes­te scurt timp—câteva minute doar— i-a provocat moartea. Din lupta cu bandiţii, d-rul Popo­vici s’a ales şi cu câteva sgârietur. E clar că în momentul când a pri­mit gloanţele, victima reuşise, să i­­mobilizeze pe unul din bandiţi. Mâi­nile se încleştaseră pe grumazul banditului care se vedea răpus. Pro­babil că d-rul Popovici, primind gloatele, s’a crispat de durere şi a lăsat liber pe bandit, înmormântarea nefericitei victime va avea loc probabil la Rădăuţi, în comuna sa natală. STAREA D-NEI POPOVICI Lesne de închipuit starea în care se află încă d-na Popovici, soţia vicţi­mei, după momentele petrecute în clipele asasinatului. Existau două versiuni contradic­torii asupra celor văzute de d-na Po­povici în noaptea trecută: prima, — că ea a fost trezită din somn de sgo­­mote şi că, imediat, a sculat pe soţul ei, care, voinic cum era, s’a repezit spre bandiţi. A doua versiune era că d-na Po­povici a fost trezită din somn în mo­mentul când soţul începuse să se lupte... Care din aceste două versiuni este mai exactă, se va lămuri... Deo­camdată, d-na Popovici poate des­­terne doar modul cum în liniştea şi obscuritatea încăperei a auzit un prim sgomot, de scaun răsturnat. A dat un ţipăt,—a spus în limba ger­mană: —Ajutor! Câteva clipe doar, și după aceasta, a auzit o frământare. Eusebiu Popo­vici se lupta. Era unul, — sau doi inși care căutau să se scape de d-rul Popovici? D-na Popovici nu poate preciza. Ea afirmă că era și imposi­bil ca să vadă, — fiindcă nu se pu­tea zări nimic. — „Când m’am dat jos din pat — spune d-na Popovici — spre a sări în ajutorul soțului meu, hotărâtă să risc totul lângă el, am auzit des cârâiturile de revolver.. Una, două, trei. Am început să strig cât am pu­tut. Vam­ strigat în primul rând pe Andrei, feciorul nostru. Aveam im­presia că soțul meu fusese rănit. Am auzit paşi pe­ scări, in timp ce eu, îl găsii pe Sein trântit la pământ. Am auzit paşi pe scară; par’că erau bo­canci. In camera noastră a venit­ în­tâi d-ra Teller guvernanta copiilor pe urmă feciorul şi servitoarea Ero­sa”. Era însă întuneric, şi­ feciorul şi-a putut da seama imediat că lumina e întreruptă. In timp ce se căutau tehi- I briturile, lumânările, s’au petrecut în­­casă şi în hali scene de groază, lesne de închipit. Din cauza întunericului servitorii nu se recunoşteau, aveau impresia că au în faţă pe bandiţi, — se spe­riau. Când s’a aprins lumânarea, d-rul Popovici a fost ridicat. Nu mai era d­in viaţă... Medicul chemat în ajutor a constatat moartea. Siguranţa de la tabloul de electri­citate a fost reparată,­­ şi lumina a fost pusă în funcţiune, în momentul când reprezentanţii autorităţilor şi­­au făcut apariţia in casa crimei, lu­mina funcţiona. D-na Popovici era pentru a doua oară căsătorită. O icoincidenţă fatală: primul soţ i-a murit subit, într’o noapte, lângă d-sa. Copiii sunt din prima căsătorie. D-RUL POPOVICI, INTR’O CASA A MORŢEI Am arătat că d-rul Popovici lo­cuia până în toamna trecută în str. Mercur, împărţind un modest apar­tament cu d. Radian fostul subsecre­tar de stat. In această­­casă s’a înregistrat în 1922 un asasinat: directorul unui birou de comerț — maghiar de ori­gină —­ a fost asasinat de un servi­tor. Casa era­­cunoscută din publici­tatea făcută cu acel prilej. De câte ori cunoscuţii veneau pe la el şi-l întrebau de ce stă într’o ca­să unde s’a petrecut o crimă, d-rul Popovici răspundea zâmbind: — „Dacă ţi-e scris... De ce ţi-e scris nu scapi... Pe tema aceasta făcea întotdeauna haz. EXPOZIŢIA CORPURILOR DE­­LICTE Autorităţile au crezul că e bine ca acele obiecte corp-delict lăsate de criminali in casa, d­in str. general An­ghelescu, să fie expuse văzului publicului, in speranţă că se va gă­si cineva care să le recunoască. Pălăria, deci, împreună cu un bas­ton şi o daltă — găsite la locul cri­mei — au fost expuse începând de cri la amiază intr’o vitrină a libră­riei Alcalag din calea Victoriei. In cursul după amiezei in faţa vi­trinei s’a adunat atâta lume încât, la un moment dat nu se mai putea cir­cula.­­ Chestorul sectorului respectiv d. G. Botez a fost nevoit să desfiinţeze „expoziţia” şi să predea corpurile delicte magistralului instructor. * In legătură cu asasinarea d-rului Popovici, d. jude instructor Nicules­­cu Bolintin a vorbit la radio aseară la orele 7. MOBILUL CRIMEI Amănuntele de mai sus, culese imediat după descoperirea asasina­tului, au căpătat în cursul zilei de ori şi astănoapte, complectări cu de­talii foarte stranii în legătură cu mobilul asasinatului. In primul moment, reprezentanţii autorităţilor au fost încredinţaţi că la mijloc nu poate fi vorba decât de jaf. Bandiţii au intrat în casa d-ru­lui Popovici cu intenţia de a jefui,— şi fiind surprinşi, au făcut uz de arme spre a putea dispare la vreme. Este însă neîndoios — şi faptul ne-a fost de altminteri împărtăşit, de câţiva poliţişti cu experienţa lu­crului — că 2 bandiţi, spărgători de meserie, oameni veniţi să dea o sim­plă lovitură, nu intră prin intrarea principală, și într’un mod ca cel din str. general Anghelescu. SENATUL Şedinţa dela 27 Februarie Şedinţa se deschide la orele 3.30. Prezidează d. Tony Iliescu. Pe banca ministerială d-nii La­­pedatu şi încă. D. TONY ILIESCU citeşte tele­gramele primite de la M. S. Regina Elisabeta a Belgiei şi dela preşedin­tele Senatului belgian, drept răspuns la telegomnele de condoleanţe tri­mise de Senatul român cu prilejul morţii regelui Albert. D. GEN. A. VAITOIANU adresea­ză, o comunicare d-lui ministru al apărării naţionale,­ privitoare la si­tuaţia aviaţiei militare. D. AL. SAMOÎL cere respectarea repausului duminical. D. ministru INCULEŢ depune pro­ectul de lege pentru modificarea al. II art­. 7 din legea de organizare a comitetelor de revizuire. (Prin a­­cest proect, se ridică limita de vârstă a magistraţilor acestor instanţe ca şi a celor de la Casaţie şi Curţi de apel). DISCUŢIA LA MESAJ Se intră în ordinea de zi continu­­ându-se discuţia, la mesaj. D. ING. MÎRCEA expune pe larg nevoile şi doleanţele comerţului şi industriei. Cere întocmirea unui plan de refacere a ţării şi constitui­rea unui consiliu economic care să fie consultat în toate împrejurările. D. DR. SKUPIEVSKI analizează mesajul şi îşi exprimă încrederea în opera de guvernare a partidului liberal. D. I. JUMANCA (soc. dom.) arată că guvernul prin metode abuzive şi de teroare a împiedicat partidul so­cial-democrat să se aleagă în Ca­meră, îşi exprimă dorinţa ca guver­nul să explice de ce a împiedicat pe reprezentanţii muncitori de­ să in­tre în Cameră. Este oare aceasta în interesul superior al statului? Oratorul face apoi unele observa­­ţii în legătură cu alegerile dela ca­merele de muncă, insistând că n’ar fi trebuit să voteze meseriaşii la a­cest colegiu. D-NII D. R. IOANIŢESCU ŞI AL. SAMOIL lămuresc chestiunea, ară­tând că meseriaşii care nu erau în­scrişi în camerele de comerţ aveau dreptul să voteze, ei neputând să fie privaţi de acest, drept,. D. JUMANCA, în continuare, sus­ţine că numai pri­n democraţie, cla­sele muncitoare îşi vor realiza idea­lurile. Şedinţa se ridică la 1.. Azi şedinţă la 3 d.­ a. Cine a organizat atacul dela Galben Discuţia din Delegaţia perma­­nentă a Municipiului — Precizările d-lui Aslan — ~1 111 , 1 % . Atacul organizat dela primăria de Galben, a cărui victimă a căzut d. G. Aslan, primarul acestui sector, d. Dem. Dobrescu, primarul general, scăpând ca prin minune de a nu fi si d-sa maltratat,­­a venit aseară in discuţia delegaţiei­­ permanente a Mu­n­icip­i­ulu­­i Capi­tal­ei, înainte de a se intra în ordinea de zi, d. Em. Dan, primarul gerant al Capitalei, a înfierat agresiunea de a primăria sectorului I (Galben) să­vârşită împotriva d-lui Garabet As­lan. • La această primărie, a spus d. Em. Dan, s’a petrecut un act sălba­tic. D. Dem. I. Dobrescu a fost ame­ninţat, iar d. Garabet Aslan, prima­rul sectorului şi d. av. Negoescu, au fost loviţi de nişte bătăuşi. Starea d-lui Aslan mi se spune că e încă gravă. Cred ca sunt în asentimentul tutu­ror înfierând acest act neomenos şi cerem să se facă cele mai severe cercetări pentru ca vinovatul sau vi­novaţii să fie pedepsiţi. Mi-am­ îndeplinit datoria de a vi­zita atât pe d. Dem. I. Dobrescu cât şi pe d. Aslan, cărora le-am expri­mat părerea mea de rău atât perso­nal cât şi în numele delegaţiunei permanente. Un om civilizat nu poate decât să dezaprobe asemenea gesturi sălba­tice.D-na Calypso Botez: Luăm­ act de declaraţiunea d-lui primar Em. Dan şi aşteptăm sancţiunile. D. Romanescu, primarul gerant al Galbenului, se asociază şi d-sa pro­testului d-lui Em. Dan. La întreba­rea acestuai dacă, după barbaria să­vârşită, care dovedeşte o stare de a­narhie, d-sa a făcut vre-o anchetă d. Romanescu răspunde că n’a făcut întrucât ancheta e de competent autorităţilor poliţieneşti şi a parche­tului. D. Matac, dezaprobând atacul, pro­testează în acelaş timp în contra în­vinuirii că agresiunea ar fi fost pu­să la cale de unii membri ai orga­nizaţiei liberale a Capitalei. D-hele Calypso Botez, Satmary şi d. Vasilescu Varam, consilieri naţio­­nali-ţărănişti şi membri ai delegaţiei permanente, părăsesc sala de şe­dinţe. D. Em. Dan: O­rem­e ar fi agreso­rii şi oricărui partid ar aparţine, ei treb­uesc pedepsiţi. * * x In legătură cu această­­ agresiune, suntem informaţi că d. G. Aslan, in întâmpinarea pe care a adresat-o mi­ni­sterului de interne, arată astfel împrejurările în cari a fost atacat . Barbaria comisă in contra mea a fost tui atentat pregătit cu mult îna­inte. Autorii mamii şi complicii sunt în primul rând: inspectorul fi­nanciar Tămăşescu şi ajutorul de primar Ştefan Romanescu, cari au pus la adăpost pe unii dintre aten­tatori. In momentul în care s’a consti­tuit consiliul, nu erau decât vrea l6 sau 20 de persoane cari asistau la şedinţă. După citirea de către d. Millian-Maximin, a declaraliunei par­tdului naţional-ţărănesc, individul Tămăşescu s’a­ dus la telefon, şi du­pă cuiva timp a ieşit de acolo ra­dios. Pe când discutam in mod li­niştit chestiunile la ordinea zilei, am observat că zeci de oameni su­iau scările intrând în sala de şedin­ţă. După sfârşitul şedinţei, pe când coboram a doua scară ce duce la haul, nu păşisem decât 3—­ trepte, când lângă mine apăru un tânăr de 25—28 ani, care îmi imobiliza in­stantaneu mâna dreaptă şi mi se a­­dresă cu următoarele cuvinte: Pen­tru ce ai înjurat pe d. dr. Costines­­cu”. Nici nu a apucat să termine ul­timul cuvânt şi mi-a şi dat cu mâna dreaptă un pumn în ochiul stâng. Pierzându-mi cunoştinţa am fost bă­tut crunt până la haul, unde am ră­mas in nesimţire, de unde am fost ridicat nu ştiu de cine. Unul din co­legii mei, a cerut serviciului­ de te­lefon să i se dea parchetul, î s’a re­fuzat”. Consilierii naţional-ţărănişti cu­nosc precis pe cei cari au atacat pe primari în localul primăriei şi da­că autorităţile cărora li s’a recla­mat cele întâmplate, vor realmente să aplice sancţiuni, nimic mai sim­plu şi mai uşor decât arestarea cio­­m­ăg­aşilor. PLOEŞTI Casă mare, curte, prin centru,f­ite închiriat sau de vânzare. Adresa: Avocat Mendelovici, I Ploeşti sau­ Ia ziar sub Ploeşti­ 1

Next