Luptătorul, iulie-septembrie 1946 (nr. 10-22)
1946-07-01 / nr. 10
COMMA HOiHESULUI Războaiele au fost întotdeauna pricina unor tulburări grave în viața economică a țărilor. Intotdeana, perioadele post-belice au fost însoțite de lipsuri și greutăți de care s-au folosit indivizi fără scrupule, dornici de rapidă îmbogățire. Măcelul mondial, care a luat sfârșit vara trecută, nu putea să rămână fără urmări de această natură. Dezorganizare, tulburare profundă a vieții economice — erau fenomene inevitabile, în țara noastră, ca și în toate țările care au participat la războiu. Circulația anevoioasă a mărfurilor, schimburile defectuoase între sat și oraș, între produsele industriale și cele agricole, înflorirea speculei, pot fi considerate ca fenomene cu totul explicabile în această perioadă de după războiu. Dar dacă fenomenele sunt explicabile, aceasta nu înseamnă că nu sunt dureroase pentru păturile largi ale poporului și că nu trebuesc luate măsuri pentru atenuarea greutăților, pentru ușurarea lipsurilor. Iată de ce guvernul Groza, din primele clipe ale guvernării sale, a dedicat timp și muncă problemelor economice. Nu urmărim să evidențiem, în cadrul acestui articol, toate realizările de ordin economic, ale regimului democratic. Vrem să stăruim numai asupra unui sector al vieții economice, căruia guvernul Groza i-a acordat o importanță deosebită și pe deplin justificată: sectorul cooperației. Partidele politice care au alcătuit guvernul la 6 Martie 1945, au înțeles din vreme însemnătatea acestui sector și au pornit o muncă asiduă pentru lămurirea maselor populare cu privire la utilitatea cooperativelor, în cadrul producției și circulației mărfurilor. Munca lor de lămurire nu a fost lipsită de răsunet în mase. De altfel, necesitatea cooperativelor s’a impus curând și plugărimii noastre, a cărei aprovizionare cu produse industriale suferea enorm de pe urma războiului. Am asistat la un moment dat la un avânt al mișcării cooperatiste și în regiunea noastră. In județul Bacău, în cursul anului 1945, cooperativele de consum, cu caracter orășenesc, au crescut cu un procent de 50 la sută. Cooperativele de aprovizionare, producție și desfacere agricolă, cooperative cu caracter sătesc, au crescut în cursul anului 1945 cu un procent de 30 la sută. Nu se poate spune că activitatea unităților cooperatiste înființate a fost perfectă. Funcționarea lor s’a izbit de lipsa de bani, lipsa de credite și de lipsa de mărfuri. In rândurile cooperatorilor am asistat la șovăieli și desamăgiri, adeseori. Sabotajul organizat de reacțiunea brătienistă și manistă se restrânge puternic în acest sector. Credite de la Banca Națională nu se puteau obține, după cum nu se vor putea obține nici de aci înainte, atâta vreme cât la conducerea ei se mai găsesc și unelte de-ale brătienilor, atâta vreme cât B.N.R nu este etatizată. Elementele reacționare și profitoare infiltrate în conducerile cooperativelor au dat lovituri puternice, urmărind îmbogățirea lor și distrugerea cooperativelor. Cu toate acestea, dezvoltarea cooperativelor a continuat, pentru că necesitatea lor se impunea. A continuat, pentru că forțele democratice și guvernul n’au încetat o clipă bătălia grea în acest sector. Multe rezultate au început să se vadă. Nu este mult de când un comunicat anunța că numai în 2 săptămâni I. N. C. O. O. P. a distribuit la sate mărfuri în valoare de 35 miliarde. Sau, ca să ne oprim asupra regiunii noastre, nu este lipsit de interes să stăruim o clipă asupra comunicatului cooperativei „înainte“ din Bacău, care arată că fiecare dintre membrii săi a realizat în cursul anului trecut diferențe de preț totalizând sume între 100.000 și 150.000 lei. In comuna Calu Iapa din județul Neamț, a fost înființată de curând o cooperativă. Suma subscrisă de plugari a fost de 40 milioane lei. Știri asemănătoare ne vin din Dărmânești-Bacău, unde locuitorii măresc capitalul subscris la cooperativa ce există în această comună. Asemenea cifre și fapte nu sunt izolate. Ele dovedesc un progres indiscutabil al CONST. LASCU Urmare In pagina 4-a Anul I, Nr. 10 Proletari din toate țările, uniți-vă! Q Luni 1 Iulie 1946 4 pagini 200 Lei LUPTĂTORUL Redacția și Ad-ția Bacău Calea Mărășești Telef. 161 APARE IN FIECARE DUMINICĂ Abonamentul pentru 3 luni 2000 lei fantei regionaiei UcuCecL T^cu^ului-Brătuță a P.C.R. SĂ IMPUNEM IRESPECTAREA DREPTURILOR CÂȘTIGATE! f _ ■ După două săptămâni de tratative cu U. G. S. R.-ul, Confederația Generală a Muncii a obținut un important succes. Acordul încheiat prevede prelungirea contractelor colective de muncă, respectarea integrală de către patroni a contractelor colective, atât în ce privește salarizarea cât și aprovizionarea salariaților. S’au stabilit nouă procedee de calculare a primelor și compensațiilor de acord, permițându-se astfel o retribuire dreaptă a salariaților, în raport cu munca depusă de fiecare salariat. Succesul obținut de Confederația Generală a Muncii, trebue tradus în practică de îndată. Salariații trebue să impună pretutindeni aplicarea integrată a contractului colectiv și a acordului încheiat de C. G. M. cu V. G. I. R.-ul. In sprijinul lor se află Confederația Generală a Muncii, se află forțele democratice, se află Guvernul care, prin legiuirile și degrevările sale, urmărește ușurarea vieții păturilor largi de salariați. Prelungirea contractului colectiv de muncă, noule metode de calculare a primelor și compensaților de acord, va aduce cu sine un nou impuls în munca salariaților, pentru reconstrucția țării, pentru o viață liberă și îmbelșugată. Tov. GH. APOSTOL Președintele C. G. M. „istoricii“ $1 imernarea religiei Asistăm la campania înverșunată a partidelor istorice, care se erijează în apărători ai tuturor libertăților, democrați 101 la sută. Dacă guvernările lor ar fi fost de scurtă durată, poate că afirmațiile acestor partide s'ar fi bucurat de oarecare crezare. Cum însă poporul român a avut „fericirea“ să cunoască pe proprie piele, timp de deceDii, „realizările" guvernanților maniști sau brătieniști, postura în care vor să se prezinte astăzi, de apărători ai libertăților cetățenești, nu mai poate avea credit decât în lumea birturilor și a cafenelelor, unde partizanii „istorici" își fac veacul, în așteptarea unui moment prielnic, care să-i aducă iarăși la conducerea treburilor obștești, pentru a-și umple buzunarele și pentru a sugruma libertățile de care se bucură astăzi poporul român. Printre altele, ei afirmă că sunt cei mai vajnici susținători ai religiei, apărătorii de todeauna ai libertăților religioase, pe care Guvernul Groza le-ar amenința, prin însăși prezența sa în fruntea treburilor țării. Adevărul însă, iese oricând la iveală și strădaniile partidelor istorice de a se erija în campionii apărării bisericei și religiei, se spulberă la prima analiză a realităților, la prima cercetare a felului în care, atunci când au guvernat țara noastră, au respectat credințele religioase și libera lor practică. Astfel, zilele acestea ne-a sosit la redacție, o scrisoare a unui „tradiționalist", credincios al „stilului vechi", în care ni se aduce la cunoștință felul în care coreligionarii săi au fost tratați, vreme de mai bine de 20 ani, în tot timpul guvernării partidelor „istorice",v Cele aduse la cunoștință, se aseamănă întru totul cu vechile metode inchizitoriale la care au fost supuși primii creștini. Persecuțiile îndurate de „stiliștii“ din județul Neamț, demonstrează cu tărie felul în care înțeleg istoricii libertățile în general și libertățile religioase în special. Scrisoarea amintește de persecuțiile îndurate de stiliștii din comunele Vărzurești, Cheia și Ezerul, unde clerul lor a cunoscut „libertățile“ unei vieți de lagăr, domiciliul forțat, bătaia și până la urmă pușcăria. Și pentru a nu-și desminți metodele, pentru a nu se putea spune că Lupenii și Grivița au fost acțiuni izolate in lunga lor guvernare cu metode „democratice“, la Piatra Neamț, mitralierele au fost puse în funcțiune împotriva credincioșilor de stil vechi. Au urmat arestări în masă, confiscarea averilor, torturi la siguranță, amenzi, profanări de morminte, și ca inchiere, devastarea și dărâmarea bisericilor construite de stiliști pe proprietăților lor. După cum se poate vedea din cele de mai sus, un întreg cortegiu de „libertăți“, care de care mai largi și mai depline pentru cetățenii ce aveau o anumită credință religioasă. Acestea sunt faptele. Comparate cu afirmațiile de astăzi ale „Dreptății“ sau,, Liberalului“, ele nu pot duce decât la constatarea că, ipocrizia și dorința de înșelare a maselor este singura preocupare a istoricilor, cu scopul de a pune iar jugul pe grumajii poporului nostru, în folosul lor și în folosul moșierimii pe care o reprezintă. Credem că oricare ar fi convingerea religioasă a cetitorilor noștri, cu toții vor fi de acord că metodele utilizate de istorici pentru „convingerea“ acelor pe care-i considerau „eretici" numai democratice și omenești nu pot fi considerate. E limpede că nu asemenea mijloace trebuesc folosite de către acei care doresc ca instituția Bisericii să nu fie știrbită. Scrisoarea primită de redacția noastră se termină cu exprimarea recunoștiinței față de Guvernul Groza, față de guvernul care a înțeles să respecte credința și libertățile religioase în genere. Punctul din Platforma-Program a Blocului Partidelor Democratice, privitor la respectarea credințelor religioase a cetățenilor țării noastre, a fost ,de acuma înfăptuite de guvernul actual, guvern al libertăților cetățenești și democrate, împotriva afirmațiilor „istorice" privitoare la marea lor grijă pentru respectarea credințelor religioase, stau faptele lor împotriva calomniilor ce le lansează acești domni, stau mărturie libertățile pe care Guvernul Groza le-a acordat tuturor credincioșilor. Reacționarii din partidele istorice, nu pot trece peste cadavrele celor uciși de dânșii, pentru că au vrut să-și respecte credința. GH. IACOB MUNCITORII DE LA BUHUȘI CER APLICAREA CONTRACTULUI COLECTIV Am mai insistat în coloanele ziarului nostru asupra proastei situații materiale a muncitorilor de la Fabrica de Postav din Buhuși. Cu toate că, prin contractul colectiv, muncitorii textiliști obținuseră făgăduiala unei serii întregi de îmbunătățiri, „Societatea pentru industria textilă“ s’a sustras de la aplicarea clauzelor contractului pe care îl semnase. Contractul Colectiv a rămas literă moartă. La Buhuși a avut loc o adevărată ofensivă de înfometare a muncitorilor, încadrarea salariaților s'a făcu un total nedrept. Au fost desconsiderate temeiurile reale, pe baza cărora trebuia Încadrat personalul. Metoda favoritismului a fost practicată pe o scară largă de către Direcțiunea fabricii, cu ocazia Încadrărilor. Evident, pentru a desbina pe salariați. Nenumărați muncitori au fost Încadrați in categorii inferioare. Avantagii ce reveneau societății: loturi mai mici, drepturi mai puține pentru muncitori. Aprovizionarea economatului poate fi calificată drept scandaloasa. Muncitorii pot găsi în economat doar câteva cutii goale sau borcănașe cu muștar. Acestea erau alimentele ce se aduceau pentru 4000 salariați care, împreună cu familiile lor, ating cifra de 20.000 suflete. Când s'au adus unele alimente, nici n'a fost vorbă de vreun preț oficial. Prin economat, societatea specula pe muncitori. Brânza de vacă s'a vândut cu 11.800 lei kg, când pe piață brânza de oi se vindea cu 10 mii lei kg. Nici aprovizionarea cu îmbrăcăminte nu se făcea altfel. Nici până azi n’au fost distribuite cotele de stofă restante din 1945. Iar cotele care au fost obținute, s’au dat mult mai târziu, când prețul stofelor fusese urcat. O cantină prost administrată, cu o mâncare de proastă calitate și în cantitate mică, era pusă să hrănească peste 1000 muncitori. Nici un fel de îmbunătățiri nu s’au făcut locuințelor din Colonia Bistriței, unde sunt adăpostite câteva zeci de familii ale muncitorilor. Campania dusă de ziarele din regiune n’a avut nici un efect. Cererile muncitorilor n’au fost ascultate. Ploaia pătrunde în case și magazii, fiindcă societatea nu vrut să le acopere cu carton gudronat; pivnițele și magaziile au rămas stricate; camerele de locuit nu sunt văruite ; drumul spre colonie este desfundat. Orice cerere anumirmare în pagina 4-a FAPTE, COMENTARII CINE.I INTREABA? In fața finilor adunați la o gustărică cu pelinaș și... mititei, Mihalache a ținut un discurs la Topoloveni.. După ce a vorbit de învățământul și experiența „istoriei [Lupeni, Grivița, etc..., voluntarul lui Antonescu a arătat că peneteul urmărea să dea pământ țăranilor, după sistemul dela Topoloveni, adică: „„Prin muncă și școală între săteni, dar mai ales CUMPĂRÂND moșia boerească de vreo 600 de pogoane“.. împroprietărire, pentru cei ce au gologani să cumpere moșiile boerești. Cu alte cuvinte, nu recunosc reforma agrară. Dar cine-i Întreabă ? DOMNU'IMPIEGAT. Poftind călătorii cu drept de vot, să intre în trenul de curse condus de bătrânul mecanic cu guler ștaif de-i zice Maniu, Mihalache a arătat că e vorba de un tren lux, care merge pe șine adevărate, ți ziceau oamenii că și-a dat la prefăcut uniforma de voluntar, iu acela de impiegat de mișcare., SĂLBATEC »Să ne deprindem cu ideia că vom avea alegeri sălbatice“, a anunțat Mihalache de pe tribuna de la domiții.. Asta-i amenințare, sau explicație anticipată a eșecului ? DOMNU’ȘEF, Penereul local inregistrează un nou caz de nenorocire in familie.. După arestarea ca dezertor a lui Mircea Nicolau, feciorii șefului, iată că un alt intim al șefului e urmări ca, spărgător. E vorba de Covariu, cumnățelul lui Eliad. Dosarul pomenește de spargerea unor magazii de efecte militare. In controalele peneteului, Covaliu figurează ca..șef., Cum e turcu și pistolul. ■ ■ [UNK] x: Asigurarea drepturilor și libertăților cetățenești : libertatea cuvântului, libertatea scrisului, libertatea întrunirilor și a dreptului de asociere. Asigurarea liberei manifestări a credințelor religioase. (Din Platforma - Program a Blocului Partidelor Democrate) Rli Mi hilărulul »iliiliulDD Delegația minerilor din Valea Trotușului a obținut satisfacerea revendicărilor sale Am anunțat în numărul trecut al ziarului nostru despre tratativele duse în Capitală de către o delegație a minerilor din Valea Trotușului, cu patronii societății „Creditul Carbonifer”, în vederea aplicării integrale a contractului colectiv. Am arătat că delegația, compusă din tovarășii Gh. Ardeleanu, președintele sindicatului minier, Bâlbâie Vasile, Costescu Ilie, Anghel Gh. Palagastru, Muscă Ion, Damian Ion și încă 10 mineri, s'a bucurat din primul moment de sprijinul Confederației Generale a Muncii și al Uniunii miniere. La tratatativele ce s'au dus delegații minerilor însoțiți și ajutați în permanență de reprezentanții C. G. M. și Uniunii, s’au izbit de rezistența dârză a reprezentanților „Creditului Carbonifer* și „U. G. I. R*-ului, care nu s'au dat înapoi dela întrebuințarea a diferite metode de intimidare, în speranța că vor determina delegația să-și micșoreze revendicările. Hotărîrea delegației de a izbândi, de a impune satisfacerea revendicărilor muncitorești n'a putut fi clintită. La nevoie, ea a apelat la sprijinul Guvernului, care a înțeles dreptatea ei și a susținut-o în cererile sale juste. După tratative ce au durat 14 zile, delegații „Creditului Carbonifer” au trebuit să aprobe întru totul schema de salarizare și aprovizionare, prezentată de trimiși muncitorilor. „Creditul Carbonifer” va plăti muncitorilor suma de lei 650 milioane drept compensație pentru faptul că au fost nevoiți să se aprovizioneze luni și luni de zile la preț de speculă. S'a fixat prețul mesei la cantină, urmând ca muncitorii și Societatea să suporte câte 50 la sută din cost. Societatea l £-a obligat să plătească prima de vechime și chiria pentru fiecare salariat. S'a fixat alimentele, stofele și încălțămintea, pe care Societatea este obligată a o aduce la economat, la prețurile oficiale și în cantități determinate. Delegația minerilor a obținut și îmbunătățirea situației materiale a salariaților din București ai „Creditului Carbonifer”, care vor primi câte 300.000 lei, drept compensație pentru faptul că nu au fost aprovizionați la termen și în condiții bune. Acești salariați vor beneficia de aici înainte de drepturile câștigate de tovarășii lor din Valea Trotușului. Delegația minerilor, care a dat dovadă de hotărîre, tenacitate și spirit de solidaritate muncitorească, ne roagă să aducem pe această cale mulțumirile sale și ale minerilor trotușeni, Guvernului, Confederației Generale a Muncii și Uniunii miniere, care i-au acordat deosebitul lor sprijin, pentru satisfacerea cererilor juste ale muncitorimii de pe Valea Trotușului. D. Dr. PETRU GROZA Primul Ministru al Țării Reconstrucția unui sat — moldovean . După întoarcerea din evacuare, locuitorii satului Oglinzi, care se afla pe linia frontului, și-au găsit casele complect distruse. Iarna anului 1944 au petrecut-o acești locuitori în bordee săpate în pământ. Abia în primăvara anului 1945, odată cu venirea la cârma țării a guvernului Groza, au început lucrările pentru ajutorarea sinistraților. S’au construit case model, cu câte 2 odăi, o sală și o cămară, acoperite cu șindrilă. Primele locuințe au fost construite pentru invalizii de războiu, foști luptători pe frontul antihitlerist și pentru văduve. Un mare interes a acordat lucrărilor de reconstrucție, vrednicul primar Vasile N. Apostolate, Gh. Lăcătușu Nouă realizări tehnice ale muncitorilor din atelierele — »Creditului Carbonifer» — .Din inițiativa d-lui Inginer T. Ursu și a maistrului mecanic Ștefan Moraru, la atelierele „Creditului Carbonifer”, se lucrează și este pe punctul de a fi pusă în funcție o vânturătoare sistematică, pentru vănturatul cerealelor necesare lucrătorilor. Capacitatea de lucru a acestei vânturătoare va fi de 2000 kgr. pe oră. In atelierele „Creditului Carbonifer“ s’a mai confecționat un divizor adaptabil la orice fel de mașină-unealtă pentru frezat roți dințate. Acest divizor poate realiza până la 400 diviziuni. Inventivitatea muncitorilor din ateliere, pusă în slujba ridicării producției, merită să fie subliniată, «ICI HITRE DON SATE REZOLVAT DE TOV. PRISNEA, PREFECTUL JUD. NEAMȚ - Joi 27 Iunie crt., autoritățile avut loc în comuna Români, pe județului Neamț, în frunte cu tov. Const. Prisnea, prefectul județului, în colaborare cu autoritățile județului Roman, au rezolvat un conflict între două comune din aceste județe. Este vorba de conflictul dintre locuitorii satului Bărcu - Goșman din jud. Neamț și sătenii din Prăjești-Roman, referitor la cota cuvenită din expropierea moșiei Cristea Solomon. Tov. Prisnea și subprefectul județului Roman, C. Ștefănescu, au cercetat chestiunea pe teren, ajutați fiind de d-nii : ing. agr. Untilă, inspector agricol, ing. agr. Toblan Ioan, Directorul Camerei Agricole, ing. agr. Radu, magistrat Șerban și agr. Nițu. S’a hotărît ca locuitorii din satul Bârcu-Neamț, să primească 100 ha. din moșia expropiată. In adunarea obștească ce a teritoriul căruia se află satul Bârcu, plugarii au călduros pentru tot, manifestat Prisnea, care le-a explicat lupta pe care o au de dus pentru câștigarea bătăliei alegerilor, chezășia că moșiile expropiate nu se vor miai întoarce niciodată în mâna moșierilor, pe care îi sprijină Maniu și Brătianu. Au luat cuvântul cu acest prilej și preotul Parteraș Const, precum și secretarul Frontului Plugarilor din plasa Buhuși, Gh. Chiriloiu. UCENICII DIN COMANEȘTI IN SPRIJINUL ORFANILOR Pentru sprijinirea orfelinatului „Apărării Patriotice“ din Comănești, ucenicii dela „Creditul Carbonifer“ au dat o reușită serbare, la care s’a strâns suma de lei 300.000. S’au colectat deasemeni alimente pentru orfani. In ziua de 27 Iunie 1946, o delegație în frunte cu d. învățător Lăzaroiu, Nuța Ciocan, Moise Ioan și un grup de ucenici au împărțit copiilor orfani, darurile strânse. IN ATENȚIA SERVICIULUI SANITAR BACAU Locuitorii din Părincea atrag atenția organelor sanitare din Bacău, asupra faptului că în preajma spitalului de plasă se permite staționarea căruțelor și diferitelor vite de povară, ceeace pricinuește neajunsuri internaților. Maldăre de gunoi sunt aruncate în fața spitalului, fără ca cineva să ia vreo măsură de curățenie. Cerem Serviciului Sanitar Bacău să cerceteze reclamația și să ia măsurile ce se cuvin.