Luptătorul, octombrie-decembrie 1946 (nr. 23-35)
1946-10-01 / nr. 23
Roadele muncii Cercetările arheologice din județul Neamț pe ogorul științei Primim de la preotul C. Matasă din Piatra-Neamț o dare de seamă a cercetărilor arheologice făcute in cursul acestui an în cuprinsul județului Neamț și in regiunile învecinate, cercetări pe care le socotim interesante pentru orice om de cultură. Colaboratorul nostru se ocupă, în darea de seamă pe care ne-a trimis-o, și de ajutoarele acordate de către autorități , subvenția dată de Ministerul Artelor Muzeului Regional de Arheologie din Piatra și sprijinul autorităților locale. După ce expune motivele pentru care ne a putut continua cercetările începute la Padei-Tg.Ocna, unde descoperise o stațiune preistorică, preotul Matasă continuă : „A trebuit să-mi îndrept cercetările în alte părți. Am început astfel cu Tg. Neamț, unde descoperisem mai de mult o așezare din ultima fază a pieirii lustruite, circa 1700 ani în. de H. E vorba de o cultură din aceiaș epocă, ca și cea de la Podei. Săpăturile din ziua de 2 Septembrie p. c. au dovedit că în regiunea Târgului, numită Pometea, pe locul unde se află astăzi Biserica, pe o rază de 4—5 ha., se întindea o mare stațiune neolitică, al cărei strat de cultură începe, mai pretutindeni, chiar de la suprafața pământului, scoborând cel mult până la 70-30 ani. adâncime. Stratul deal, fiind așa de superficial, decorul minunat care împodobea ceramica acestei epoci, a fost distrus de apele pieilor. Tot materialul mai vrednic de reținut pentru studii, se reduce la câteva fragmente cu pictură, câteva lame de cremene, o sulă de os, doi idoli uman:ecum și un fetiș zoomorf, reprezentând un taur. Rezultatele slabe ce le-a dat această stațiune preistorică m’au făcut să încerc un sondaj într'un loc, la marginea stațiunei, unde, cu câțiva ani în urmă, constatasem chiar la suprafață urme bogate de ceramică medievală. De data aceasta, materialul găsit în pământ a întrecut toate așteptările, atât ca bogăție, cât și ca valoare documentară, științifică. Maieralul medieval formează pe alocuri strat compact, care îisă nu scoboară mai mult de jumătate de metru, amestecat ici și col © cu ceramică preistorică. Stratul acesta, extrem de bogat în ceramică medievală, reprezintă urmele unor gospodării înstărite, a unor depozite și — poate — a aliere de pe la finele veacului al XVII-lea, pârjolite de un năprasnic incendiu. Urmele acestea, așa de bogate și de răspândite, până sus sub Dealul Gol, dovedesc că în vechime temeiul Târgului se afla mai sus, pe deal, nu unde este astăzi. Târgul, în acea vreme, a suferit mari și repetate jafuri , iar puținul ce mai rămânea din averea și munca oamenilor era pârjolit de foc. Dealtfel, ceea ce constatăm astăzi arheologicește, nu e decât o confirmare a faptelor înregistrate de istorie pentru a doua jumătate a veacului al 17 lea.. Ceea ce am găsit deci, la Pometeu, nu vor fi decât urmele sinistre ale acestor vremi cumplite, când și Târgul Neamț va fi suferit, ca și restul țării, ba și mai mult, fiindcă acest vechiu târg trebue să fi fost odinioară cu mult mai mare și mai bogat decât Piatra, aflându-se în preajma și ocrotirea puternicii cetăți de alături, care desigur că se întreținea în bună parte prin oamenii și bunurile din Târg. Era firesc dar ca această parte a țării să formeze în primul rând linia tuturor catelor prădalnice care se revărsau spre noi adesea. Ceramica descoperită până în prezent, e adevărat, nu are o factură prea veche. Totuși, fiindcă nu s’a găsit nimic scris și nici o monedă, nu avem posibilitatea unei datări mai precise. S’au scos multe vase, în deosebi ulcele, ulcosre și talgere. Vase mari prea puține, dar foarte multe plane de diverse dimensiuni. Multe cu un frumos decor pictat cu roș și alb, la altele decorul e format prin imprimare cu un instrument dințat, ca și în preistorie, ori poartă minunate înflorituri din smalț. Se întâmplă, adesea și ca formă, tipuri arhaice, dar de obicei, formele sunt asemănătoare celor ce le mai vedem astăzi în gospodăriile sătești. Faptul nu e de mirare, când se știe că ceramica românească mai păstrează încă multe analogii, atât ca formă, cât și ca decor chiar, cu ceramica getică din perioada fierului". Fără îndoială că explorarea stratului medieval descoperit la Pometea Neamțului va continua spre a se face o lumină cât mai complectă, nu numai din punctul de vedere al datării, dar mai ales din cel al limpeziței și altor probleme, pe care această ceramică se pune. intre altele, a de urmărit problema păstrării în decorul acestei ceramice băștinașe a multora din caracterele decorative ale ceramicei preistorice. Acest aspect științific poate procesa o lumină prețioasă și asupra continuității, fără întrerupere, a aceleiași vieți omenești pe aceste locuri. Preot C. MATASĂ @%g? luptătorul NDIDAT FARA NOROC D. C. Patrașcanu TINERETUL ITALIAN către cel sovietic E interesant, tra cea ce privește raporturile democratice dintre popoare, mesagiul adresat de tineretul italian, tineretului sovietic: „După o ședere de o lună în țara voastră, suntem pe cale de a vă părăsi. Vrem și vă mulțumim pentru faptul că ne-ați dat putința de a cunoaște țara voastră și tineretul vostru. ■ In perioada în care am fost oaspeții voștri, noi am vizitat orașe și sate, fabrici, kolhozuri, parcuri de cultură și de odihnă, biblioteci, muzee alte instituții culturaile, sanatorii și spitale biserici, case de locuit, tabere de pioneri, grădinițe de copii, câmpuri sportive. Am vorbit cu conducătorii instituțiilor economice sociale, sindicale, culturale, școlare, sportive ale tineretului țării voastre, am putut vorbi cu simpli cetățeni sovietici, cu lucrători, țărani, intelectuali, femei, tineri și copii. Am putut constata în cursul acestor vizite marile cuceriri realizate de tineretul vostru. Am văzut cum în țara voastră a dispărut șomajul, cum munca este asigurată tuturor, cum munciți pentru a reconstrui țara voastră și pentru a realiza planul cincinal, trecând toate greutățile provocate de război. Am constatat că lucrătorilor sovietici le este asigurat dreptul la odihnă, la ingrijirea și asistență gratuită și că învățământul si școlile sunt într’adevăr deschise fiilor tuturor muncitorilor, țăranilor și intelectualilor sovietici. Am mai constatat că în țara voastră este dată o mare atenție ridicării culturale a cetățenilor și a tineretului, răspândirii culturii în popor, dezvoltării capacității și calităților personale ale fiecărui individ ; că în țara voastră toți tinerii pot practica sportul și pot crește astfel sănătoși și voinici" Ne-a mișcat foarte mult vizitarea unor locuri ca Leningrad și Stalingrad, unde tineretul sovietic luptat cu eroism, meatru cu metru, pentru salvarea patriei sale, pentru apărarea cuceririlor sale, pentru libertatea tuturor popoarelor. Vă salutăm frățește dragi prieteni, vă mulțumim mișcați de primirea voastră, de prietenia voastră, de marea simpatie pe care ați arătat-o pentru tineretul nostru, pentru renașterea țării noastre, Enrico Berlinguer, comunist; Paolo Pescelli, socialist; Valentino Galeotti, demor creștin; Maria Michiti, comunistă; Gemma Acenifa, socialistă ; Amos Matteucci, independent; Nero Nesi, demo-creștin; Elviro Ranucci, socialist; Vitaliano Manehelli, republican ; Roberto Leoni, socialist; Vito d’Amiro, independent; Marisa Muso, comunistă; Jose Rodice, independentă; Franco Diodat, comunist; Addis Eldoardo, independent. G A (Fragment) Fragmentul redat din nuvela „Candidat fără noroc” este edificator in oseaua privește moravurile politice din trecut. El ilustrează cu prisosință, practicile vechilor politicieni, metodele și »argumentele» de care sa foloseau pentru a deveni, »aleșii națiunii", trambulină pentru satisfacerea propriilor lor interese. Pentru ca a căzut amicul nostru Ionică Lucan la alegerile generale, n'aș putea sa vă spun la puțina cuvinte : înfrângerea lui a preocupat câtva timp cercurile politice dintr’o capitală de județ Moldovei și a Întristat îndea ajuns pe cei interesați. S’au spus mult ® și s’au acuzat câțiva.. Unde Insă lui Ionică Lucan i-a mers cam anapoda, e când a umblat din casă în casă, cum obișnuiesc candidații, când stârnesc câinii de prin mahala.* Lucan nu era de loc mulțumit de rezultatul propagandei lui electorale. Vasăzi că n’a avut dreptate C. C. Manolache Ilieș, când discutându-se tocmai asupra acestei materii, a declarat fără rezervă că „toți iau“. Acum însă , prea târziu .. Neghiobia s’a făcut. Din această remușcare se trezi gândindu- se: „Trebuia să văd și pe părintele Silvestru“. Părintele Neculai stă pe strada Vasile Alexandri, in dosul grădinii publice, unde-i este și biserica și poporul. O căsuță curată, cu geamlâc de sticlă, cu ograda V plină de găini, de curci și de gâște, e adăpostul bătrânețelor Sființiei Sale, cum îi place Părintelui adeseori să se laude. Lucan apăsă pe butonul soneriei. Preotul, în antereu, încins cu o curea, cărei scoate puțin pântec înainte, îl primește singur cu semne de bucurie.. — Chiar vă așteptam — începu Sfinția Sa. Eram sigur că veniți. V’am văzut adineaori. Apoi așa-i făcută lumea să ne ajutăm unii pe alții la nevoie, spune părintele, strângând mâna lui Lucan. — Tocmai de asta am venit la Sfinția Ta. — Bine-ai făcut... sa poftimici, la răcoare... în odaia mare. Părintele și candidatul se așezară pe o canapea. — Programul nostru... începu Lucan... — N știu... îi tăie popa de vorba. Acum să vorbim de nevoile voastre ? — Să vorbim, Părinte. — Știi că am o fată... Am găsit ginere bun... feciorul lui Costache Pintilie... N cum I no ști desigur. — Cum nu, făcu Lucan. I — Eu averea am — urmă 1opa — da pleacă de bulen !re... o mîișoarâ două de lei... 1i ce s'o mai găsi pe lângă casă... tot i-oi sclipi eu. Băiatul e bun. Are școală... slujbă sigură la casierie... și e econom... Acuma.. aș dori și eu de la dumneata. — Spune Părinte Neculai. . te ascult cu dragă inimă. . — Să-i cununi. . — Cum nu.„ te și botez. — Apoi atunci unu-i popa Sălvăstru din Gioseni ! — S'a făcut, părinte! — Ți... mai e ceva, reluă Părintele. Am să te rog, când îi fi la București, să pui un cuvânt la minister, să-l înainteze. Pentru dumneata asta-i un fier. — Cu plăcere. — Și acum, iaca ce m'am mai gândit, spune din nou popa, mutând cureaua de pe pântec ceva mai jos. Fiindcă î fata nu prea are zestre, și i cuseră-mea cam bâzâie^— mi-a spus Ghiță Lungu c'are fi vorbit... cătră femeia lui— de aceia, dacă vrei și nu te superi, să trec în foaia de zestre și numele dumitaie... — Adică cum ? făcu Lucan , uimit. — Adică la urmă... după se înșir totul... să arăt că dumneata le ești... cum s'ar zice... un protector .» și ai și stâruiești pentru dânșii... Lucan cumpăni o clipă lucrul, socoti paguba și folosul și cu gândul la Tataru, contracandidatul său, aprobă indeia popii. — Bine, Părinte, primesc și asta. % — Atunci, adă palma... — Noroc să dea Dumnezeu — Joi deputat și în curând ministru ! — Să te audă Cel de sus... Și popa cu candidatul bătură palma de sus, în semn de perfectă armonie, bizuîndu-se unul pe altul. Prietenul nostru părăsi voios pe preot, mai făcându-i a temenea cu pălăria și când se așeză pe perinele moi ale droștii. — Complimente Domnișoarei Profirița strigă Lucan întorcându-și capul pa când birjarul îndemna din hățuri. Apoi, mai încet, îndepărtându-se: „A dracului boaită, ce i o mai trăsnit prin gând“! Și venindu-i în minte foaia dotală, stătu la cumpene să nu s’aleagă cu vr’un proces. Oricum... făcuse bună afacere. Și candidatul, înviorându-se, sa așeză mai cul temeiu în trăsură. Un referat interesant la Institutul Gorki pentru literatura mondială, profesorul Grossman, scriitor cunoscut pentru lucrările sale despre importanța mondială a literaturii ruse, a prezentat vara aceasta un raport despre : „Tipul lui Raskolnikov și locul său în literatura universală“. Grossman a arătat pe temeiul a numeroase exemple cum, in diverse țări și în diferite epoci, a fost înțeleasă și folosite sub aspecte multiple filozofia adâncă încarnată de Dostoievski in personajul său. Influența romanului „Crimă și pedeapsă" asupra literaturii franceze a fost enormă. In anii 1880-1890, această influență s'a făcut simțită în subiectele și ideile operelor ca „Discipolul“, de Bourget, „Sacrificiul de Roche și „Conștiința“ de Maiot. Sunt studiate chestiunile morale, dreptul la criză și responsabilitatea morală a criminalului, ca și în „Crimă și pedeapsă“. Soluția acestor probleme este inspirată, în mod neîndoelnic, de Dostoievski. Mulțumită lui, ideea compătimirii și a ispășirii păcatului prin suferință, domină la acești romancieri francezi. In analiza romanelor franceze din această epocă (Bourget, Maiot și alții), Grossman arată asemănarea textelor, a diferitelor episoade și chiar menționarea numelor lui Raskolnikov și Sonia Mameladova. Impresioniștii și decadenții s-au inspirat cu totul altfel din tipul lui Raskolnikov, fiind atrași mai mult de filozofia decât de etica sa. Grossman a citat dialogurile filozofice ale lui Schwab, câteva cărți de André Gide și alte lucrări. El sa oprit mai amănunțit asupra influenței pe care avut-o -Crimă și pedeapsă" asupra literaturii franceze a veacului XX. Aici, dimpotrivă, sunt scoase în relief analiza psihologică și chiar intriga romanului lui Dostoievski : influența crimei asupra psihologiei criminalului, prăbușirea sa morală la fața primejdiei, etc. Ute puțin, tipul lui Raskolnikov s’a înrădăcinat în literatura franceză; acest nume devine un calificativ, ca acelea ale lui Hamlet și Faust. Este semnificativ faptul că în 1932, scriitorul Emmanuel Bove a tipărit un roman intitulat „Un Raskolnkov". __ (Literatura sovietică No. ) METROPOLITANUL din Moscova Congresul slavilor din America Cea de a treia Conferință a Congresului Slavilor din America sa încheiat în ziua de 22 Septembrie printr-un meeting care a avut ca lozincă : „Sa ne reunim pentru apărarea păcii . La meetingul dela Madison Square Garden au participat peste 15 mii de americani de origină slavă care au aplaudat cu căldură discursurile în care se sublinia necesitatea unității popoarelor din țările slave și U.S.A. pentru păstrarea păcii in lumea întreagă. Când s'a citit mesagiul lui I. V. Stalin adresat peședintelui Congresului, asistența s’a sculat în picioare și a ovaționat fierbinte. Au adresat deasemeni Congresului mesaaii de felicitări Mareșalul Tito și G. M. Dimitrov. După desbateri, a fost acceptată în unanimitate resorul Cultura pentru popor Caravana filmului popular în județul Bacău Caravana cinematografică Nr. 32 a „Filmului Popular“ a dat o serie de reprezentații în plasa Tg. Ocna jud. Bacău, pentru plugarii din următoarele comune : Dofteana, Salina, Tisești, Slănic Băi, Cerdac și Tg. Trotuș. La toate spectacole au luat parte un număr mare de spectatorii acțiunea întreprinsă de guvernul actual pentru culturalizarea masselor, fiind primită pretutindeni cu entuziasm. Festival pentru săteni în cursul săptămânii trecute, echipa artistică a tinerilor muncitori din fabricile Filderman și Isvoranu din Bacău, au dat in satul Sârbi un reușit la care au luat săteni și tineri festival artist« parte numeroși din acesteat. Din partea Frontului Plugar lor au luat cuvântul d. Amburuș care a arătat importanța prieteniei între muncitori și plugari, pentru a se asigura întregului popor o viață liberă și condițiuni mai bune de trai. Activitatea artistica din județul Neamț Tinerii muncitorii din fabricile din Piatra-Neamț, au depus la cursul săptămânii trecute o intensă activitate pentru ridicarea nivelului cultural al săteniilor din jud. Neamț. Astfel în comunele Buhalnița, Hange, Bistrița, Ceahlău, Farcașe, și Gârcina, au avut loc reușite festivaluri artistice date de către tinerii muncitorii din Piatra-Neamț, la care au luat parte un mare număr de săteni din comunele de mai sus. Activitatea tinerilor muncitori din Piatra-Neamț, merită să fie semnalată, contribuind la luminarea celor de la sate și la întărirea alianței dintre cei ce muncesc la orașe și cei ce muncesc pe ogoare. Tineretul muncește pentru reconstrucția țării In urma reorganizării comitetului Tineretului Plugăresc din plasa Scorțeni, organizațiile din această plasă au cunoscut noul succese in munca lor. Astfel tinerii plugari din comuna Ardeoani, au început voluntar munca da aplicare a Platformei- Program a Blocului Partidelor Democrate. Ei au lucrat la repararea unui drum lung de 2 kilometri, care fusese surpat de ape și care împiedica transporturile sătenilor pe această porțiune de drum. Deasemeni și munca culturală artistică a cunoscut un nou impuls. S-a format un comitet artistic pe plasă, care a împărțit materiale pentru șezători și a organizat coruri în diferitele comune. Au fost organizate adunări pe comune, la care au luat parte numeroși tineri ce au fost lămuriți asupra importanței organizării lor în Tineretul Plugăresc pentru a-și apăra interesele și pentru a-și ridica nivelul cultural. fia care cere președintelui Truman să renunțe la „politica atomică imperialistă”. Conferința a trimis o scrisoare lui Wallace, în care îl asigură că va sprijini politica lui, care urmărește obținerea păcii. Decanul chimiștilor Uniunea Sovietică a sărbătorit de curând a 83-a aniversare a decanului chimiștilor sovietici, Nicolae Zelinski. Bătrânul savant și-a început cariera științifică prin cursuri la Universitatea din Odesa. In 1898 el era titularul catedrei de chimie la Universitatea din Moscova. De atunci, viața sa a fost strâns legată de viața celei mai vechi universități a țării. El nu a ieșit din zidurile ei decât pentru câțiva ani, în 1911, când un grup de profesori de avant-gardă a părăsit tatea, în semn de protest contra politicii reacționare a Universiguvernului țarist. In timpul primului război mondial, când nemții întrebuințară pe front gazele toxice, Zelinski sugeră ideea întrebuințării cărbunelui activizat pentru absorbția substanțelor toxice. Masca de gaze a lui Zelinski a salvat nenumărate vieți. In 1917, Zelinski a revenit la Universitatea din Moscova, lucrând în domeniul chimiei petrolului. Pe acest tărâm, el a făcut descoperiri remarcabile și cercetări profunde. Cum să transformi produsele puțin valoroase ale petrolului în produse chimice mai valoroase ? Zelinski deține acest Secret. El studiază fără încetare problemele care li sunt supuse. Bătrânul savant vede descoperirile sale științifice aplicate în industria țării. Dar Zeliiski nu se interesează numai de petrol. El are lucrări foarte importante privind alte ramuri ale chimiei organice : chimia cărbunelui și cea a albuminei. Totodată el conduce lucrările laboratoarelor în care se studiază problemele de biochimie. N. Zelinski a format câteva generații de savanți sovietici. Este șeful școlii sovietice de chimie organică. Elevii săi lucrează în multe orașe ale U. R. S. S.; ei își amintesc cu recunoștință de anii de munci sub conducerea acestui savant eminent. CFR Editura P. C. R. a scos de curând de sub tipar lucrarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului nostru. Purtând titlul „O politică românească de realizări democratice”, lucrarea cuprinde cuvântări, articole și interviewuri ale tov. Gheorghiu-Dej, publicate în răstimpul de la 30 August 1944 până la 6 Iulie 1946. In succesiunea lor cronologică, discursurile și articolele tov. Gheorghiu-Dej marchează etapele succesive prin care au trecut forțele cu adevărat democratice din țara noastră, în munca lor de clă NET I dire a unei Românii libere și prospere. Cităm câteva titlurcaracteristice: „Fascismul trei jie strivit!“ „Rolul clasei muncitoare în actualele împrejurări“, „Necesitatea concentrării tuturor forțelor democratice“, „Pentru un guvern cu adevărat democrat", „începe o epocă de construcție, de muncă", „Măsuri preconizate de Partidul Comunist Român pentru anul 1946“, „23 August, 6 Martie, bătălie alegerilor, alcătuesc meîela unuia și aceluiași lanț". Volumul mai cuprinde și Raportul politic al Comitetului Central, expus de tov. Gh. Gheorghiu-Dej despre i „Poziția Partidului Comunist Român față de curentele șovine și revizioniste. «Procesul marei trădari naționale" este titlul unui volum tipărit de editura Eminescu, cuprinzând stenograma desbaterilor de la Tribunalul Poporului în procesul fostului guvern Antonescu. Cităm din prefață: „Prin documentele care au fost produse in timpul desbaterilor, ca și prin mărturisirile pe cari le-au prilejuit ancheta preliminară și desbaterile procesului, se poate afirma că s’au stabilit în mod precis și definitiv răspunderile directe și indirecte — pe plan național și internațional — ale crimelor de războiu și ale dezastrului incalculabil cu care a fos împovărată România de regimul trădător antonescian". «Contemporanul» săptămânalul politic, social și cultural, care continuă tradiția revistei cu acelaș nume a Io Dobrogeanu-Gherea, și-a început apariția, aducând contribuții serioase la clarificarea publicului românesc asupra problemelor de actualitate în lumina concepției celei mai înaintate despre lume și despre societatea omenească, îmbrățișând toate aspectele vieții omenești, de la cele economice și sociale, până la cele din domeniul suprastructurii. Ideologice „Contemporanul" și-a pus ca sarcină să combată tot ceea ce înseamnă atitudine retrogradă, întemeiat pe cercetarea științifică a problemelor și plin de combativitate, „Contemporanul" împlinește un gol care se făcuse puternic simțit în cultura românească. Este sarcina tuturor celor care se interesează de problemele culturii, să-l citească și Să-l răspândească,