Luptătorul, iulie-septembrie 1946 (nr. 10-22)

1946-07-01 / nr. 10

COMMA HOiHESULUI Războaiele au fost întot­deauna pricina unor tulbu­­rări grave în viața economică a țărilor. Intotdeana, peri­oadele post-belice au fost în­soțite de lipsuri și greutăți de care s-au folosit indivizi fără scrupule, dornici de ra­pidă îmbogățire. Măcelul mondial, care a luat sfârșit vara trecută, nu putea să rămână fără urmări de această natură. Dezorga­nizare, tulburare profundă a vieții economice — erau fe­nomene inevitabile, în țara noastră, ca și în toate țările care au participat la războiu. Circulația anevoioasă a măr­furilor, schimburile defectu­oase între sat și oraș, între produsele industriale și cele agricole, înflorirea speculei, pot fi considerate ca feno­mene cu totul explicabile în această perioadă de după războiu. Dar dacă fenomenele sunt explicabile, aceasta nu în­seamnă că nu sunt dureroase pentru păturile largi­ ale po­porului și că nu trebuesc luate măsuri pentru atenua­rea greutăților, pentru ușu­rarea lipsurilor. Iată de ce guvernul Groza, din primele clipe ale guvernării sale, a de­dicat timp și muncă proble­melor economice. Nu urmărim să evidențiem, în cadrul acestui articol, toate realizările de ordin e­­conomic, ale regimului de­mocratic. Vrem să stăruim numai a­­supra unui sector al vieții e­­conomice, căruia guvernul Groza i-a acordat o impor­tanță deosebită și pe deplin justificată: sectorul coopera­ției. Partidele politice care au alcătuit guvernul la 6 Martie 1945, au înțeles din vreme însemnătatea acestui sector și au pornit o muncă asiduă pentru lămurirea maselor po­pulare cu privire la utilita­tea cooperativelor, în cadrul producției și circulației măr­furilor. Munca lor de lămurire nu a fost lipsită de răsunet în ma­se. De altfel, necesitatea co­operativelor s’a impus cu­rând și plugărimii noastre, a cărei aprovizionare cu pro­duse industriale suferea e­­norm de pe urma războiului. Am asistat la un moment dat la un avânt al mișcării cooperatiste și în regiunea noastră. In județul Bacău, în cursul anului 1945, coopera­tivele de consum, cu carac­ter orășenesc, au crescut cu un procent de 50 la sută. Co­operativele de aprovizionare, producție și desfacere agri­colă, cooperative cu caracter sătesc, au crescut în cursul anului 1945 cu un procent de 30 la sută.­­ Nu se poate spune că acti­vitatea unităților coopera­tiste înființate a fost perfectă. Funcționarea lor s’a izbit de lipsa de bani, lipsa de cre­dite și de lipsa de mărfuri. In rândurile cooperatorilor am asistat la șovăieli și de­­samăgiri, adeseori. Sabotajul organizat de re­­acțiunea brătienistă și ma­­nistă se restrânge puternic în acest sector. Credite de la Banca Națională nu se pu­teau obține, după cum nu se vor putea obține nici de aci înainte, atâta vreme cât la conducerea ei se mai gă­sesc și unelte de-ale brătie­­nilor, atâta vreme cât B.N.R nu este etatizată. Elementele re­acționare și profitoare infil­trate în conducerile coope­rativelor au dat lovituri pu­ternice, urmărind îmbogăți­rea lor și distrugerea coope­rativelor. Cu toate acestea, dezvolta­rea cooperativelor a conti­nuat, pentru că necesitatea lor se impunea. A continuat, pentru că forțele democra­tice și guvernul n’au încetat o clipă bătălia grea în acest sector. Multe rezultate au în­ceput să se vadă. Nu este mult de când un comunicat anunța că numai în 2 săptă­mâni I. N. C. O. O. P. a dis­tribuit la sate mărfuri în va­loare de 35 miliarde. Sau, ca să ne oprim asupra regiunii noastre, nu este lip­sit de interes să stăruim o clipă asupra comunicatului cooperativei „înainte“ din Bacău, care arată că fiecare dintre memb­rii săi a realizat în cursul anului trecut dife­rențe de preț totalizând sume între 100.000 și 150.000 lei. In comuna Calu Iapa din jude­țul Neamț, a fost înființată de curând o cooperativă. Su­ma subscrisă de plugari a fost de 40 milioane lei. Știri asemănătoare ne vin din Dăr­­mânești-Bacău, unde locuito­rii măresc capitalul subscris la cooperativa ce există în această comună. Asemenea cifre și fapte nu sunt izolate. Ele dovedesc un progres indiscutabil al CONST. LASCU Urmare In pagina 4-a Anul I, Nr. 10 Proletari din toate țările, uniți-vă! Q Luni 1 Iulie 1946 4 pagini 200 Lei LUPTĂTORUL Redacția și Ad-ția Bacău Calea Mărășești Telef. 161 APARE IN FIECARE DUMINICĂ Abonamentul pentr­u 3 luni 2000 lei fantei regionaiei UcuCecL T^c­u^ului-Brătuță a P.C.R. SĂ IMPUNEM IRESPECTAREA­­ DREPTURILOR CÂȘTIGATE! f _ ■ După două săptămâni de tratative cu U. G. S. R.-ul, Con­federația Generală a Muncii a obținut un important succes. Acordul încheiat prevede prelungirea contractelor colec­tive de muncă, respectarea integrală de către patroni a con­tractelor colective, atât în ce privește salarizarea cât și aprovi­zionarea salariaților. S’au stabilit nouă procedee de calculare a primelor și compensațiilor de acord, permițându-se astfel o retribuire dreaptă a salariaților, în raport cu munca depusă de fiecare salariat. Succesul obținut de Confederația Generală a­ Muncii, trebue tradus în practică­­ de îndată. Salariații trebue să impună pretutindeni apli­carea integrată a contractului colectiv și a a­­cordului încheiat de C. G. M. cu V. G. I. R.-ul. In sprijinul lor se află Confederația Generală a Muncii, se află forțele democratice, se află Guvernul care, prin legiuirile și degrevările sale, urmărește ușurarea vieții păturilor largi de salariați. Prelungirea contractului colectiv de muncă, noul­e metode de calculare a primelor și compensaților de acord, va aduce cu sine un nou impuls în munca salariaților, pentru reconstrucția țării, pentru o viață liberă și îmbelșugată. Tov. GH. APOSTOL Președintele C. G. M. „istoricii“ $1 imernarea religiei Asistăm la campania înverșu­nată a partidelor istorice, care se erijează în apărători ai tu­turor libertăților, democrați 101 la sută. Dacă guvernările lor ar fi fost de scurtă durată, poate că afirmațiile acestor partide s'ar fi bucurat de oarecare cre­zare. Cum însă poporul român a avut „fericirea“ să cunoască pe proprie piele, timp de deceDii, „realizările" guvernanților ma­­niști sau brătieniști, postura în care vor să se prezinte astăzi, de apărători ai libertăților ce­tățenești, nu mai poate avea cre­dit decât în lumea birturilor și a cafenelelor, unde partizanii „is­torici" își fac veacul, în aștep­tarea unui moment prielnic, care să-i aducă iarăși la conducerea treburilor obștești, pentru a-și umple buzunarele și pentru a sugruma libertățile de care se bucură astăzi poporul român. Printre altele, ei afirmă că sunt cei mai vajnici susținători ai religiei, apărătorii de todea­­una ai libertăților religioase, pe care Guvernul Groza le-ar a­­menința, prin însăși prezența sa în fruntea treburilor țării. Adevărul însă, iese oricând la iveală și strădaniile partidelor istorice de a se erija în campi­onii apărării bisericei și religiei, se spulberă la prima analiză a realităților, la prima cercetare a felului în care, atunci când au guvernat țara noastră, au res­pectat credințele religioase și libera lor practică. Astfel, zilele acestea ne-a sosit la redacție, o scrisoare a unui „tradiționalist", credincios al „stilului vechi", în care ni se aduce la cunoștință felul în care coreligionarii săi au fost tratați, vreme de mai bine de 20 ani, în tot timpul guvernării par­tidelor „istorice",­­v Cele aduse la cunoștință, se aseamănă întru totul cu vechile metode inchizitoriale la care au fost supuși primii creștini. Per­secuțiile îndurate de „stiliștii“ din județul Neamț, demonstrează cu tărie felul în care înțeleg is­toricii libertățile în general și libertățile religioase în special. Scrisoarea amintește de perse­cuțiile îndurate de stiliștii din comunele Vărzurești, Cheia și Ezerul, unde clerul lor a cu­noscut „libertățile“ unei vieți de lagăr, domiciliul forțat, bă­taia și până la urmă pușcăria. Și pentru a nu-și desminți metodele, pentru a nu se putea spune că Lupenii și Grivița au fost acțiuni izolate in lunga lor guvernare cu metode „democra­tice“, la Piatra Neamț, mitra­lierele au fost puse în funcțiune împotriva credincioșilor de stil vechi. Au urmat arestări în masă, confiscarea averilor, torturi la siguranță, amenzi, profanări de morminte, și ca inchiere, devas­tarea și dărâmarea bisericilor construite de stiliști pe prop­rietăților lor. După cum se poate vedea din cele de mai sus, un întreg cor­tegiu de „libertăți“, care de care mai largi și mai depline pentru cetățenii ce aveau o anumită credință religioasă. Acestea sunt faptele. Comparate cu afirmațiile de astăzi ale „Dreptății“ sau,, Libe­ralului“, ele nu pot duce decât la constatarea că, ipocrizia și dorința de înșelare a maselor este singura preocupare a isto­ricilor, cu scopul de a pune iar jugul pe grumajii poporului nos­tru, în folosul lor și în folosul moșierimii pe care o reprezintă. Credem că oricare ar fi con­vingerea religioasă a cetitorilor noștri, cu toții vor fi de acord că metodele utilizate de istorici pentru „convingerea“­­ acelor pe care-i considerau „eretici" nu­mai democratice și omenești nu pot fi considerate. E limpede că nu asemenea mijloace trebuesc folosite de către acei care do­resc ca instituția Bisericii să nu fie știrbită. Scrisoarea primită de redacția noastră se termină cu exprima­rea recunoștiinței față de Gu­vernul Groza, față de guvernul care a înțeles să respecte cre­dința și libertățile religioase în genere.­­ Punctul din Platforma-Program a Blocului Partidelor Democra­tice, privitor la respectarea cre­dințelor religioase a cetățenilor țării noastre, a fost ,de acuma înfăptuite de guvernul actual, guvern al libertăților cetățenești și democrate, împotriva afirmațiilor „isto­rice" privitoare la marea lor grijă pentru respectarea credin­țelor religioase, stau faptele lor­ împotriva calomniilor ce le lansează acești domni, stau măr­turie libertățile pe care Guver­nul Groza le-a acordat tuturor credincioșilor. Reacționarii din partidele is­torice, nu pot trece peste cadav­­rele celor uciși de dânșii, pen­­tru că au vrut să-și respecte credința. GH. IACOB MUNCITORII DE LA BUHUȘI CER APLICAREA CONTRACTULUI COLECTIV Am mai insistat în coloanele ziarului nostru asupra proastei situații materiale a muncitorilor de la Fabrica de Postav din Buhuși. Cu toate că, prin con­tractul colectiv, muncitorii tex­­tiliști obținuseră făgăduiala unei serii întregi de îmbunătățiri, „Societatea pentru industria textilă“ s’a sustras de la apli­carea clauzelor contractului pe care îl semnase. Contractul Co­lectiv a rămas literă moartă. La Buhuși a avut loc o ade­vărată ofensivă de înfometare a muncitorilor, încadrarea salariaților s'a făcu un to­tal nedrept. Au fost descon­siderate temeiurile reale, pe baza cărora trebuia Încadrat personalul. Metoda favoritismului a fost prac­ticată pe o scară largă de către Direcțiunea fabricii, cu ocazia În­cadrărilor. Evident, pentru a des­­bina pe salariați. Nenumărați mun­citori au fost Încadrați in categorii inferioare. Avantagii ce reveneau societății: loturi mai mici, drepturi mai puține pentru muncitori. Aprovizionarea economatului poate fi calificată drept scan­daloasa. Muncitorii pot găsi în economat doar câteva cutii goale sau borcănașe cu muștar. Acestea erau alimentele ce se aduceau pentru 4000 salariați care, împreună cu familiile lor, ating cifra de 20.000 suflete. Când s'au adus unele alimente, nici n'a fost vorbă de vreun preț oficial. Prin economat, so­cietatea specula pe muncitori. Brânza de vacă s'a vândut cu 11.800 lei kg, când pe piață brânza de oi se vindea cu 10 mii lei kg. Nici aprovizionarea cu îm­brăcăminte nu se făcea altfel. Nici până azi n’au fost distri­buite cotele de stofă restante din 1945. Iar cotele care au fost obținute, s’au dat mult mai târziu, când prețul stofelor fu­sese urcat. O cantină prost administrată, cu o mâncare de proastă cali­tate și în cantitate mică, era pusă să hrănească peste 1000 muncitori. Nici un fel de îmbunătățiri nu s’au făcut locuințelor din Colonia Bistriței, unde sunt a­­dăpostite câteva zeci de fami­lii ale muncitorilor. Campania dusă de ziarele din regiune n’a avut nici un efect. Cererile muncitorilor n’au fost ascul­­­tate. Ploaia pătrunde în case și magazii, fiindcă societatea nu vrut să le acopere cu car­ton gudronat; pivnițele și ma­gaziile au rămas stricate; ca­merele de locuit nu sunt văru­ite ; drumul spre colonie este desfundat. Orice cerere a­num­irmare în pagina 4-a FAPTE, COMENTARII CINE.I INTREABA? In fața finilor adunați la o gustărică cu pelinaș și... mititei, Mihalache a ținut un discurs la Topoloveni.. După ce a vorbit de în­vățământul și experiența „istoriei [Lupeni, Grivița, etc..., voluntarul lui An­­tonescu a arătat că pene­­teul urmărea să dea pă­mânt țăranilor, după sis­temul dela Topoloveni, a­­dică: „„Prin muncă și școală între săteni, dar mai ales CUMPĂRÂND moșia boe­rească de vreo 600 de po­goane“.. împroprietărire, pentru cei ce au gologani să cum­pere moșiile boerești. Cu alte cuvinte, nu re­cunosc reforma agrară. Dar cine-i Întreabă ? DOMNU'IMPIEGAT. Poftind călătorii cu drept de vot, să intre în trenul de curse condus de bătrâ­nul mecanic cu guler ștaif de-i zice Maniu, Mihalache a arătat că e vorba de un tren lux, care merge pe șine adevărate,­ ți ziceau oamenii că și-a dat la prefăcut uniforma de voluntar, iu acela de impiegat de mișcare., SĂLBATEC »Să ne deprindem cu i­­deia că vom avea alegeri sălbatice“, a anunțat Mi­­halache de pe tribuna de la dom­iții.. Asta-i amenințare, sau explicație anticipată a eșe­cului ? DOMNU’ȘEF, Penereul local inregis­trează un nou caz de ne­norocire in familie.. După arestarea ca de­zertor a lui Mircea Ni­­colau, feciorii șefului, iată că un alt intim al șefului e urmăr­i ca­, spărgător. E vorba de Covariu, cumnățelul lui Eliad. Dosarul pomenește de spargerea unor magazii de efecte militare. In controalele peneteului, Covaliu figurează ca..șef., Cum e turcu și pistolul. ■ ■ [UNK] x: Asigurarea drepturilor și libertăților ce­tățenești : libertatea cuvântului, libertatea scrisului, libertatea întrunirilor și a dreptului de asociere. Asigurarea liberei manifestări a credin­țelor religioase. (Din Platforma - Program a Blocului Partidelor Democrate) Rli Mi hilăru­l­ul »ilii­liulDD Delegația minerilor din Valea Trotușului a obținut satisfacerea revendicărilor sale Am anunțat în numărul tre­cut al ziarului nostru despre tratativele duse în Capitală de către o delegație a minerilor din Valea Trotușului, cu patro­nii societății „Creditul Carbo­nifer”, în vederea aplicării in­tegrale a contractului colectiv. Am arătat că delegația, com­pusă din tovarășii Gh. Arde­­leanu, președintele sindicatului minier, Bâlbâie Vasile, Costescu Ilie, Anghel Gh. Palaga­s­tru, Muscă Ion, Damian Ion și încă 10 mineri, s'a bucurat din pri­mul moment de sprijinul Con­federației Generale a Muncii și al Uniunii miniere. La tratatativele ce s'au dus delegații minerilor însoțiți și a­­jutați în permanență de re­prezentanții C. G. M. și Uni­unii, s’au izbit de rezistența dârză a reprezentanților „Cre­ditului Carbonifer* și „U. G. I. R*-ului, care­ nu s'au dat înapoi dela­­ întrebuințarea a diferite metode de intimidare, în spe­ranța că vor determina dele­gația să-și micșoreze revendi­cările. Hotărîrea delegației de a izbândi, de a impune satisface­rea revendicărilor muncitorești n'a putut fi clintită. La nevoie, ea a apelat la sprijinul Guver­nului, care a înțeles drepta­tea ei și a susținut-o în cere­rile sale juste. După tratative ce au durat 14 zile, delegații „Creditului Carbonifer” au trebuit să a­­probe întru totul schema de salarizare și aprovizionare, pre­zentată de t­r­i­m­i­ș­i munci­torilor. „Creditul Carbonifer” va plăti muncitorilor suma de lei 650 milioane drept compensație pentru faptul că au fost nevoiți să se aprovizioneze luni și luni de zile la preț de speculă. S­'a fixat prețul mesei la can­tină, urmând ca­­­ muncitorii și Societatea să suporte câte 50 la sută din cost. Societatea l £-a obligat să plă­tească prima de vechime și chiria pentru fiecare salariat. S'a fixat alimentele, stofele și încălțămintea, pe care Socie­tatea este obligată a o aduce la economat, la prețurile oficiale și în cantități determinate. Delegația minerilor a obținut și îmbunătățirea situației mate­riale a salariaților din București ai „Creditului Carbonifer”, care vor primi câte 300.000 lei, drept compensație pentru faptul că nu au fost aprovizionați la termen și în condiții bune. A­­cești salariați vor beneficia de aici înainte de drepturile câș­tigate de tovarășii lor din Va­lea Trotușului. Delegația minerilor, care a dat dovadă de hotărîre, tena­citate și spirit de solidaritate muncitorească, ne roagă să a­­ducem pe această cale mulțu­mirile sale și ale minerilor tro­­tușeni, Guvernului, Confederației Generale a Muncii și Uniunii miniere, care i-au acordat de­osebitul lor sprijin, pentru sa­tisfacerea cererilor juste ale muncitorimii de pe Valea Tro­tușului. D. Dr. PETRU GROZA Primul Ministru al Țării Reconstrucția unui sat — moldovean . După întoarcerea din evacu­are, locuitorii satului Oglinzi, care se afla pe lini­a frontului, și-au găsit casele complect dis­truse. Iarna anului 1944 au pe­trecut-o acești locuitori în bordee săpate în pământ. Abia în primăvara anului 1945, odată cu venirea la cârma țării a guvernului Groza, au început lucrările pentru ajutorarea si­nistraților. S’au construit case model, cu câte 2 odăi, o sală și o cămară, acoperite cu șindrilă. Primele locuințe au fost con­struite pentru invalizii de războiu, foști luptători pe frontul anti­hitlerist și pentru văduve. Un mare interes a acordat lu­crărilor de reconstrucție, vredni­cul primar Vasile N. Apostolate, Gh. Lăcătușu Nouă realizări teh­nice­ ­ ale muncitorilor din atelierele — »Creditului Carbonifer» — .Din inițiativa d-lui Inginer T. Ursu și a maistrului meca­nic Ștefan Moraru, la ateli­erele „Creditului Carbonifer”, se lucrează și este pe punctul de a fi pusă în funcție o vân­tur­ăto­are sistematică, pentru vănturatul cerealelor necesare lucrătorilor. Capacitatea de lu­cru a acestei vânturătoare va fi de 2000 kgr. pe oră. In atelierele „Creditului Car­bonifer“ s’a mai confecționat un divizor adaptabil la orice fel de mașină-unealtă pentru frezat roți dințate. Acest divi­zor poate realiza până la 400 diviziuni. Inventivitatea muncitorilor din ateliere, pusă în slujba ridicării producției, merită să fie sublini­ată, «ICI HITRE DON SATE REZOLVAT DE TOV. PRISNEA,­­ PREFECTUL JUD. NEAMȚ - Joi 27 Iunie crt., autoritățile avut loc în comuna Români, pe județului Neamț, în frunte cu tov. Const. Prisnea, prefectul județului, în colaborare cu auto­ritățile județului Roman, au re­zolvat un conflict între două comune din aceste județe. Este vorba de conflictul dintre lo­cuitorii satului Bărcu - Goșman din jud. Neamț și sătenii din Prăjești-Roman, referitor la cota cuvenită din expropierea moșiei Cristea Solomon. Tov. Prisnea și subprefectul județului Roman, C. Ștefănescu, au cercetat chestiunea pe teren, ajutați fiind de d-nii : ing. agr. Untilă, inspector agricol, ing. agr. Toblan Ioan, Directorul Ca­merei Agricole, ing. agr. Radu, magistrat Șerban și agr. Nițu. S’a hotărît ca locuitorii din satul Bârcu-Neamț, să primească 100 ha. din moșia expropiată. In adunarea obștească ce a teritoriul căruia se află satul Bârcu, plugarii au călduros pentru tot, manifestat Prisnea, care le-a explicat lupta pe care o au de dus pentru câștigarea bătăliei alegerilor, chezășia că moșiile expropiate nu se vor miai întoarce niciodată în mâna mo­șierilor, pe care îi sprijină Ma­niu și Brătianu. Au luat cuvântul cu acest pri­lej și preotul Parteraș Const, precum și secretarul Frontului Plugarilor din plasa Buhuși, Gh. Chiriloiu. UCENICII DIN COMANEȘTI IN SPRIJINUL ORFANILOR Pentru sprijinirea orfelinatului „Apărării Patriotice“ din Co­­mănești, ucenicii dela „Creditul Carbonifer“ au dat o reușită serbare, la care s’a strâns suma de lei 300.000. S’au colectat deasemeni ali­mente pentru orfani. In ziua de 27 Iunie 1946, o delegație în frunte cu d. învăță­tor Lăzaroiu, Nuța Ciocan, Moise Ioan și un grup de ucenici au împărțit copiilor orfani, darurile strânse. IN ATENȚIA SERVI­CIULUI SANITAR BACAU Locuitorii din Părincea atrag atenția organelor sanitare din Bacău, asupra faptului că în preajma spitalului de plasă se permite staționarea căruțelor și diferitelor vite de povară, ceea­­ce pricinuește neajunsuri inter­naților. Maldăre de gunoi sunt arun­cate în fața spitalului, fără ca cineva să ia vreo măsură de curățenie. Cerem Serviciului Sanitar Ba­cău să cerceteze reclamația și să ia măsurile ce se cuvin.

Next