Luptătorul, iulie-septembrie 1948 (nr. 112-191)
1948-07-01 / nr. 112
COMUNICAT nun mm BSniiii liliniliu al Partidelor Comuniste I In a doua jumătate a lima Iunie a avut loc in România o consfătuire a Biroului Informativ alcătuit din reprezentanții următoarelor Partide: Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar— tovarășă T. Kostov și V. Cervenov; partidul Muncitoresc Român—tovarășii Gh. Gheorghiu- Drj, V. Luca și A. Pauker; Partidul celor ce muncesc din Ungaria—tovarășii M. Rosi, M. Farkiă și E Gerő; Partidul Muncitoresc Polonez — tovarășii I. Berman și A. Zavadski ; Partid Comunist (bolșevici ai U.R.S S. — tovarășii A. Jdanov, G. Malenkov și M. Sustov; Partidul Comunist Francez — tovarășii J. Dados și E. Fajon; partidul Comunist Cehoslovac—tovarășii R. Slamki, V. Siroky, B. Geminder și G. Baresch; Partidul Comunist Italian—tovarășii P. Togliatti și P. Secchia. Biroul Informativ a discutat problema situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și a adoptat în unanimitate o rezoluție asupra acestei chestiuni. IN PAG. IV-A Textul Rezoluției Biroului Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia La fabrici Buhiși duși laistilizari Se muncește din plin, se produce mai mult și mai bine Ca și în toate fabriile din fără trenate în mâna poporului, la textila Bchuși, naționalitatea a adus tu sine o initnificare a menții, o creștere a aviclul si creator al muncitorilor. In fiecare sicrie a fabricii fonduse de mantitorul- director Ghica Emil, întrecerile la munte se împletesc cu invențiile aduse ti de zi, cu noui eforturi In producție. Eforturile pentru a da mărfart tot mai multe și tot mai bune. Ceea ce te isbește la vizitarea fabricii Buhuși este faptul că odată cu efortul teturnat al muncitorilor pentru îmbunătățirea mijloacelor de producții, găsești miami de lipsuri , care a fost avansată întreprinderea de sabotajul patronal, MOȘTENIREA LĂSATA DE PATRONI... .„a fost greoi. Aceștia au lăsat în țaragtni fabrica, nu au făcut Investiții și au lisat să se degradeze utilajul. Dar nu turnai atât. Pironii au sebctat pe toate căile producția cîutând să o reducă mereu. Și dacă totuși fabrica a atins 90 la sută din nivelul producției pe anul 1938 aceasta s'a datorat muncii de mobilizare a munc:torilor dusă de o garlzafia P.M.R. care a comestut în același timp atmosfera de delăsarea pe care încercau sa creeze elementele dușmane clasei muncitoare. BATALIA PRODUCȚIEI,. ..,te desfășoară cu intensitate crescândă alimentată de avanul care a cuprins muncitorimea după marele act drin 11 lune. Si poarta fabricii suăjuește graficul de producție care arată situația tuturor secțiilor în cadrul întrecerilor socialiste. In frunte stau acum țesătoria bumbac, țesătoria lână și apretura. Tore&toriile un amenințător din urmă și... pot răsturna granicele. O RAITĂ PRIN FABRICĂ... ...începe tu bolangtria. Iti mirosul înțepător al coloranți muncitorii lucrează cu un randament din ce in ce mai ndicat. Deși munca grea, ad absențele nemotivate la txiste. Patența este de sută la sută. Va singur neajuns U roade pe muncitorii de la boiangerie. Prea rămân la urmă cu uscarea lănei, la curdadlasă, se va monta o mașină de uscat la care muncitorii de la c teturul mecanic tutrează de tor. La cazumle de vopsele muntesc fruntașii producții Vamanu Șt., Rotari Nec. și Topoloagă C-tin. Lângă zi supraveghează atent surperea coloranților tov. Miha Mircea, membru la comitetul organizației P.M.R. Tovarășul Miha trudește zi de zi la combinarea culorilor și caută ca împreună cu ing. Kohn și tov. Joi să înfrângă greutățile comute de lipsa toleranților. IN SALA MAȘINILOR NOUI,.. ...se continuă înaintarea fusurilor inventate de tov. Căciuleiu. Instalarea se face In rim deosebit de viu datorită eforturilor muncitorilor și tehnicienilor. Tov. Brumă Vasle de pildă face zilnic câteva ore de muncă voluntară pentru ca „secția să meargă mai repede, acum când fabrice e a poporului”. A feturi, la spălătoria dare se spală luna necesară confecționării stofei pentru uniformele ostașilor R. P. R. ing. Hanach, unul din cei ma buni textilști din țară dă nai instricțiuni, supraveghind munca, luând măsuri pentru ca aceasta să se desfășoare în cât mai bune condipani. LA SECȚIA DEȘEURI... ...lutrează peste 200 stmti. Măinile lor harnice desfac baloturile de Corpe alegând culori și calități pe mesele rulante. Mama se face au la condiții grele. Aceasta din cauză că numarul ventiiatoarelor e redus și absorbtția pasului se face si prea mua masurii. E sarcina atelierului metanic de a urgenta instalarea usor noui ventilatoare. Deși secția e Lt-s rutd cu sala de bie, totuși această nu e folosită de muncitoare. Teba este intensificată munca de lămurire a acestora, deoarece lipsa de higienă aduce grave prejudicii sănătății. O uită tură care inbae remediata tu e lipsa de sfoară pentru gatul sacilor, tigarul tu sărma cautând o pierasre de timp triUHlă. IN SALA DE CARBO. NIZARE.. ...tov. Cârju care îngrijește cuptoarele are de furcă mereu cu un „tub buclucaș de aramă pe care-1 mănâncă focul și e greu de înlocuit”. Chiar păpmmana trecută tubul trebua scos afară. Însemna ca timp de 10 zle cuptorul să nu funcționeze. Tovarășul Gâțu la cârpit cum a putut ca să poată merge pănă ce se va termina noul tub de cărămidă „shunot”. Și tot el a mai adus o immțte. in locul indicatorului special al cuptorului de carbonizare care lipsea, a instalat o tablțâ care îl indica litispul când poate turna ecidul in materia primă. Gel imboteste pe Iov. Gârju să se râsboiască cu tubul buclucaș și să aducă noui Inovații în muncă. — Niciodată în cei 25 ani de când lucrez r am simțit mai mare bucurie și connța de muncă ca atunci când am alungat pe patroni și tineriorii lor. Mai drag tă muncesc pentru popor că și eu fac parte om popor — spune el, USCATURILE TREBUESC INLATURATE Dacă »trOfuarea nausutoiilor dfci« truhuși iu«t conștienul de importanta sarcinilor care »iau In feța clasei mestltuare, trebue totuși să recunoaștem că pădurea are și uscături, unelte ele patronilor care n’au fost Încă înlăturate. _________B. FRUME (Constnuate la peg, iii-«) in mm Viața muncitorească II PMNGIMI IV-i Ofensiva armatelor democratice grecești IA CUPA MOLDOVEI Selecționata neamț a învins din nou la Botoșani jisfind morai la selecționata Botoșanilor, proirenii an învins din ner. Dă atti dttfi sail g^fst. Ca 3—2, după se le pauză rezultata! era 1 gal . 1—1. Di altfel, pistreaii S§ priglijaiíi pentru orelatenți dârzi și au luat măsurii« tf««e»a?e. Astfel că selacționata Miamț a plecat la Botoșatii latiitră cu patru divizionari dala „Textila” Bilhuff. Partida fi fost spre faculoasă, lareoul eh fina au oglindiata fizionomia josului. Pietrenii au jusat fără c ă !nstatef preocupați să facă »ds« monștri’e* la Botoșani. Au marcat t Țîaueft, L*k9103 și Civiș. Atsnia din urmă a mai inscris dosi punct« Dssortate de d, arbitru Țope (Suceava). Din echipa nemteană’au evidențiat t Tinncă, Covăsi, Vero, Cireș și Tudorache. CU ACEASTĂ VICTORIE... ...selectionata Neamț a latest ta semi-finalele „Cupei Moldovei“, Ceilalt semi finaiști sânt : Brăila, Galați și Suceava. Aceasta din urmă a reușit marea surpriză a zilei, eliminând selecționata Irșilaî cu 3-0. E drept că « selecționata Bacăului a fost eliminată la scor la Brăila. Dar, in timp ce noi am trimis la Brăila o selecționată modestă, fără elemente dela „Actus“ și „Creditas Cerbofflllet“, din selecționata ieșană au făcut parte jucători dela gropărire divizionare. SEMNIFICATIV FAPTUL... ...i* la Brăit, prima repriză s*a tsnarist cu ecojul de 1—0 pentru gazde. In care t'mp loce Salcli âVu fotbet in a vata (ContinuareTa pag, IH-1) Stria Ilia ANUL IfI N\ 112 4 pmm 4 iar JOI 1 IULIE J! 1948 KIBAVȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA AB ©&am*KT1 IONABS si la CGM« SacăUie»!®« M*iăș ® tS Kîi Maa«3<eel, Uemi, iar Tatia Pot fala Știfită Ia sa«sBUCESEA ISMUI TILSFOH ! 121Ö si Înseționaîl . . . Lei 120 tar torism apraborü Dimiul can» si sar.11 ” •. •. a . La ferma „Furnurache* salariații agricoli trebuie să continue lupta pentru respectarea dreptului lor Un exploatator care continuă să-și maltrateze orgatul.Sindicatul salariaților agricoli trebue să intervina Rezoluția Plenarei a II-a a Comitetului Central al P. M. R., analizând problema alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, constată o adâncă astețire a luptei de clasă tacare, fapt care pune în fața organizațiilor de Partid și membrilor de Partid noul și importante sarcini. Rezoluția recomandă in mod special ca: In centrul activtății organizațiilor de Partid la care să fie organizarea Sindicatelor Salariaților Agricoli pe baza principiilor luptei de clasă. Paridul Bosfru spirt cu fudâ jir* Interesele maselor musitoare din râiul ir inimii, care frisse din propria Iarmasei. Comitatul Central al Partidului MuecMoresi Roisai Indici insmbriior sil drumul pa ears trebuie si mnargi pentru a transforma sin» dfeefele de saUrted a« gholi la puternice eros aie luptei de elasi împotriva exploatatorilor. Salariatii agricoli trahee si se bucure in primul rând, din toate evantagiile c antractului selectiv de minci.. LA FERMA PROPRIETATEA FURNURACHE... ...exploatarea muncitorilor agricoli se făcea pită mai acum o lună la chipul cel mai sângeros. Salariul unui muncitor era de 600-600 de fei pe masă, iar orele de muncă erau nelimitate. După o aprigă luptă dată de Sindicatul Salariaților Agrioli din Bacău, care a organizat muncitorii de la fermă intru un grup sindical și l-a susținut în revendicările lor, salarizarea a Început să se facă din cursul lunei trecute, conform contractului colectiv, la loc de 600-800 lei pe lună muncitorii primesc astăzi 2520 lei. Proprietarul fermei a fost obligat să înființeze o cantină, unde masa lunar nu costă mai mult de 600 lei. Cu toate acestea nici aci lupta nu este terminată. Dormitoarele eu mai amenețate așa cum trebuie și uneltirile proprietarului Împotriva sei«tății de luptă a grupului sindical continuă. Astfel, el vxla din loc In loc pe conducătorii grupului sindical, aig«hui personal fără aprobarea grupului, personal recrutat din foști ofițeri deblocați, gata să se transforme in cozt de topor ale patronale. Vigilența de clară a muncitorilor dala această fermă trebuie Întărită pentru a nu permite acțiuni care duc la scăderea puterii de acțiune a grupului sindicel, la slăbirea lui prin introducerea a tot felul de dușmani si celor ca muncesc la fermă. NOI BATAIA N'A PĂRUT INCA Metodele de terorizare ale exploatator!iar dela sete continuă Ized. D. Burebi, din Săruți, sira eligijat anerget earnum sat uluimed pa o turnă murat. Bar« chi au s'a mulțumit ce atât. Pretextând tipii usei sume de basP, fi-a luat argatul, i a legat tattio ca merd y! l a maltratei timp de doua zile pentru o lacall o deeioretta, prln care se obliga sä Iu arase farâ plată timp de două lunl. Afemesaa este dovedesc din pila exploatarea arsütä I* ssis saut tupuyl sehristii agricoli. Dovsdass seietlistia arg««nt<i e Istsrvesti»! Hs« Milte m sladfaete for de salariați agricoli pentru limiterea exploatării la sate, pentru «părerea drepturilor misticarllor pgricali, Itdiuelcus date de câtre C. C. el P. M. R. prin istoric celei de a doua Plenare, trebuiesc de tdild treuspu«« Te fapt. Ele vai ssiltiba!, astfel, la ridicarea nivelului de viațâ al cilor ce muncesc cu brațele jucate, la letârlia a olesiei Intra craia niiilîssrs $! țărănimea muncitoare și la cossessra la edâestraa régimentl sours da difflssrss popalera, PETRE GRUIA D1S Massen mtöm din orașul P. fleamf: saluți sentința de a spri condamnare a autorilor masacrului dela Iași din anul 1941 la ziua de 27 Iunie e. e. la sala Teatrului Comunei din Piatra N>, a avut loc o mare întrunire, organizată de Frontul Democratis Populare din loialitate» In fot« Usui pubite nu • maro», tov. deputat Grisfsa Carthuz a spus cauzale cere eu provocef maiasru dele l«y,i dovedind ei el a fost pus le cere de fasciștii cețos« seleni și hitleriști, slugi al neostelismului, sora dintotdeauna și la orice prilej @u la t rebuiațefntifisemtismul ca o diversiune, spre ta indeparte st*nt<a poporului asuprit dela problemale care ti tufer@s«u. h conflauare, fsv. Carchez spusa că : „Dreapta sancțiune a pilsafi d« Justifie, asasinilor hirieriști dela Ieși este copHolul spre Indh »le o pegtaŭ rușinoasil dln Istoria României din treceri. Din partea Federației Naționale a foștilor deținuți și deportați politici antifasciști, a vorbit tov. Nitsa Adikano, care desaprobănd grozăvia maiorului dela Iași, se solidarizează cu pedeapsa aplicată criminalilor ce au pătat fața poporului român. In numele luptătorilor pentru pace și democrație, care au suferit la temniți și privațiuni, își ia angajamentul de a întări lupta pentru demascarea uneltelor fasciste și a celor ce ar căuta să sdruncine acțiunea de democratizare a țării noastre. Din cartea Perfidului Mațional Popular Jud. Neamț, a vorbit D-l Victor Copcovici. 7cv. Margareta Ailincăi din partea U. F. D. R. își manifestă drastmtni solidaritatea cu sentința pronunțată de Justiția poporului și spune că femeile denotrate vor lupta spre a distruge pentru totdeauna ideile periculoase ale ațâțătorilor la roiboiu. In Inchslere, tov. V. Șarpe din partsa Consiliului Susdhsel Județe«« Numi înfierează crimele colecse ale fasciștilor entenessien!", care au culminat prinmul aer fel din capitala Moldovei din anul 1941. „Solidari su hotârârea dreaptă da sancționare, spune d-se, muncitorii iși leu angajamentul de a lupte cu toatft hotărârea pentru demassarea asaltator faiclite și reacționare și de a duse munci de lămurire pentru democratizarea tirii“. Indi »Ind, tov. Șarpe Indeamni muncitorimea ea fa ualia cu țăranii daps ogoare și lupte pentru consolidarea til’ll și pentru întărirea regimului ds dsmosistto populare, echszista pisil ș o unul v iformat b ;n pietru toți celea cu gânduri curate fradsss le realizarea so» datitil socialhte ds mâine. A. SPIEGLER Introducerei șifarizirii In acord în minele de ciobani de pe Valea Tretișului 0 importanțai decizie a ministerului minelor și Petrolului București 29 — Ministrul Minelor și Petrolului a dat eri două importante deciziuni, privind condițiile de lucru și salarizare în minele de cărbun’. Prima decizie stabilește că începând dela 1 Iunie a. e. mn bazinul carbonifer Comănești, e Introduce salarizarea în acord progresiv pentru lucrările subterane produce, abatere și înaintări. Această măsură va duce la ridicarea gradinativității muncii și mărirea producției. Coeficienții stabiliți prin decizia dată de Miniatorul Minelor și Petrolului sunt volubili pentru depășirea normei stabilite în cadrul celor 8 o e de program. Aceasta, înseamnă că minerii vor trebui să mărească producția nu printr-un efort fizic prelungit peste programul normal, ci prin găsirea unor nouă metode de manșă, prin Inovații cât și printr'o mai rațională folosire a simputui. VALORIFICAREA LA MAXIMUM a celei mai importante logății a județului neamț, lemnul, trebue $1 constitui o preocupare permanentă a noilor conducători de întreprinderi Naționalizarea întreprinderilor importante din țară, tabue să fie întărită printr-o nouă și mai bună organizare a mijloacelor de producție și prin retroducerea de metode tihnite și științifice, un pretemt de fabricație, astfel ca fiecare fabrică să dețină o întreprindere rentabilă și ea atare, folositoare pentru desvoltarea economică a țării. In această prezență, vor avea a spune cuvânt hotârilor nouți directori ai întreprinderilor, care, spre a corespunde increderii ce li s’a arătat, au datoria de a căuta noui sisteme care si dată la o urcare a producției, productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor fabricate, un strânsăl colaborare cu muncitorii și tehnicienii fabricilor, lorii nepoiului au fost exclași din viața econom ci a țârii, noua condoccra ar trebui să asculte neM datele de aici perfecționate si mai economice la această rafinare. Trebuie să ai evite de a ei mai trimit« bușteni groși la fabricile de hârtie «I «efalozâ, unde aceștia pot fi fatreboinsiți nomai după ce sunt copiși unor serii de operații de apiatscare, aobilare sau date risipă de orice protimp și material și o urcare a ehilîtiferilor de regie, ar fi acelaș timp, efeno ae mai trimeafă boțleali subțiri la fabricile de chefeatea, sare din cada arcasîă an an raadfoîsat la fasonare. Dar o atenție deosebia rebus sta dia noulî directori prelaciiul Ițea, nulul și in alte articole, și nu nomei so cherestea. In trasat, când Industria forestieră aparținea patronilor, acaștia avean doar o singurâ preocupare, ți-și recap« ezi cât mai repede broil iar-'Biîț»', spre a parea a» poi realiza câstigari mari de mod cel mai ușor și da aceea, ao recor« la cel mai comod și mai amplu mijloc, acția de a produce nomal chef«it«a. Și că a ciuta ai valorifica ismnul și la alte scopuri fofositoare, «ifice ar fi nasistat din partea lor investiril apoi latreceri evitați, mârgioindu-se doria parádul emani pe care 1 aveau la discreție. Din preecrpsrea acestor oameni chifni, grija pentru bunuri!# țârii era complici expusă și de aceea in jadem! nostri, aici* avem lemn de bang miii în i* și ds o ile mm* 4*îr, tmn avem snii o fab*taă de mobila. O încercare ds assaifel a mai patron sta soldat ca nu efe» pentață aceste: In îngust!mta»! de vid«»f, a trez05 ci mobir este ne« ce*a?ă numai celor e*nț și pornind p?; gceâeti bas#, a confectionit an» mii pleae de meng tax, care atingeau prețuri exorbitante și pe fan se puteau cumpira snmsi bogatati. Incercarea accesia, renunaaza, ar avea incces,fe cA Stas’ pornin febricaria de moble de tip poprita?, atât de necessri mfesesc? munestotrel tirănesti, B. ȘTEFAN (Contineare ta peg. Iii a) NU NUMAI CHERESTEA, CI ȘI ALTE ARTICOLE DE MAI MARE VALOARE ASJS74, când txplostft-