Luptătorul, octombrie-decembrie 1948 (nr. 192-266)
1948-10-14 / nr. 203
LA DESCHIDEREA ȘCOLILOR MEDII Mâine dimineață încep cursurile școlilor medii. In condiții cu totul noui față de trecut se deschid în acest an școlile. Ele Încep să funcționeze într’o Republică Populară—Stat al oamenilor muncii manuale și intelectuale. Funcționarea lor va fi călăuzită de principiile trasate de Partidul de avantgardă al clasei muncitoare, prin reforma învățământului, care schimbat însăși structura veche a învățământului, unealtă a burghezo-moșierimii,—menită să slujească clasei exploatatoare la menținerea stării de înapoiere culturală, atât de propice exploatării. Era firesc ca după ce principalele mijloace de producție au fost naționalizate trecând în patrimoniul poporului muncitor — învățământul să sufere transformări structurale, „să fie așezat pe baze democratice, populare și realist științifice". Numai astfel el poate deveni viabil, legat de realitățile din țara noastră, poate crește cadre noui, atât de necesare în procesul de construcție a socialismului în R.P.R. In pregătirea , în creșterea acestor cadre, școlile medii au un rol deosebit de important. * Smulsă în cea mai mare parte din ghiarele capitalismului, economia țării noastre, cu fiece zi care trece se desvoltă tot mai mult. Ridicarea nivelului de traîu al masselor largi populare necesită produse industriale și agricole mai multe și de o calitate superioară. v Construirea socialismului nu se poate face fără o industrie și agricultură puternică. Efortul fizic oricât ar fi de intens rămâne neputincios în fața „secretelor“ tehnicei moderne, a „secretelor“ naturii. Aici trebue să intervină mintea, specialistul, care să stoarcă mașinilor, naturii, cel mai ridicat randament posibil. Iată cât de acută se pune problema cadrelor de specialitate în faza construcției socialismului: învățătura cea mai înaintată leninism-stalinismul—care ne călăuzește activitatea cotidiană ne arată clar că „dacă vrem si lichidăm cu succes lipsurile în cea ce privește oamenii trebue să facem ca țara noastră să aibă numărul suficient de cadre care să împingă înainte tehnica, să o pună în funcțiune",pentru a spune apoi mai departe: „trebue sm pricepem în sfârșit că din toate capitalurile din lume cel mai prețios și mai hotărîtor capital sunt oamenii, cadrele". Călăuzit de experiența construcției socialismului în U.R.S.S. Partidul Muncitoresc Român, a legat —prin reformă— învățământul de problemele practice ale vieții, ale muncii de fiecare zi, l-a transformat într’o uriașă școală de cadre menită să ridice nivelul cultural profesional și politic al poporului muncitor,smulgându-l din abstract, dându-i un caracter „realist-științific" — conform necesităților desvoltării statului nostru. ______Școlile medii tehnice înființate în toamna aceasta—isvorîte din concepția clasei muncitoare despre învățământ — au un dublu obiectiv. Industriale, cum sunt cele de pe lângă fabricile Letea, Buhuși, cele forestiere din Bacau și Neamț, de pielărie, apoi cele agricole, juridico- administrative, sanitare, comerciale etc., ele vor da în primul rând un mare număr de specialiști. Al doilea obiectiv al lor și tot atât de important este de a da posibililitatea fiilor de muncitori și țărani să învețe, să-i desvolte aptitudinile, deschizându-le drumul spre mai înalte treptele cele ale științei, ajutând astfel clasa muncitoare și țărănimea muncitoare să-și făurească propria ei intelectualitate legată de popor. Sarcini uriașe stau în fața acelora care mâine vor păși pragurile școlilor medii, sarcini care nu vor putea fi duse la bun sfârșit decât printr-o muncă asiduă, colaborare strânsă printr’o între elevi și profesori. Și unii și alții trebue să fie pătrunși de însemnătatea sarcinii lor. Educația în noule școli să fie făcută în lumina concepției științifice despre lume, despre societate, să fie profund democratică, în spiritul moralei proletare. Materia pe care elevul și-o va însuși trebue să-l ajute să împletească teoria cu spiritul practic, operativ. Lenin spunea în legătură cu aceasta că: nu trebue să preluăm de la vechea școală sistemul ce îndâcsea memoria tânărului cu o cantitate nemărginită de cunoștințe dintre care nouă zecimi erau inutile și o zecime denaturată". Predarea istoriei, științelor naturale trebuia să se facă in lumina legilor dialectice de desvoltare a societății. O deosebită atenție trebue să fie acordată predării limbii și literaturii române. Elevii trebue să cunoască îndeaproape literatura progresistă, să știe a privi operele literare prin prisma criticii științifice marxisl-leniniste, să învețe că arta care nu reflectă realitățile este o artă străină clasei muncitoare. Studiul limbii ruse, a literaturii ruse legate de popor și a literaturi noui sovietice, trebue să devină fapt împlinit, să i se dea importanța cuvenită. Nici o clipă să nu uităm însă că elevul trebue să iasă un bun tehnician, un bun specialist în domeniul lui de activitate, că pentru a deveni un activ constructor al socialismului, trebue să stăpânească fără reticențe tehnica modernă. Accentul să fie deci pus pe practic. Textilistul, tractoristul, pielarul, forestierul sau zootehnicianul să cunoască până în cele mai mici amănunte procesul de producție al ramurei industriale sau agricole în care va milita. Aceasta nu înseamnă că școlile tehnice sunt „înfundate“, că reprezintă un punct terminus, un drum ce se închide. In concepția Partidului nostru, calificare nu înseamnă pietrificarea într’o situație, nu este o indicație de stare pe loc, ci un mijloc de a merge înainte. Școlile medii deschid larg porțile fiilor de țărani și muncitori spre orice institut sau universitate, spre deosebire de trecut când trecerea de la o ramură de învățământ la alta nu se putea face decât cu foarte multe greutăți și intervenții. Noua școală fiind școală a poporului, trebuea să aibă o trainică și permanentă legătură cu masele largi muncitorești și țărănești. Prin serbări, prin acțiuni de muncă voluntară, prin vizite în fabrici și la sate, elevii trebue să păstreze contactul cu oamenii muncii, să-i ajute de pe acum în efortul lor. (Continuare in pagina II.a) APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET! REDACȚIA ȘI ACȚIA BACAU, CaL Mărășești Nr. 4 TELEFON 1216 P, NEAMȚ, Str. Petra Bara* 6 TELEFON 329 ABONAMENTE LUNARE Muncitori, țărani, înv. și funcționari Lei 16 Intrep. Induși, și som. 100 Instituții __________509 Taxa poștală plătită in none. tat conforă aprobării Direcției Generale P, £ fR Nr. 33.841—1948 Când are loc Congresul general U.R.S.U.S. BUCUREȘTI, 13 (Agrpres), >— In ziua de 11 Octombrie a. e a avut loc ședința Consiliului General de conducere Arlus care a aprobat lucrările pregătitoare și a deda convocarea celui de al doilea congres general Arlus pentru 29 Octombrie a. e. la orele 9 dimineața. La ședință au participat: prof. Constantinescu- Iași, Ștefan Voitec, prof. Traian Săvulescu, N. Popescu Doreanu, prof. St. Stoilov, dr. D. Oeriu, general Lascăr Mihail, prof. St. Nicolau, prof. G. Nicolau, Sanda Rangheț, C. Papadopol, prof. Al. Rosetti, prof. S. Sanielevici, C. Agiu, Lascăr Catargiu, Mihai Bujor și general Maltopol. Întâmpinând ziua de 7 Noembrie Direcțiile Silvice ale județelor Bacău și Neamț au pornit la întrecere in muncă — Punctele de întrecere prevăd executarea unor lucrări in valoare de 12.523.350 lei in ambele județe până la 1 Ianuarie 1949 — Zilele trecute la sediul din P. Neamț, Direcțiile Silvice ale Judțelor Neamț și Bacău, au pus bazele unei Întreceri în muncă pentru intervalul de timp până la 1 Ianuarie 1949. Unul din scopurile Întrecerii este acela de a realiza până la 31 Dec. 1948 lucrări de cultură. Exploatări, protecția pădurilor, geniu forestier și curățiri de torenți, programate de Ministerul Silviculturii, a căror valoare se ridică în total la 12.523.350, respectiv 7 milioane 191.350 în județul Neamț și 5.332.000 în județul Bacău. De la data indicerii procesului verbal, se desfășoară întreceri și în munca administrativă a ambelor Direcții Silvice, având ca scop rezolvarea la timp a corespondențelor și lichidarea birocratismului. Deasemeni, un punct special prevăzut în întreceri se ocupă și de munca voluntară ce se va calcula pe zile, prestată în scopul depășiri programului de lucru. Comisiile de arbitri ala celor două Direcții Silvice se vor întruni la data 1a 4 Noembrie crt., pentru a rezultatele primei etape stabili din întrecere, iar pentru etapa 1 deosebite — 31 Decembrie, comisiile de arbitri se vor întruni la 29 Dec. când se va stabili rezultatul întrecerii și câștigătorul ei, Coresp. Punând in practică îndrumările date de Partid țărănimea muncitoare din com. Mărgineni-Neamț a devenit fruntașă în campania însămânțărilor Campania de însămânțări a început în județul nfcifra Ia data de 15 Sept. In comuna Mărgineni din cauza slăbiciunilor Comisiei de însămânțări, ea nu s-a început însă decât după 22 Septembrie, Și poate că ar fi întârziat și mai mult, dacă nu ar fi intervenit organizațiile de bază din satele comunei. Odată însă ce Partidul a pornit o acțiune vie de lămurire a sătenilor, cerând în acelaș timp șefilor de sectoare și celor de „tarla“ să fie în permanență pe teren, treburile s-au schimbat, ajungând la situația de astăzi, când această comună — una din cele mai mari din județ — este în fruntea tuturor celorlalte. După plan comuna Mărgineni trebue să însămânțeze 585 ha. cu grâu, 6 ha. cu secară și 10 ha. cu rapiță. Până la data de 5 octombrie se araseră 469,89 ha., adică 77 la sută din plan, se însămânțaseră 351,38 ha cu grâu, adică 60 la sută din plan și 5 ha. cu rapiță, adică 50 la sută din plan. Sămânța este selecționată, în comună funcționând 3 centre de trioare. Unul la Itrinești cu „a trier, unul la Mărgineni cu 2 trioare și unul care deservește atât satul Hoisești cât și Hârtești. Mulți au găsit însă sămânța gata selecționată la ferma de stat Mărgineni — care a pus în acest scop la dispoziția țărănimii muncitoare cantitatea de 3 vagoane grâu. In acelaș timp, cooperativa dispune de cantități suficiente de piatră vânătă, pentru ca fiecare să-și poată trata grâul înainte de a-1 vârî la pământ). Succesele obținute până în prezent nu trebue să înfumureze pe nimeni însă. Sunt multe, putem spune chiar foarte multe, care urmează a fi făcute de acum înainte, fostul moșier Dragu și codițele lui continuă a unerii. Vigilența față de chiaburime, dușman de clasă, trebue să fie din ce în ce mai ascuțită, în acelaș timp sforțările pentru reușita însămânțărilor trebuie să se mărească, pentru ca Mărginenii să fie mereu în frunte, exemplu pentru toate celelalte comune din județ. P. GATEJ Importante lucrări de drumuri și poduri executate ,de Serviciul drumurilor județene Bacău Antrenat în întrecere socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie și îndrumat de organizația de Partid, Serviciul drumurilor județene Bacău, a realizat până acum importante lucrări de drumuri și poduri. Astfel, sau executat lucrările de pavaj de pe drumul național Tg. Ocna — Slănic, lucrare în valoare de 7 milioane lei. La Comănești s-a executat Un pod și o variantă în valoare de 970.000 lei. Sa făcut aprovizionarea cu petriș pe drumul Adjud — Palanca și pe drumul Domnești — Roman în valoare de 2.100.000 lei. La fiecare din lucrările de mai su s-a făcut o economie ajungându-se până la 30 la sută din sumele alocate. Deasemeni s-a făcut supraînălțarea drumului nr. 2 de la Sascut, s-a construit podul de trecere peste râul Siret la Holt, realizându-se la această lucrare o economie de 155.000 lei din 800.000 cât a fost proectat a se cheltui. Cu suma economisită s-a construit o casă la pod și două magazii pentru materiale și infirmerie. In curs de executare și care vor fi gata în scurt timp sunt lucrările de aprovizionare cu petriș pe drumul național nr. 67 Bacău — Bârlad, Dragomirești — Berea și Bacău ■— P. Neamț. Deasemeni este în curs de executare podul de la Comănești i în valoare de peste 8 milioane lei. Până în prezent Serviciul Drumurilor județene a realizat economii și efectuat lucrări peste planul întocmit în vederea întrecerii dintre Serviciile de Drumuri din Bârlad, Galați și Focșani în cinstea zilei de 7 Noembrie, în proporție de 1,05 la sută. Acest serviciu are o întindere de activitate de 378 km, totuși personalul existent, deși redus, depune multă muncă pentru ca planul de lucrări în cadrul întrecerii să fie făcut in bune condițiuni. Cercep. C. BOCU Gând încep examenele de admitere în institutele de învâțâmânt superior Până când se fac înscrierile — Când încep cursurile BUCUREȘTI, 13 (Agerpws) Având în vedere lucrările pentru noua organizare a învățământului superior — lucrări care sunt în CUrS — Ministerul învățământului Public face cunoscut că examenul de admitere la institutele de învățământ superior vor avea loc între 5—10 Noembrie cxt, iar deschiderea cursurilor la 15 Noembrie 1948. înscrierile pentru examenele de admitere se vor face între 1—5 Noembrie Crt., iar înscrierile pentru ceilalți ani între 1—15 Neemlm*ort. CITIȚI AZI IN PAGINA II-A CRONICA SPORTIVA IN PAGINA III-a O pagină pentru plugari IN PAGINA IV-a Un nou mare discurs rostit de A. I. Vâșinschi șeful delegației sovietice la O. N. U. ULTIMELE TELEGRAME INTERNE ȘI EXTERNE Pa urmare angajamentelor luata de muncitorii de la fabricile Bacăul și Partizanul La trântă cu obiectivele angajamentelor . Când crește economia și scade prețul de cost Sunt zece zile de alunei. 1 . 1 La redacția ziarului nostru sosiseră două scrisori. " In aceste scrisori muncitorii dela fabricile „Bacăul" ți „Partizanul" își exprimau bucuria pentru reducerea de prețuri înfăptuită la 1 Octombrie, salutau noul act al guvernului pe drumul îmbunătățirii condițiilor de viață ale întregului popor, luându-și noul angajamente de munci. Au trecut doar 10 zile... Angajamentele au început a se transforma In realități vă. INTRE OBIECTIVE ȘI REALIZARI La fabrica textilă „Bacăul" muncitorii au început să traducă în fapt angajamentele luate. Toate cele 3 obiectivate se pun în câmpul producției: mărirea producției, îmbunătățirea calității mărfurilor și reducerea prețului de cost au fost atacate cu vigoare de către textiliști. Cu toate că se lucrează cu o materie primă de proastă calitate și cu o programare de articole nouleari prezintă dificultăți în primele zile de producție, s-a izbutit obținerea unei producții mărite, RASBOIU DEȘEURILOR Aceasta a fost și este o lozincă importantă a muncitorilor textiliști. La filatură și preparați» deșeurile au scăzut mult. Față de Septembrie, filatura are acum cu 50 la sută mai puține deșeuri. Preparația a redus deșeurile de la 5 la sută la 2 la sută. „Economisind deșeurile este aim stofa, deci mărim puterea de cumpărare a salariilor“. Această realitate a pătruns adânc în mințile și inimile truditorilor. A pătruns și în inima tov. Meza Maria de la spullmashine (preparație). Cu mai multă repeziciune îi umblă degetele harnice noianul de fire care se prindeapănă. Tov. Meza ne arată cu mândrie țevile goale. Nu are deșeuri. Nicicând, tovarășii de la filatură și preparație nu au muncit cu un asemenea argint. Și niciodată țesătoria n‘a fost în asemenea măsură aprovizionată ca acum. Magazia de bătătură și urzeală geme deplină ce este. Sclipesc de bucurie ochii tov. maistru Dinu Dumitru când trece prin „munții“ de bătătură gata, gata să fie înghițiți de răsboaie. — Astea's angajamentele noastre, Asta-i stofa ieftină. Țesătorii nu s-au lăsat nici ei mai prejos. RASBOAELE... IN LUPTA CU PREȚUL DE COST Reducerea prețului de cost. Stofă cât mai ieftină. S-au gândit mult la aceste lucruri tovarășii țesători dela „Bacăul“. Doi din ei, tov. Meșină Teodor și Carol Solomon au început a lucra la câte 2 răsbeae. Treaba merge bine și tov. Grigoraș Maria n‘a mai rămas izolată în acțiunea ei de lucru la 2 mașini. Randamentul a crescut pe întreaga secție. Și țesătorii știu că stofa trebue să fie de calitate superioară. — Eu lucrez la 2 răsboae dar nu neglijez deloc calitatea spune tov. Meșină. Tot ce trebuee atenția la lucru. Nu cumva să meargă o singură suveică și să rămână un streiff sau să se rupă urzeala la capătul războiului și să se destrame marginile bucății. Textiliștii de la „Bacăul" știu să facă față angajamentelor pe care și le-au luat. Ei au găsit un aliat în continua întărire a disciplinei în muncă. Plimbatul fără most a devenit o amintire. In schimb îngrijirea mașinilor se face cu regularitate de ceasornic. Astfel prind viață angajamentele. ȘI MUNCITORII DE LA „PARTIZANUL“... ...își duc la îndeplinire angajamentele luate cu prilejul reducerii de prețuri dela 1 Octombrie. Producția e mult mărită. Dar tot focul luptei muncitorilor dela „Partizanul“ s-a îndreptat către obiectivele: calitate și preț de dost. TOVĂRĂȘII FEȚUITORI ȘI... MARCA FABRICEI Pe cei cinci „inamici“ ai normelor dela secția fețuțiă am găsit în plin proces de producție. Tov. Dobrescu Alexandru tocmai terminase de jețuit „o piele ". Sa mai uitat la ea și... — Parcă, parcă, ar mai fi ceva de făcut. Mai sunt vre-o câțiva peri. A mai tras de câteva ori cu jețuitorul, așa bine, cu nădejde. Apoi după ce s'a convins că treaba-i bună a pus un semn în colțul pieii — Dacă dau piele semifabricată bună de ce să nu se știe că treaba asta am făcut-o eu. Șapoi toți tovarășii de-aici suntem mândri de calitatea pieilor gelatinate pe care le predăm. Cu toții suntem atenți să nu tăiem, să nu pișcăm pieile. Și tov. Dobrescu adaugă cu un zâmbet abia reținut pe buze. — Ne e dragă marca fabricii Și avem angajament să EM. BRUMA (Continuare în pagina II-a) Pe tov. Sițoiu Ioan, sudor electric la atelierele Centrului, pe care l-am găsit la cantină în timpul mesii de seară, tocmai isprăvise de mâncat, ne spune: „E bine venită hotărârea C.G.M. de a se înființa comisii de supraveghere a cantinelor, pentru ca astfel să aibă muncitorii o masă mai bună și mai consistentă. Cât privește c« cantina I. PBI- ului, față de altele, e mai bună, dar... și aici se mai pot faci multe lucruri bune“. De aceiași părere este și fantă la ucenic la atelierul de fierărie Intradevăr, sub îndrumarea organizației de bază și într-o oarecare măsură a Comitetului sindical, cantina aceasta este pe drumul cel bun și lichidarea lipsurilor va da posibilitatea ca aici, străduința C. C. M. să devie o realitate. STRĂDUINȚĂ TUTURORA: G MÂNCARE BUNA, SUFICIENT* ȘI CONSISTENTA Ceea ce îți atrage privirea de îndată ce ai trecut pragul bucătăriei este curățenia care domnește pretutindeni. Conducerea I.P.E.I.S.-ului — încă din primele zile — a adus vesela necesară: oale, cratiți, căni, tacâmuri de porțelan și altele, iar pentru ca această cantină să funcționeze în cele mai bune condițiuni, toate cheltuelile de regie care se urcă lunar la peste 50.000 lei, sunt suportate de întreprindere. Zilnic salariații primesc dimineața un pahar cu lapte, mâncare două feluri — la prânz și seara. De trei ori pe săptămână se face mâncare cu carne, astfel ca fiecare salariat să primească câte 500 gr. carne în plus pe săptămână.Aprovizionarea cantinei pentru iarna ce vine, ne informează tov. Braga, este pe punctul de a fi împlinit Până în prezent s-au cumpărat trei vagoane Cartofi, 8.000 kgr. morcovi, 3.000 kgr. pătrunjel, 3.000 kgr. sfeclă, 3.000 kgr. praz, un vagon ce apă, 500 kgf. țelină și 1 o cantitate însemnată de varză. Aprovizionarea pentru iarnă continuă și în momentul de față. Comitetul de direcția punând la dispoziție fondurile necesare. MAI SUNT TOTUȘI MULTE DE FĂCUT CU toate realizările amintite, greutățile și deficiențele cantinei sunt destul de mari. In primul rând costul mesei — care zilnic variază între 60 70 lei—deși redus cu 14 la sută ca în Septembrie — este prea mare. Nu este suficient că „ne străduim să ajungem ca o masă zilnică să coste 40 lei“. Trebuesc găsite posibilitățile ca acest lucru să se realizeze cât mai curând. In al doilea rând, localul tat e cu totul neîncăpător față de numărul mare al acelora care iau masa la această cantină: să nu uităm că numărul șoferilor și ajutoarelor este mare și că el va crește datorită camioanelor și mașinilor ce sosesc neîncetat din URSS. Deși s-a luat măsura de a se înființa o nouă cantinuă în ȘTEFAN LEONTE (Continuare din pagina a 2-a) In urma dispozițiunilor C. G. M. CANTINA I. P. E. I. L. DIN PIATRA N. POATE Șl TREBUE Si DEM 9 CAMINA MODEL Recentul comunicat al C.G.U. privUer la îmbunătățirea hranei salariaților din fabrici și instituții — care ne arată grija permanentă și neobosită a regimului de democrație populară din țara noastră, pentru crearea unor condiții de piață mai bună oamenilor muncii, a fost primit cu niesatisfacție de muncitorimea nemțeană. AFACERILE D-LUÍ DULLES J. F. Dukes, consilierul lui Dawey, a făcut în timpul războiului, numeroase afaceri cu naziștii (Ziarele) DEWEY: — Că Dukes a făcut afaceri cu naziștii, nu-i nimic. A spune însă acest lucru înseamnă să fi anti-american... Și asta-i gravi