Luptătorul, octombrie-decembrie 1948 (nr. 192-266)

1948-10-14 / nr. 203

LA DESCHIDEREA ȘCOLILOR MEDII Mâine dimineață încep cursurile școlilor medii. In con­diții cu to­tul noui față de trecut se deschid în acest an șco­lile. Ele Încep să funcțio­neze într’o Republică Populară­—Stat al oame­nilor muncii manuale și intelectuale. Funcționarea lor va fi călăuzită de principiile trasate de Partidul de avantgardă al clasei mun­citoare, prin reforma în­vățământului, care schimbat însăși structura­­ veche a învățământului, unealtă a burghezo-mo­­­­­șierimii,—menită să slu­jească clasei exploata­toare la menținerea stării de înapoiere culturală,­­­ atât de propice exploa­tării. Era firesc ca după ce principalele mijloace de producție au fost națio­nalizate trecând în patri­moniul poporului munci­tor — învățământul să sufere transformări struc­turale, „să fie așezat pe baze democratice, popu­lare și realist științifice". Numai astfel el poate deveni viabil, legat de realitățile din țara noa­stră, poate crește cadre noui, atât de necesare în procesul de construcție a socialismului în R.P.R. In pregătirea , în creș­terea acestor cadre, șco­lile medii au un rol deo­sebit de important. * Smulsă în cea mai mare parte din ghiarele capi­talismului, economia țării noastre, cu fiece zi care trece se desvoltă tot mai mult. Ridicarea nivelului de traîu al masselor largi populare necesită produse industriale și agricole mai multe și de o cali­tate superioară. v Construirea socialismu­lui nu se poate face fără o industrie și agricultură puternică. Efortul fizic oricât ar fi de intens ră­mâne neputincios în fața „secretelor“ tehnicei mo­derne, a „secretelor“ na­turii. Aici trebue să in­tervină mintea, specialis­tul, care să stoarcă ma­șinilor, naturii, cel mai ridicat randament posibil. Iată cât de acută se pune problema cadrelor de specialitate în faza­­ construcției socialismului: învățătura cea mai îna­intată leninism-stalinis­­mul—care ne călăuzește activitatea cotidiană ne arată clar că „dacă vrem si lichidăm cu succes lipsurile în cea ce privește oamenii trebue să facem ca țara noastră să aibă numărul suficient de ca­dre care să împingă îna­inte tehnica, să o pună în funcțiune",pentru a spune apoi mai departe: „trebue sm pricepem în sfârșit că din toate capitalurile din lume cel mai prețios și mai hotărîtor capital sunt oamenii, cadrele". Călăuzit de experiența construcției socialismului­­ în U.R.S.S. Partidul Mun­citoresc Român, a legat —prin reformă— învăță­mântul de problemele practice ale vieții, ale­­ muncii de fiecare zi, l-a transformat într’o uriașă școală de cadre menită să ridice nivelul cultural profesional și politic al poporului muncitor,smul­­gându-l din abstract, dându-i un caracter „rea­­list-științific" — conform necesităților desvoltării statului nostru. ______Școlile medii tehnice înființate în toamna a­­ceasta—isvorîte din con­cepția clasei muncitoare despre învățământ — au un dublu obiectiv. Industriale, cum sunt cele de pe lângă fabricile Letea, Buhuși, cele fo­restiere din Bacau și Neamț, de pielărie, apoi cele agricole, juridico- administrative, sanitare, comerciale etc., ele vor­­ da în primul rând un mare număr de specia­liști. Al doilea obiectiv al lor și tot atât de impor­tant este de a da posibi­­lilitatea fiilor de munci­tori și țărani să învețe, să-i desvolte aptitudini­le, deschizându-le dru­mul spre mai înalte treptele cele ale științei, ajutând astfel clasa mun­citoare și țărănimea mun­citoare să-și făurească propria ei intelectualitate legată de popor. Sarcini uriașe stau în fața acelora care mâine vor păși pragurile școlilor medii, sarcini care nu vor putea fi duse la bun sfârșit decât printr-o muncă asiduă, colaborare strânsă printr’o între elevi și profesori. Și unii și alții trebue să fie pătrunși de însem­nătatea sarcinii lor. Educația în n­o­u­l­­­e școli să fie făcută în lumina concepției științi­fice despre lume, despre societate, să fie profund democratică, în spiritul moralei proletare. Materia pe care elevul și-o va însuși trebue să-l ajute să împletească te­oria cu spiritul practic, operativ. Lenin spunea în legă­tură cu aceasta că: nu trebue să preluăm de la vechea școală sistemul ce îndâcsea memoria tâ­nărului cu o cantitate nemărginită de cunoștin­țe dintre care nouă ze­cimi erau inutile și o ze­cime denaturată". Predarea istoriei, științelor naturale trebui­a să se facă in lumina le­gilor dialectice de des­­voltare a societății.­­ O deosebită atenție trebue să fie acordată predării limbii și litera­turii române. Elevii trebue să cu­noască îndeaproape lite­ratura progresistă, să știe a privi operele literare prin prisma criticii știin­țifice marxisl-leniniste, să învețe că arta care nu reflectă realitățile este o artă străină clasei mun­citoare. Studiul limbii ruse, a literaturii ruse legate de popor și a literaturi noui sovietice, trebue să devi­nă fapt împlinit, să i se dea importanța cuvenită. Nici o clipă să nu uităm însă că elevul tre­bue să iasă un bun teh­nician, un bun specialist în domeniul lui de acti­vitate, că pentru a de­veni un activ constructor al socialismului, trebue să stăpânească fără reti­cențe tehnica modernă. Accentul să fie deci pus pe practic. Textilistul, tractoristul, pielarul, forestierul sau zootehnicianul să cunoas­că până în cele mai mici amănunte procesul de producție al ramurei in­dustriale sau agricole în care va milita. Aceasta nu înseamnă că școlile tehnice sunt „înfundate“, că reprezin­tă un punct terminus, un drum ce se închide. In concepția Partidului nostru, calificare nu în­seamnă pietrificarea în­­tr’o situație, nu este o indicație de stare pe loc, ci un mijloc de a merge înainte. Școlile medii deschid larg porțile fiilor de ță­rani și muncitori spre o­­rice institut sau univer­sitate, spre deosebire de trecut când trecerea de la o ramură de învățământ la alta nu se putea face decât cu foarte multe greutăți și intervenții. Noua școală fiind școală a poporului, trebue­a să aibă o trainică și per­manentă legătură cu ma­sele largi muncitorești și țărănești. Prin serbări, prin acți­uni de muncă voluntară, prin vizite în fabrici și la sate, elevii trebue să păstreze contactul cu oa­menii muncii, să-i ajute de pe acum în efortul lor. (Continuare in pagina II.a) APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET! REDACȚIA ȘI AC­ȚIA BACAU, CaL Mărășești Nr. 4 TELEFON 1216 P, NEAMȚ, Str. Petra Bara* 6 TELEFON 329 ABONAMENTE LUNARE Muncitori, țărani, înv. și funcționari Lei 16 Intrep. Induși, și som. 100 Instituții __________509 Taxa poștală plătită in none. tat conforă aprobării Direc­ției Generale P, £ fR Nr. 33.841—1948 Când are loc Congresul general U.R.S.U.S. BUCUREȘTI, 13 (Ag­rpres), >— In ziua de 11 Octombrie a. e a avut loc ședința Con­siliului General de conducere Arlus care a aprobat lucrări­le pregătitoare și a deda con­vocarea celui de al doilea con­­gres general Arlus pentru 29 Octombrie a. e. la orele 9 di­mineața. La ședință au parti­cipat: prof. Constantinescu- Iași, Ștefan Voitec, prof. Tra­­ian Săvulescu, N. Popescu Do­­reanu, prof. St. Stoilov, dr. D. Oeriu, general Lascăr Mihail, prof. St. Nicolau, prof. G. Ni­­colau, Sanda Rangheț, C. Pa­pa­dopol, prof. Al. Rosetti, prof. S. Sanielevici, C. Agiu, Lascăr Catargiu, M­ihai Bu­jor și general Maltopol. Întâmpinând ziua de 7 Noembrie Direcțiile Silvice ale județelor Bacău și Neamț au pornit la întrecere in muncă — Punctele de întrecere prevăd executarea unor lucrări in valoare de 12.523.350 lei in ambele județe până la 1 Ianuarie 1949 — Zilele trecute la sediul din P. Neamț, Direcțiile Silvice ale Jud­­­țelor Neamț și Ba­­cău, au pus bazele unei În­treceri în muncă pentru in­tervalul de timp până la 1 Ia­nuarie 1­949. Unul din scopurile Întrece­rii este acela de a realiza pâ­nă la 31 Dec. 1948 lucrări de cultură. Exploatări, protecția pădurilor, geniu forestier și curățiri de torenți, programa­te de Ministerul Silviculturii, a căror valoare se ridică în total la 12.523.350, respectiv 7 milioane 191.350 în județul Neamț și 5.332.000 în județul Bacău. De la data indicerii proce­sului verbal, se desfășoară în­­treceri și în munca admini­strativă a ambelor Direcții Silvice, având ca scop rezol­varea la timp a coresponden­țelor și lichidarea birocratis­mului. Deasemeni, un punct special prevăzut în întreceri se ocupă și de munca voluntară ce se va calcula pe zile, prestată în scopul depășiri programului de lucru. Comisiile de arbitri ala ce­lor două Direcții Silvice se vor întruni la data­­ 1a 4 No­embrie crt., pentru a rezultatele primei etape stabili din întrecere, iar pentru etapa 1 deosebite — 31 Decembrie, comisiile de arbitri se vor întruni la 29 Dec. când se va stabili rezultatul întrecerii și câștigătorul ei, Coresp. Punând in practică îndrumările date de Partid țărănimea muncitoare din com­. Mărgineni-Neamț a devenit fruntașă în campania însămânțărilor Campania de însămânțări a început în județul nfcifra Ia d­ata de 15 Sept. In comuna Mărgineni din cauza slăbiciu­nilor Comisiei de însămânțări, ea nu s-a început însă decât după 22 Septembrie, Și poate că ar fi întârziat și mai mult, dacă nu ar fi intervenit or­ganizațiile de bază din satele comunei. Odată însă ce Par­tidul a pornit o acțiune vie de lămurire a sătenilor, cerând în acelaș timp șefilor de sec­toare și celor de „tarla“ să fie în permanență pe teren, tre­burile s-au schimbat, ajun­gând la situația de astăzi, când această comună — una din cele mai mari din județ — este în fruntea tuturor ce­lorlalte. După plan comuna Mărgi­neni trebue să însămânțeze 585 ha. cu grâu, 6 ha. cu se­cară și 10 ha. cu rapiță. Până la data de 5 octombrie se a­­raseră 469,89 ha., adică 77 la sută din plan, se însămânța­­seră 351,38 ha cu grâu, adică 60 la sută din plan și 5 ha. cu rapiță, adică 50 la sută din plan. Sămânța este selecționată, în comună funcționând 3 cen­tre de trioare. Unul la Itri­n­­ești cu „a trier, unul la Măr­gineni cu 2 trioare și unul care deservește atât satul Hoi­­sești cât și Hârtești. Mulți au găsit însă sămânța gata se­lecționată la ferma de stat Mărgineni — care a pus în a­­cest scop la dispoziția țără­nimii muncitoare cantitatea de 3 vagoane grâu. In acelaș timp, cooperativa dispune de cantități suficiente de piatră vânătă, pentru ca fiecare să-și poată trata grâul înainte de a-1 vârî la pământ). Succesele obținute până în prezent nu trebue să înfumu­reze pe nimeni însă. Sunt multe, putem spune chiar foarte multe, care urmează a fi făcute de acum înainte, fostul moșier Dragu și codi­țele lui continuă a unerii. Vi­gilența față de chiaburime, dușman de clasă, trebue să fie din ce în ce mai ascuțită, în acelaș timp sforțările pen­tru reușita însămânțărilor tre­­buie să se mărească, pentru ca Mărginenii să fie mereu în frunte, exemplu pentru toate celelalte comune din județ. P. GATEJ Importante lucrări de drumuri și poduri executate ,de Serviciul drumurilor județene Bacău Antrenat în întrecere so­­cialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie și îndrumat de or­ganizația de Partid, Serviciul drumurilor județene Bacău, a realizat până acum importante lucrări de drumuri și poduri. Astfel, sau executat lucră­rile de pavaj de pe drumul na­țional Tg. Ocna — Slănic, lu­crare în valoare de 7 milioa­ne lei. La Comănești s-a executat Un pod și o variantă în va­loare de 970.000 lei. Sa făcut aprovizionarea cu petriș pe drumul Adjud — Palanca și pe drumul Domnești — Ro­man în valoare de 2.100.000 lei. La fiecare din lucrările de mai su­­ s-a făcut o economie ajungându-se până la 30 la sută din sumele alocate. Deasemeni s-a făcut supra­­înălțarea drumului nr. 2 de la Sascut, s-a construit podul de trecere peste râul Siret la Holt, realizându-se la această lucrare o economie de 155.000 lei din 800.000 cât a fost pro­­ectat a se cheltui. Cu suma economisită s-a construit o casă la pod și două magazii pentru materiale și infirmerie. In curs de executare și care vor fi gata în scurt timp sunt lucrările de aprovizionare cu petriș pe drumul național nr. 67 Bacău — Bârlad, Drago­­mirești — Berea și Bacău ■— P. Neamț. Deasemeni este în curs de executare podul de la Comă­nești i în valoare de peste 8 milioane lei. Până în prezent Serviciul Drumurilor județene a realizat economii și efectuat lucrări peste planul întocmit în ve­derea întrecerii dintre Servi­ciile de Drumuri din Bârlad, Galați și Focșani în cinstea zilei de 7 Noembrie, în pro­porție de 1,05 la sută. Acest serviciu are o întin­dere de activitate de 378 km, totuși personalul existent, deși redus, depune multă muncă pentru ca planul de lucrări în cadrul întrecerii să fie făcut in bune condițiuni. Cercep. C. BOCU Gând încep examenele de admitere în institutele de învâțâmânt superior Până când se fac înscrierile — Când încep cursurile BUCUREȘTI, 13 (Agerpws) Având în vedere lucrările pentru noua organizare a în­vățământului superior — lu­crări care sunt în CUrS — Mi­nisterul învățământului Pu­blic face cunoscut că exame­nul de admitere la institutele de învățământ superior vor a­­vea loc între 5—10 Noembrie cxt, iar deschid­erea cursurilor la 15 Noembrie 1948. înscrierile pentru examenele de admitere se vor face între 1—5 Noembrie Crt., iar înscrie­­rile pentru ceilalți ani între 1—15 Neemlm*­ort. CITIȚI AZI IN PAGINA II-A CRONICA SPORTIVA IN PAGINA III-a O pagină pentru plugari IN PAGINA IV-a Un nou mare discurs rostit de A. I. Vâșinschi șeful delegației sovietice la O. N. U. ULTIMELE TELEGRAME INTERNE ȘI EXTERNE Pa urmare angajamentelor luata de muncitorii de la fabricile Bacăul și Partizanul La trântă cu obiectivele angajamentelor . Când crește economia și scade prețul de cost Sunt zece zile de alunei. 1 . 1 La redacția ziarului nostru sosiseră două scrisori. " In aceste scrisori muncitorii dela fabricile „Bacăul" ți „Partizanul" își exprimau bu­curia pentru reducerea de prețuri înfăptuită la 1 Octombrie, salutau noul act al guver­nului pe drumul îmbunătățirii condițiilor de viață ale întregului popor, luându-și noul angajamente de munci. Au trecut doar 10 zile... Angajamentele au început a se transforma In realități vă. INTRE OBIECTIVE ȘI REA­­LIZARI La fabrica textilă „Bacăul" muncitorii au început să tra­ducă în fapt angajamentele luate. Toate cele 3 obiectiva­te se pun în câmpul producției: mă­rirea producției, îmbunătăți­rea calității mărfurilor și re­ducerea prețului de cost au fost atacate cu vigoare de că­­­­tre textiliști. Cu toate că se lucrează cu o materie primă de proastă calitate și cu o programare de articole noul­eari prezintă dificultăți în primele zile de producție, s-a izbutit obține­­rea unei producții mărite, RASBOIU DEȘEURILOR Aceasta a fost și este o lo­­zincă importantă a muncitori­lor textiliști. La filatură și preparați» deșeurile au scăzut mult. Față de Septembrie, filatu­ra are acum cu 50 la sută mai puține deșeuri. Preparația a redus deșeurile de la 5 la sută la 2 la sută. „Economisind deșeurile este­ aim stofa, deci mărim puterea de cumpărare a salariilor“. A­­ceastă realitate a pătruns a­­dânc în mințile și inimile tru­ditorilor. A pătruns și în ini­ma tov. Meza Maria de la spullmashine (preparație). Cu mai multă repeziciune îi umblă degetele harnice noianul de fire care se prin­dea­pănă. Tov. Meza ne arată cu mân­drie țevile goale. Nu are de­­șeuri. Nicicând, tovarășii de la fi­latură și preparație nu au muncit cu un asemenea a­­rgint. Și niciodată țesătoria n‘a fost în asemenea măsură apro­­vizionată ca acum. Magazia de bătătură și ur­zeală geme de­plină ce este. Sclipesc de bucurie ochii tov. maistru Dinu Dumitru când trece prin „munții“ de bătătură gata, gata să fie în­ghițiți de răsboaie. — Astea's angajamentele noastre, Asta-i stofa ieftină. Țesătorii nu s-au lăsat nici ei mai prejos. RASBOAELE... IN LUPTA CU PREȚUL DE COST Reducerea prețului de cost. Stofă cât mai ieftină. S-au gândit mult la aceste lucruri tovarășii țesători dela „Ba­căul“. Doi din ei, tov. Meșină Teo­dor și Carol Solomon au în­ceput a lucra la câte­ 2 răs­­beae. Treaba merge bine și tov. Grigoraș Maria n‘a mai rămas izolată în acțiunea ei de lucru la 2 mașini. Randamentul a crescut pe întreaga secție. Și țesătorii știu că stofa trebue să fie de calitate superioară. — Eu lucrez la 2 răsboae dar nu neglijez deloc calita­tea spune tov. Meșină. Tot ce trebue­e atenția la lucru. Nu cumva să meargă o singură suveică și să rămână un streiff sau să se rupă ur­zeala la capătul războiului și să se destrame marginile bu­cății. Textiliștii de la „Bacăul" știu să facă față angajamen­­telor pe care și le-au luat. Ei au găsit un aliat în continua întărire a disciplinei în mun­­că. Plimbatul fără m­ost a deve­nit o amintire. In schimb în­grijirea mașinilor se face cu regularitate de ceasornic. Astfel prind viață angaja­mentele. ȘI MUNCITORII DE LA „PARTIZANUL“... ...își duc la îndeplinire an­gajamentele luate cu prilejul reducerii de prețuri dela 1 Octombrie. Producția e mult mărită. Dar tot focul luptei munci­torilor dela „Partizanul“ s-a îndreptat către obiectivele: calitate și preț de dost. TOVĂRĂȘII FEȚUITORI ȘI... MARCA FABRICEI Pe cei cinci „inamici“ ai normelor dela secția fețuți­ă am găsit în plin proces de producție. Tov. Dobrescu Alexandru tocmai terminase de jețuit „o piele ". S­a mai uitat la ea și... — Parcă, parcă, ar mai fi ceva de făcut. Mai sunt vre-o câțiva peri. A mai tras de câteva ori cu jețuitorul, așa bine, cu nă­dejde. Apoi după ce s'a convins că treaba-i bună a pus un semn în colțul pieii — Dacă dau piele semifa­­bricată bună de ce să nu se știe că treaba asta am făcut-o eu. Șapoi toți tovarășii de-aici suntem mândri de calitatea pieilor gelatinate pe care le predăm. Cu toții suntem a­­tenți să nu tăiem, să nu pi­­șcăm pieile. Și tov. Dobrescu adaugă cu un zâmbet abia reținut pe buze. — Ne e dragă marca fa­bricii Și­ avem angajament să EM. BRUMA (Continuare în pagina II-a) Pe tov. Sițoiu Ioan, sudor electric la atelierele Centru­lui, pe care l-am găsit la can­tină în timpul mesii de seară, tocmai isprăvise de mâncat, ne spune: „E bine venită ho­tărârea C.G.M. de a se înfiin­ța comisii de supraveghere a cantinelor, pentru ca astfel să aibă muncitorii o masă mai bună și mai consistentă. Cât privește c« cantina I. PBI- ului, față de altele, e mai bună, dar... și aici se mai pot faci­ multe lucruri bune“. De aceiași părere este­­ și fantă l­a ucenic la atelierul de fierărie Intradevăr, sub îndrumarea organizației de bază și într-o oarecare măsură a Comitetu­lui sindical, cantina aceasta este p­e drumul cel bun și lichidarea lipsurilor va da po­sibilitatea ca aici, străduința C. C. M. să devie o realitate. STRĂDUINȚĂ TUTURORA: G MÂNCARE BUNA, SUFI­CIENT* ȘI CONSISTENTA Ceea ce îți atrage privirea de îndată ce ai trecut pragul bucătăriei este curățenia care domnește pretutindeni. Conducerea I.P.E.I.S.-ului — încă din primele zile — a a­­dus vesela necesară: oale, cra­­tiți, căni, tacâmuri de porțe­lan și altele, iar pentru ca a­­ceastă cantină să funcționeze în cele mai bune condițiuni, toate cheltuelile de regie care se urcă lunar la peste 50.000 lei, sunt suportate de între­prindere. Zilnic salariații primesc di­mineața un pahar cu lapte, mâncare două feluri — la prânz și seara. De trei ori pe săptămână se face mâncare cu carne, astfel ca fiecare sala­riat să primească câte 500 gr. carne în plus pe săptămână.­­Aprovizionarea cantinei pentru iarna ce vine, ne infor­mează tov. Braga, este pe punctul de a fi împlinit Până în prezent s-au cum­părat trei vagoane Cartofi, 8.000 kgr. morcovi, 3.000 kgr. pătrunjel, 3.000 kgr. sfeclă, 3.000 kgr. praz, un vagon ce a­­pă, 500 kgf. țelină și 1 o canti­tate însemnată de varză. Aprovizionarea pentru iarnă continuă și în momentul de față. Comitetul de direcția punând la dispoziție fonduri­­le necesare. MAI SUNT TOTUȘI MULTE DE FĂCUT CU toate realizările aminti­te, greutățile și deficiențele cantinei sunt destul de mari. In primul rând costul me­sei — care zilnic variază în­tre 60 70 lei—deși redus cu 14 la sută ca în Septembrie — este prea mare. Nu este su­ficient că „ne străduim să a­­jungem ca o masă zilnică să coste 40 lei“. Trebuesc găsite posibilitățile ca acest lucru să se realizeze cât mai cu­rând. In al doilea rând, localul tat e cu totul neîncăpător față de numărul mare al acelora care iau masa la această can­tină: să nu uităm că numărul șoferilor și ajutoarelor este mare și că el va crește dato­rită camioanelor și mașinilor ce sosesc neîncetat din URSS. Deși s-a luat măsura de a se înființa o nouă cantinuă în ȘTEFAN LEONTE (Continuare din pagina a 2-a) In urma dispozițiunilor C. G. M. CANTINA I. P. E. I. L. DIN PIATRA N. POATE Șl TREBUE Si DEM 9 CAMINA MODEL Recentul comunicat al C.G.U. privUer la îmbunătățirea hranei salariaților din fa­­brici și instituții — care ne arată grija permanentă și neobosită a regimului de demo­crație populară din țara noastră, pentru crearea unor condiții de piață mai bună oa­menilor muncii, a fost primit cu nie­satisfacție de muncitorimea nemțeană. AFACERILE D-LUÍ DULLES J. F. Duk­es, consilierul lui Dawey, a făcut în timpul războiului, numeroase afaceri cu naziștii (Ziarele) DEWEY: — Că Duk­es a făcut afaceri cu naziștii, nu-i nimic. A spune însă acest lucru înseamnă să fi anti-ame­­rican... Și asta-i gravi

Next