Luptătorul, iulie-august 1947 (nr. 62-67)
1947-07-09 / nr. 62
Teatru muncitoresc In turneu In seara zilei de 11 Iu» tie, echipa teatrala a mun[ citorilor de la C.F.R. Bucuresti, va da un special cot la Bacău. Bănuim pe fata unor sceptici un oarecare zâmbet de indiferentă, sau de superioritate, izvorît de idela preconcepută că muncitorii nu pot fi decât numai niște sim» pti „ciocănari”, si nicidecum oameni capabili sa înțeleagă arta. Faptele însă dovedesc contrariul Ansamblul artistic al muncitorilor celferiștt a reușit să se impună, din punct de vedere artistic, în fața tuturor, ca un ansamblu de înaltă iintă, concurând chiar teatrele consacrate din Capitală. Luni de zile, spectacolele oferite public cuiul bucureștean au smuls ropote entuziate de aplauze chiar de la acei care nu au vrut să creadă că în mijlocul muncitorilor există talente viguroase, întreaga presă din ea» pliată și din provincie a închinat pagini elogioase acestui mare succes artistic muncitoresc. Prota]gonistii teatrului românesc «1»au exprimat con»vingerea că teatrul muncitorilor ceferiști se situiazâ în fruntea pietli artistice din fără. Si ce e mai vrednic de constatat, chiar „Specialiștii“ de la „Liberatur au fost nevoiți să recunoască în Ansamblul Teatrului C.F.R. un pas în plus pe tărâmul artei. Se vede limpede câ muncitorimea a fost factorul preponderent producției tot muncitoru lumea își spune cuvântul său și pe tărâmul artei, dând rezultate din cele mai impresionante. Scoatem o concluzie și pentru domnii esteticieni care au pus arta numai în slujba și pe seama anumitor „unii ai zeilor", constatând că democrația românească a scos la iveală talente de reală valoare din sânul masa selor muncitoare, stimulându-le ca să ajungă pe culmile adevăratei arte. Ansamblul artistic CFR, impunător prin numărul artiștilor și prin calitatea producției, va oferi publicului băcăuan, în seara zilei de 11 Iulie a. c., un spectacol cu adevărat măreț. COSMA BUCUR O problemă deosebit de importantă pentru toți acei care, urmărind evenimenele politice, se străduiesc să descifreze schimbările de bază ce se produc in societatea umană, să despartă fenomenele rapid trecătoare și fără răsunet, de ceea ce este într’adevăr fundamentat și puternic ancorat in realitățile actuale,este fără nndoială problema noilor democrații instaurate in sudul și estul Europei. Broșura lui Eugen Varga, apărută in traducerea românească a colectivului Editurii P.C.R. aduce cetitorului o amănunțită și limpede analiză a esenței acestor noi democrații, care, așa cum spune Varga ,reprezintă un lucru cu totul nou Istorie Sunt Înfățișate pe rând: condițiile istorice, specifice țărilor noilor democrații; caracteristicile economiei statelor democrației de tip nou ; caracterul special al statului în desvoltarea economiei acestor țări , semnificația naționalizărilor în aceste State, ca și însemnătatea lichidării rămășițelor feudale. Varga arată aspectul nou pe care-l ia lupta de clasă în aceste țări și situiază în cadrele juste însemnătatea politicii de planificare economică. După ce reliefează identitatea de orânduire socială în țările democrației de tip nou, autorul nu uită de a scoate la lumină nici diferențele istoricește condiționate, din economia și politica acestor țări și mai cu deosebire, din politica lor națională. Deasemeni, deosebirile in ce privește forma dominației politice a poporului muncitor. Scoțând în evidența faptul că politica externă a acestor State este condiționată la caracterul tranzitoriu al regimului lor social,—aflat în plină desvoltare progresistă,—E. Varga explică pricinile imixtiunilor externe și a deosebirilor de intensitate a acestor imixtiuni în treburile noilor democrații , totodată el explică motivele relațiilor de strânsă prietenie dintre noile democrații populare și dintre acestea și Uniunea Sovietică. Broșura bine - cunoscutului teoretician și economist Varga oferi astfel cititorului prilej de meditare asupra unui număr mare de importante probleme. Ea este, fără îndoială, un mijloc de lărgire a orizontului politic al sectorului și de înarmare a Sa în lupta împotriva reacțiunii, luptă la care fiecare om conștient trebue să se considere mobilizat. L Vitrina cărții L IU: JUlil dl lip mi'' CARNET... Cercetătorul neobosit al literelor românești, luptătorul pentru o viață mai bună celor ce muncesc, conducătorul primei Universități muncitorești din țara noastră, Barbu Lăzăreanu, a fost decorat. Cinstirea decorării vine ca o recunoaștere meritată a masivei sale opere, material prețios risipit prin broșuri, ziare și reviste, a cărui strângere în volum ar constitui un aport de seamă pentru literele românești. „Poveștile răposatului Ioan Petroic] Belkin“ de Pușkin au apărut in traducerea românească a d-lui G. Solcănescu, in Editura de Stat, Cartea întregește pe planul prozei imaginea pe care o avem despre marele poet rus. Proza lui Pușkin este plină, realizată în întregime, cu eroi luați din diferite straturi ale societății, pe care autorul ti urmărește mai ales în acțiuni care despăluie morala fa și personalitatea lor. Citiți In ultimul număr al „Revistei literare“ articolul „Michelangelo și Papa Iulius II“ de Alex. Kirițescu. Este spulberat mitul întreținut de istoriografia oficială, după care în epoca Renașterii, înflorirea artelor s’ar fi datorat în mare măsură sprijinului diverșilor mecenați. Genialul Michelangelo a suferit cea mai cruntă exploatare fizică și morală „protectorului din partea artelor“ Papa Iulius II. In acelaș număr, un interesant articol de Al. Graur, cu privire la „formarea“ limbii române. „Lenin și problemele culturii” este titlul unei conferințe (Inută de Asociația scriitorilor maghiari* de Gh. Lukacs. Conferința a apărut acum în broșură în Editura Partidului Comunist Român. O broșură în care se poate învăța mult. Amintim, din noianul de idei înfățișate, caracterizarea Sistemului de critică cula furată a lui Lenin: „a critica, a nimici în așa fel tendințele reacționare, în» cât laturile pozitive progresiste, ale marilor opere. să se evidențieze*. TICĂLOSUL (Fragment) — Ioane, primarul e un ticălos. A furat porumbul adus pentru noi și-l vinde pe ascuns. Am văzut cu ochii mei. Ion rămase ca trăsnit. — Ticălosul, făcu și el, frecându-și capul cu mâna lui aspră. — Da, ticălosule! Ne mor copiii de foame și el le fură porumbul. Măi Ioane, chiar burul tot chiabur rămâne. L-am pus primar, i-am dat respectul nostru și el...De asta s’a tot gudurat pe lângă bietul Florea ! Să-i ia locul și să-și facă mendrele, nelegiuitul ! Să știi Ioane că chiaburii ăștia sunt mai rău de Marin Dinu ca pacostea care ne-a lovit. Secetai un an, doi, apoi vine ploaia și iar se fac bucatele, dar chiaburul te usucă și când ai și când nu ai. Nu vezi cum se bagă ? Ca lipitoarea, își face loc între noi, se dă bine cu stăpânirea pe care o înșeală și se umflă de bani. Ăștia strică omenia. Uite la Căliman. Are pământ, are avere, pătulul plin de grâne, nu rabdă de foame și s’a lăcomit la pâinea copiilor noștri, care nu pun cu zilele o fărâmă de mămăligă în gură! — Să-i freci capul de pietre, ieni din rărunchi Ion Stăncuță. — Ioane, uite ce e. Căliman o să se întoarcă cred astă noapte. Să-l așteptăm și să-i cerem socoteală. Pe mine unul nu mă mai rabdă inima. Parcă nu-mi vine să intru în casă să văd, mâine în zori, obrajii gălbeniți ai ător mici gurile uscate de foame, burțile scurmate de nemâncare. — Să-l așteptăm și să-i cerem socoteală afurisitului, bade Gheorghe. Mă duc să iau ceva pe mine. Bradu Gheorghe rămase singur în noapte, afară. Cerul era senin. Câteva stele îl luminau. Satul tăcea. Pomii se vedeau negri pe lângă case, cu crăcile incă neînfrunzite. — Să mergem, făcu Ion, ieșind din casă. Dar eu zic, bade Gheorghe, să mai luăm pe cineva. Pe d’al de Stan al Măriții, pe Drăgan Săftoiu, pe Mitru, pe Ștefan. Să fim mai mulți că nu-i cerem socoteală numai pentru noi doi, s-o cerem pentru tot satul, pentru toată Moldova asta a noastră lovită de secetă și peste care se mai abate și câte un păcătos de ăsta, cum e Căliman. Și nu trebue să ne lăsăm Gheorghe, că chiaburii ăștia vor să ne întoarcă la vremea de robie. Să ne deșteptăm și să ne apărăm drepturile, că sângele nostru l-am vărsat in războaie, că noi suntem ășa de suferim. Pământul e al nostru acum. Să ne scăpăm numai de jivinile de pe el. — Așa e, Ioane! Să ne grăbim să-i aducem și pe ăilalți. Până-i trezim, până se îmbracă, trece vremea și-l scăpăm pe ticălos. După vreme de un ceas, opt săteni erau strânși și gata să pornească să-l aștepte și să ceară socoteală lui Căliman de unde are porumb de-l macină noaptea și-l vinde pe ascuns. Când Ion și Gheorghe au spus celorlalți ce cred și ce-au văzut, nu toți s’a iscat gândul că așa trebue să fie. Ticălosul a furat porumbul. Și lor li s’a părut ceva nepotrivit în felul de a se purta al lui Căliman. Au pornit. Au mers puțin prin sat, apoi au ieșit în capul lui, spre câmp, de unde trebuia să vie primarul. N’au avut mult de așteptat. Era trecut cu mult de miezul nopții și mai era puțin până la întâiul cântat de cocoși, întâi, așa ca un gângurit surd, s’a auzit din depărtare ropotul căruței. Apoi mai tare și mai tare și s’a văzut o mogâldeață neagră care venea pe drumul tăiat prin mijlocul miriștilor. Era el. L-au recunoscut după raportul sdravăn al cailor lui bine hrăniți. ușini se Eimin in HI IE UIMI 11101 Duminica trecută, numeroase echipe de muncitori au cutreerat străzile orașului și iarmarocul, pentru a difuza „Scânteia“ și „Vestea Satelor". O muncă frumoasă au depus tovarășii din organizația Bistrița, care au vândut 300 ex. „Scânteia“ și 200 ex. „Vestea Satelor“. S’au evidențiat tovarășii Maria Afloarei și Marcovici Herman. Comuniștii de la „Tăbăcăria Românească“ au difuzat 375 ex. „Scânteia“. Exemplul lor de atașament pentru Partid trebue să constituie un imbold pentru toți comuniștii. D.SLAU. Datorită efortului depus de comuniștii din comitetul sindical al fabricei de postav Buhuși, in cursul lunei Iunie s’a mărit tirajul la „Viața Sindicală“ cu incă 800 abonamente. Deasemeni, tot in cursul lunei Iunie, s'au făcut printre muncitorii fabricei încă 000 abonamente la „Scânteia“, distribuindu-se zilnic 1700 exemplare. D. HANGANU LUPT AFTO RüU L „UTOPIA“ La 7 iulie 1535 a fost decapitat la Londra, Thomas Morus, unul dintre cei mai cunoscuți socialiști utopiști. Făcând parte din tagma juriștilor, sprijinitori ai burgheziei în ascedență, om de o vie inteligență, de o moralitate ireproșabilă, Morus a fost condamnat la moarte pentru că se opusese capriciilor stăpânului său, regele Henric al VII-lea, al cărui cancelar era. Numele său a rămas în istorie prin celebra sa operă „Utopia“, în care opune societății timpului său o societate imaginară, în care să domnească dreptatea. „Utopia“ este în aceeași vreme un protest împotriva nedreptății regimului în care trăia, și totodată o încercare de a deschide orizonturi mai bune omenirii. Căci Morus, ca toți socialiștii-utopiști își închipuia că pentru a transforma societatea omenească într’o societate în care să nu mai existe exploatare, — este de ajuns ca oamenii să dorească acest lucru. Știința în vremea lui Morus era departe de a putea desvălui legile care cârmuiesc evoluția omenirii. Om al timpului său, neputând depăși gândirea vremii, Thomas Morus nu putea rezolva problema socială decât cu mijloacele care-i stăteau la îndemână. Opera sa este însă mărturia dorinței care străbate istoria umană, de a secreia o lume dreaptă, fără exploatare, dorință pe care omenirea de pe a șasea parte a globului, din U.R.S.S., a realizat-o și pentru înfăptuirea căreia sunt în marș popoarele lumii, conduse de clasa muncitoare și partidul ei. La moartea unei tovarășe La 24 iunie 1847, a încetat din viață în urma unei grele boli, tovarășa Aneta I. Casin, veche luptătoare pentru cauza muncitorească. Născută în 184$ la Pâncești, a învățat meseria de călcătoreasă. Din 1913 a activat în rândurile mișcării muncitorești. Sprijinea pe deținuți, adăpostea pe cei urmăriți, difuza gazetele muncitorești. A luat parte la susținerea acțiunilor muncitorești, începând cu cea de la 1916 dela fabrica Zingher, din 1918 a tăbăcarilor, a brutarilor, etc. A fost arestată in 1920 cu prilejul grevei generale. Suferințele n’au doborît-o. Tov. Aneta I. Casin a participat până în ultimele sale zile la lupta muncitorimii, ca luptătoare credincioasă pentru interesele celor mulți. Moartea ei lasă regrete adânci în rândurile tuturor celor care au cunoscut-o» uimi iciiiiiaie trimiuia p« Valea Trotușului In scopul ridicării nivelului cultural al clasei muncitoare, toate organizatiile de masă, sindicatele, comitetele ARLUS și Căminele Culturale din plasa Moinești au început o muncă hotărîtă pe teren. Astfel, la Sindicatul minier din Comânești, s’a pășit la reorganizarea secțției culturale și s’au în»ființat două școli de a» aalfabeti pentru muncitorii minieri. Echipa de muncitori care formează fanfara s’a completat și a început cele dintâi repetiții. Modernizarea și amenajarea terenului sportiv cu pistă, cabană, tribună, teren de Votey»balt s’a terminat. Materialele sportive necesare s’au cumpărat din suma de 120 milioane tei destinată acestui scop. In toate aceste lucrări muncitorii minieri și»au arătat toată priceperea, dragostea și dorința lor de muncă. Serbare de sfârșit de an In ziua de 3 Iulie crt., a avut loc la Gimnaziul Unic din Comănești, serbarea de sfârșit de an. Cu acest prilej s’a vădit puterea de muncă și talentele fiilor de minieri, care au căpătat, datorită regimului democrat instaurat în țara noastră, dreptul la lumină. Serbarea a avut o frumoasă reușită. Cu acest prilej, directorul gimnaziului a mulțumit tuturor celor care au dat sprijin moral și material gimnaziului. Festival dat de tineret Sâmbătă 30 Iunie ale„ In sala Creditului Carbonifer, în fața unui numeros public a avut loc un frumos festival artistic, prezentat de tinerii UTM-iști de la Foresta Italo-Română din Comănești. Festivalul, care a mulțumit pe deplin asistența, a dovedit încă odată munca tineretului muncitoresc pentru ridicarea nivelului său cultural și dorința sa de luptă pentru binele clasei muncitoare. M. BOACA, coresp* PERIFERIE Perla Cuzbasului Inima acestei regiuni carbonifere este orașul Procopievsc, denumit și perla Cuzbasului. Este un mare oraș minier, înconjurat de întinse suprafețe carbonifere. In centrul orașului se înalță instalațiile celei mai mari mine din Uniunea Sovietică, mina „Stalin“. In jurul minei centrale denumită „Stalin“ se află numeroase mine mici. Aproape tot procesul extracțiunii cărbunilor a fost mecanizat. Mașinile de sfredelire, construcția , inginerului Alexei Moghilevschi, pătrund adânc în pământ iar minerii lucrând cu uneltele cele mai moderne învind ușor greutățile muncii în întuneric. Munca de zi și de noapte Munca în aceste mine continuă ziua și noaptea. De sub pământ se aude zgomotul săpilor mecanice tronznetul cărbunilor încărcați în vagoane sau în ascensoarele electrice. Uzinele Subpământene din Curbas lucrează zi și noapte. Ele lucrează în acordat. Este vorba de 33 uzine instalate în mine. Ele au fost construite în timpul planurilor statinistice în luncile și printre mlaștinile din Taiga. Procopievsc-ul Este, ca dealtfel întreaga regiune, un oraș foarte tânăr. Are numai 16 ani. Un oraș copil și totuși copilul acesta se prezintă ca o forță matură. Orașul minierilor din Cuzibac are astăzi străzi frumoase, clădiri confortabile, spitale, școli, institute de cultură, teatre și cinematografe. Centrul orașului este legat prin linii de tramvai de toate așezările muncitorești de la periferie. Orașele minierilor sunt construite pe principiul vilelor individuale. Fiecare miner are dreptul de a-și construi o casă, stil vilă, pe baza unui împrumut pe care Statul i-l dă pe un termen de 10-15 ani. Deasemenea tot Statul îi procură materialul de construcție și-l pune la dispoziție mână de lucru suficientă. Procopievsc, orașul minerilor din Siberia Apuseană va crește și se va desvolta în cadrul programului general al regiunei Cuzbasului. fel mitotam« | IM! Un tânăr bazin carbonifer. Cuzbasul In regiunea apuseană a Siberiei, tn zona de mlaștini și păduri a Taigei înzăpezite, se află unul din cele mai tinere bazine carbonifere din lume. Este vorba de bazinul Caznesk. Subsolul acestei regiuni conține după aprecierea geologilor sovietici, miliarde de tone de cărbuni de toate felurile. Experiența repetată a dovedit că este vorba de cel mai bun cărbune din lume. Regiunea cea mai bogată se află în partea sudică a Curbanului. Straturile carbonifere ajung pe alocuri până la suprafața pământului, întinzându-se până la adâncimi foarte mari. 2 siíen un S l hn pe care o duc oamenii de bine, pentru a lumina pe plugari. La Tescani a avut loc săptămâna trecută o adunare publică, organizată de sub filiala ARLUS. S'a explicat sătenilor însemnătatea prieteniei cu U.R.S.S. și rosturile ARLUS-ului. In acelaș timp, plugarilor adunați li s'au dat sfaturi pentru combaterea bolilor contagioase și s-a lămurit pe înțelesul tuturor noul regim al cerealelor, instituit de guvernul țării, pentru a asigura hrana și interesele țărănimii muncitoare și a muncitorimii industriale. O adunare asemănănătoare a fost organizată de subfiliala ARLUS din comuna Berești-Tazlău. In ambele comune, lămuririle aduse au fost primite cu mult interes de către plugari. MIHĂILĂ, coresp. * La Comănești și Moinești au fost alese zilele trecute noui comitete ARLUS. Ambele comitete și-au întocmit planuri de activitate bogate, pe care s’au angajat sa le aducă la îndeplinire. Subfiliale ARLUS din unele comune ale județului se alătură muncii FUMUL POPULAR Zilele acestea caravana „Filmului popular" a plecat într’un turneu prin comunele din judetul nostru. In ziua de 3 Iunie, s’a rulat la sediul sectorului P.C.R. din Comănești, în mod gratuit, în fata a nu’ meroși locuitori, filmul sovietic „Ceapaea". Același film, s’a rulat în fața unei numeroase asistente și în sala cinematografului din Moinești, în ziua de 4 Iulie, A X f