Luptătorul, ianuarie-martie 1949 (nr. 267-338)

1949-01-04 / nr. 267

wmmm. KSMKMtlui mfVBi&itstîu fimEPFM BUTÍTJA trasssí=áss PENTRU «UZ«« Șt­im PUNUL »! Side tee ute, yisxm Adunare Na­­­­țională s vo' s­tat proect d ' de lege pe» f­ra P­î­n­a «1 General E­conomic a­l RepuBlcii Populare Roma­ne pe antd 1949. proect al­­<a fost din inițiativa Partidu­lui Muncitoresc Român. îtaia acest act, intrăm te trp "ouă etapa " de desvol­tere, pășim pe drumul eco­nomici planificate. Primul plan economic p­rinderte admirabil drumul ah alcătui de poporul anu»­­ător în utt­mii ani. Alcătui­­rea șî punerea lui în prac­tica nu au fost posibile de­­c­i­­­ in urma cuceririlor re­voluționare făcute de către cl­arsa muncitoare in alianță ci­ țărănimea sub­ conducerea muncitoare Partidului Noatru. El este rezultatul n­econdiționat al faptului că întreaga putere politică din­­ ai­u­l nostru, popular se gă­sește a­zi in mâinile clasei m­­uncîtoare care a preluat — încă î­n urmă cu 6 luni — Și conducerea și admsiras ■ rarei princip­a­lelo­r mjloace de producție. In asemenea condițiun­i, au pornit masse­­­le largi populare, cu un a­dent nestăvilit, la construi­rea socialismului. Ori „PLANIFICAREA ECONOMICA — așa cum spunea tov. Gh. Gheorghiu Dej ia expunerea făcuta în ședința Marei Adunări N» donate — ESTE UNA DIN LEGILE DE DEZ­VOL­TARE ale eco­nomiei SOCIALISTE’'- fata de ce joc&țit.'»* —a»*? d­»« «fso»b mic, sțu numai că devenise posibilă­ , prin coondițiunile create dar dev­ar­ se și o ne­cesitate­­ imperioasă. . . . . Planul General Economic înseamnă un pivot puternic așezat la temelia orânduirii socialiste ce o înfăptuesc a­cum brațele vânjoase ale mi­lioanelor de oameni ai mun­cii. Realizarea lui va face posibilă alcătuirea ia viitor a unui nou plan de mai l­ungă durată. Nu trebue să uităm, că­ prem­zele tutei economii plas­ficate în țara noastră au fost create in primul rând datorită sprijinului politic și economic--pe care nu l-au dat prietenii noștri din Ră­sărit, popoarele sovietice, țara lor putemică și mărea­ță, Uniunea Sovietică. Vasta experiență a Par­tidului Bolșevic­­­ac a învă­țat unde trebue să rtc­i’-a dreptățu privirile și forțele noastre nu numai pentru al­cătcuirea planului economic dar și pentru asigurarea de­plinei sale reușite. Ajutorul primit prin ușurarea obliga­țiunilor ce decurg din tra­­tatele de pace, convențiile de colaborare economică — care au dus la importarea de materii prime, semifabri­cate și utilaje atât de nece­sare punerii pe picioare a industriei noi­stre: societăți­le mixte româno sovietice, experiența tehnică ce ne a fost pusă la îndemână­, toa­­­te acestea au făcut posibil să scuturăm de pe gruma­zul nostru jugul capitalismu­lui străin, ne au asigurat in­dependența țării, fără de care, înflorirea ei ar fi fost o adevărată utopie. Colaborarea politică și e­­conomică și cu­ celelalte țări de democrație populară constitue deasemeni pentru noi un sprijin prețios pe drumul înfăptuirii noii o­­rânduiri sociale. Obiectivele urmărite de Plănui General Economic de un om așa cum arătam mai sus, trebue să ducă la întă­rirea consmicției ăodălamu­lui din țara noastră. Ce în­seamnă aceasta? Aceasta înseamnă că ,­­așa cum ne învață Lenin și Stalin, așa cum ne învață experiența ș. R. S. S., construirea socia­lismului nu este cu putință fără o puternică industria­lizare. Iar această industria­lizare trebue făcută prin desvoltarea în primul rând a industriei grele, a indus­­­triei­ producătoare de mij­loace de producție" (Ch. Gheorghiu Dej). Pentru a realiza această sarcină pe care ne o pune in față construirea social*" mulai era clar că Plat General Economic “trebi sa îndrepte toate energ: creatoare, toate resin* »oastre materiale in primul rând către crearea în țară a unei puternice industrii, și în special a tutei industrii­­fere, chezășie a prosperi­­­tatii Statului nostru. Pentru aceasta PLANUL PE A­­NUL 1949 TREBUE SA DEPASEASCA CU 40 LA­­ SUTA VALOAREA PRO­DUCTIEI GLOBALE IN­DUSTRIALE DIN ANUL 1948. Realizarea acestui obiec­tiv va duce la lichidarea in ansamblu a înapoierii în ca­re se găsea industria «oa­stea față de anul 1938. Dar nu numai atât» la *i­­nele ramuri­­ ale econo va trebui să realtsăm simțitoare depășire a sti­lului de producție arvteben­­că. Astfel în industria si­dentrgică se va depăși cu 35 la sută nivelul produc­ției de fontă din 1948 iar producția de laminate finite va fi cu 30 la sută mai mare decât to 1948. In, »­­ursul anuu­ui 1949 se vă extrage cu 24 la sută mai amit minereu de fier decât în 1948, iar producția meta­lurgiei prelucrătoare va în­trece cu 35 la sută pe cea din anul 1948, în industria pașipliică.. *e va continua creșterea pro­ducției de tije în extragar­du­l 3 «uri­ai decât în anul 1948. Aici tre­bue să subliniem perspecti­vele pe care se are județul Bacău, ru­de va fi montată o rafinărie cu o înaltă capa­citate de prelucrare. Nu mai puțin semnificati­ve sunt și cifrele din cele­lalte ramuri industriale. Deși pe primul plan stă asigu­(Continuare în pag. 4-a) Mttș­esterii Intreprine­erii Partisanul și-a ră­mas aegajamentul de a realiza planul de producție pe anul 1949 in nonă lui de zile .Muncitorii întreprinderilor băcăuane, au salutat prin en­­oziaste mee­inguri, împlini­rea unui an de le înfăptuirea Re­publicii Populare Române. In acestș timp ei și-au arătat bucuria cu care întâmpină Planul General Economic pe 1­949, hotărîți­ sa nu precup­­­­easca nici un efort pentru a-l realiza și depăși. . Cu acest prilej gândurile oamenilor muncii s-au în­­­­dreptat către PMR, con­ducătorul și mobilizato­rul clasei muncitoare. Muncitorii și-au arătat­, în cu­­­rintele vorbitorilor și în mo­țiunile votate hotărîrea de nes­ăvilit de a urma , cu și mai multă însuflețire linia Partidului, luptând cu și mai mul­t ,tărie pentru îndeplini­rea și depășirea Planului Ge­neral Economic, pentru a conu­f­rîpta astfel din plin în lupta pentru desvol­tarea Republicii­­ n­oastre Populare., pe drumul­­ con­struirii socialismului. •MUNCITORII DE LA PARTI­­­ASUL ȘI-AU LUAT ANGA­­J­A­MENTUL DE A ÎNDEPLI­NI PLANUL PE 1949 IA ■ NUMAI NOUA­­ LUNI DE ZILE Cert 750 de muncitori ai la­­­ bnieii Partizanul din Bacău. Mânați în­ cadrul unei ședin­­te festive și-au exprimat ho­­tărirea lor de a spori nein­t­ilizat eforturile in lupta pen­tru realizarea și depășirea Planului. Cu această ocazie tovarășul Petrache Gh. vorbind în nu­mele comitetului de îixtrepri­n­­dere a arătat ralizările obți­nute în producție prin mun­ca muncitorilor acestei fa­brici. Realizările obținute pâ­nă acum, a spus tov. Petrach­, trebue să constitue baza de placare spre permanenta in­­tărire a­­ luptei pen­tru obți­nerea de noi victorii­ în bătă­lia­ producției. Luând cuvân­tul apoi tov. I. Steinbach di­rectorul fabricii Partizanul și tov. Camară I. secretarii or­ganizației - de­ Partid, au asas­­tnzat îndeaproape activitatea anului care s-a­ scurs­, scoțând la­ iveală lipsurile și mobili­zând muncitorii sa, lupte pen­tru înlăturarea lor, deoarece numai în felul acesta se va­­ putea păși la obținerea de noi succese în muncă. A luat apoi cuvântul tov.­­­ubic D, secretar adjunct al județean­ PMR Bacău, care a­ adus sate iu­­biroului jude­­­can al PMR fruntașilor tuturor spărgătorilor de nor­și me de la această întreprinderi. Tov. Țubic a arătat im­porten­ța deosebită pe care Planul General Economic o prezint­­ă pentru viața economică, a R­publicei noastre­­ Populare. Pornind, sub îndrumar­­­Partidului la lupta pentru­ în­­­­d­eplininrea și depășirea premi­iui noi vom realiza noi și noi pași pe drumul construirii ri­nei puternice și îmbelșugate Patrii Socialiste. La încheierea ședinței, muncitorii și-au luat angaja­mentul de a îndeplini planul de producție pe anul 1949 în numai nouă luni de zile. Pornind la luptă, pentru realizarea acestui­­ angajament muncitorii de la Partizanul au hotărât să provoace­­ la între­cere fabricile de­ pielărie și încălțăminte: Tanoș Herbac,­ Talpa și Flacăra. Felul în care au primit nimicitorii de la­­ Partizanul Planul General Economic pe anul 1949, este o dovadă­ vie a entuziasmului și dragostei cu care oamenii muncii din Întreprinderile băcăuane răs­pund la chemarea Partidului pentru câștigarea bătăliei pro­ducției. - Cor­sp, N.. MARCUS COMITETUL JUDEȚEAN BACAU AL PARTI­DU­LUI MUNCITORESC ROMAN, MULȚUMEȘTE PE ACEASTA CALE TUTUROR ACELOR CARE I-AU ADRESAT URĂRI CU PRILEJUL ANULUI NOU ■mur W, tt' Pr # » pa» * r.H Cil­M ENTIZUSM DEOSEBIT MUNCITORII, OSTAȘII ȘI POPULAȚIA ISKOTOASI PRiji DIN BACĂU ȘI PIATRA MIAMI Al SĂRBĂTORIT ANIVERSAM A REPUBLICI POPULARI ROlIK­S E­­­ra 10 fără un sfert. In piața cinematografului Forum coloane de muncitori și ostași, intână trete și lovind, se adună pentru a sărbători ziua de 30 Decembrie., prima aniversare a R.P.S. Pe chipurile oamenilor luminate de soarele rece al sfârșitului de Decembrie, se citește bucurie an de munca și realizări. Se vede în priviri hotărîrea dârzi­a oamenilor muncii să pășească pe 'arime" construcției și al luptei pentru instaurarea socialismului in­ țara noastră. Lozincile strigate­ din mfi M piepturi, sparg zarea, purtând hotărîre de munci, unindu-se întru­ V­­ deții și al-munsh. La ore!« 10 se­­ dă citire cr­inului de zi către armata, ai tov. E. Bodnar­aș. Ostașii ră­spund prin lozinci strigate cu entuziasm. ..Trăiască Armata RPR“, „Trăiască PMR”. ..Trăiască URSS și genialul său conducător“. Coloni i p <lc ostași și mun­­icitoti și aliniază p­n­tru de­­filarea prin fața tribunei, în care iar loc rprezentanții Jin defend ftac gr.­a PMR. Consi­liului Sindical Județean, re­­prezentanții armatei și ai ofi­cc­ialitatüor­ orașului Se încoronează Armata, Sin­dicatul Textil, Piei­ir, CFR­­ ,Műlaia.C­hiimic. Defilarea se desfășoară­­:• ordine perfectă. Armata, în frunte, cu ofițerii, trece în u­­m­prele m­ulțimei, care o în­tâmpin­ă cu dragoste. 1 T­­n .LAZA .ARMAI­A ■ I’ ? «­tJKoLlji... * Este­­ prima parada a arma­tei ■ populare pusa in slujba poporului întreg. Defilare, nu­ făcută că au trecut, o mas­carada ,înscenată de capita­liști pentru a Intimida popo­rul, ci o defilare a forțelor armate ale poporului, cheză­șie că alaturi de muncitorime, armata, provenite din rându­rile ei,, luptă și apără inte­resele poporului. IN SALA MAR­ASII A VOR­BIT TOY. FI­OREA D-TRU, SECRETAR ADJUNCT AL JUDETENEI BACĂU A PMR După amiază,­ în fața unui public numeros. tov. Florets D-frtt, secretar adjunct al ju­dețean­ Bacău­ a PMR, a luat cuvântul făcând expunerea ,,realizări­lor unui an de Re­­publică Populară și a sarcini­lor ce stau în fața oamenilor muncii pe anul 1949“. Printre realizările înfăptui­te în ace­st an de adânci pre­faceri revoluționare pentru țara noastră, arătând volul «Ia inițiativă și conducător al PMR, iov.. Florea enumără: refacerea unității clasei mun­citoare și rolul sau conducă­tor în Statul Român­; Reușita alegerilor, care a însemnat o lovitura grea data reccsiunei interne și externe, sporind au­toritatea și prestigiul de­ care se bucură Partidul , fața maselor muncitoare. Din inițiativa și sub con­ducerea PMR, clasa munci­toare­ a smuls­ din mâinile burgheziei puterea politică și principalele mijloace de pro­ducție, transformându-se în proprietate­a Statului. Astfel instaurarea Republicei, a, IS) " .(Co­n­finuare în pag. 4-a) dc . zi, adresați. armatei de că­tre tov. miniștrii­, general colo­­nel Bodnaraș. După aceasta, tov. Vasile Șarob — secretar adjunct al Județenei Neamț, a PMR, — a salutat prima a­­n­iver­sare a Republicii Popu­lare Române, arătând impre­­jurărle care au dus la răs­turnarea monarhiei și instau­rarea Republicii. După cuvântare, a urm­at defilarea coloanelor de munci­tori,­ evidențiații in producție, spărgătorii de norme și apții întreaga muncitorime manuală și intelectuală, însoțită­ de muncitorii de pe ogoare, nu frumoase câte alegorice. DUPĂ AMIAZA CONFERINȚA TOV. I. MA­­NOLE, SECRETARUL JUDE­­ȚENEI -NEAMȚ­­A P. M. R. In­ sala Teatrului Comuna­­n­t ÎEpăpătoare pentru publicul care a­­ ținut să­ ia parte la sărbătorirea­­ primei aniversări a Republicii Populare Româ­­­nep a avut­­ loc Conferința tov. L Manote — secretarul jude­­țcuri Neamț a PMR — care a vorbit despre: „Un an de la înfăptuirea Repu­blicii Popu­lare Române. Zugrăvind momentul intern și internațional când din ini­țiativa Partidului Comunist Român e­ste produs schimbarea structurală­ în istoria țării noa­stre, prin instaurarea Reljubîi­­' di, 'tov» I. Manole prezintă un bilanț­­ al realizărilor eli­­tei 'muncitoare » condusă de Partid. 194­7 și situația creiată prin infăptuirea Republicii, tov. Manole arată că muncitorimea din uzine,­ întreprinderi insti­tuții și de pe ogoare, a con­tribuit cu forțe sporite la re­­dresarea economiei noastre na­­ționale, și fruntașii nu produc fie din multe sectoare de ac­­tivitate, sunt mândria clasei muncitoare, făuritoare a unui t­rai mai bun, în construirea te­zelor socialismului î n lumina ultimelor even­i­­­me­nte, cu caracter economic, social, cultural și politic. Re­publica noastră populară pă­șește în anul 2 de existență și marile sarcini ce stau astăzi în fața clasei muncitoare pot îndeplini urmând­­ exem­se plul glorios al popoarelor so­vietice. . Noul plan economic pentru aurai 19# gisagie cit'primia noastră mnâ ®,­­C «fe; încredere în forțele­­­ impresi' Conduse în acțiunea ei de Par­tidul Muncitoresc Român, m» lupta pentru îndeplinirea pla­­nului,general, care va aduce o viață mai bună și maî își de«* Uitata pentru poporul munci?, ni*.. — a încheiat Mano*, la conferința sa. A urmat un frumos festival , r fistic pregătit de organi­ a* -­­le de massă, ca concursîn­chipelor artistice ale Cămiei Culturale din Dobrenî * ugiicnî. Seara­ sa ci­nsmatografele n­l* au­ au rulat filme si:ț­% ■ pe­­ străzile orașului, ech­gi­­ le muncito TL au partat terț» n­­iaijț Aniversarea unui an­ofel ® »A clamarea Republicii PerwiSia Române a fost pentru insu­­­lația și muncitorii din prp? duși prilej de entuziaștii swbr iifestare, aceștia străbatedh’Ali a da aspectul sărbătoresc în­tregului oraș. Mentingul de sărbătorire a avut loc în sala teatrului­ popic, iar care a fost deschis­ cu­­ insa nul RPR și al Umanii. Sfe vletice. ■ Cu aceasta ocazie a gasit «Sfe­vantul tovarășul Zahețiu, st^ pretând organizația PAQ» sectorul • fabrică, care a obs#­bit despre important* *3#' și realizările guvernujiluij ÎS» frunte cu PMR in siuS­t^âS­­După conferința a urmat vr. festival artistic dat ansamblul „Suveica" i* Clio* scorare cu UAER șî UÎM pre» zentând piesa „O zî de 9d%­­nă", după care s’au împărțio premii evidențiaților in mips* că. " • J f La­t«a • 20 a avut tot­, retrau sferra cu torțe. •­­­Coresp,­T TEICH DmforMTării programului hotortrU , ék 30 Decembrie la Piatra Neamț. Oamenii muncii din Pia­ra Neamț au sarbatorít cu o te­­mpire deosebită aniversarea p­imului si deja­ infopí­­rea Republiciii Populare Române. Oraru­l pavoazat cu­ lozinci, dram Ițele și tablouri, a demonstrat importanta adevăratei iile­are sărbătoare. Râztd pe rând, cu camele de muncitori s-au adu­nat in fața tribunei din Piața Karl Marx, șî urmați de funcționari ți țărănimea, mure Udare din împrejurimile ora­­­­­țului, au­­ aratat dragostea p­rin­ sărbătorirea­­ acestei* zite^ Meetingul a i­­ t citirea de zile •’ fost desc.it către d. colu­­utescu, a orfiînu­lut Făcând comparație intre si­­.i.­in economică du țâre noa ,ă înainte de 50 Decembrie i|iapt Sportivii neîn­țeni încadrati în OSP defilează 1..Numeroși oameni ai muncii lhui Bacău au populat sala i’n aspect al pioții ..Mareșal Malinovski*' din Bacău . 3. Defilează pun­ten a asculta conferii,ța tov. Florea secretar adjunct al Judetenei Bacau a PAtR N­­ous an­dria tigdensem RR­», în timpul sintuziastei manifestații jicnitu aiitvet Defilează tinitățile ațifletei RPR din garni'/tiatta SStelit'

Next