Luptătorul, aprilie-iunie 1949 (nr. 339-413)
1949-04-01 / nr. 339
ANUL IT. SEKIÄN Nr. 33 SI PAGINI 1 UI M SA NE INS US IM EXPERIENTA CÂȘTIGATA IN DESFĂȘURAREA ÎNTRECERILOR TEMEINIC ORGANIZATE Exemplul sei factoristic de Proletarul I care au pâîn cursul lunei tremite la Ucarea pe baze superioare organizarea întrecerilor este urmat de noi si noi muncitori fin întreprinderile judeor Bacău și Neamț, muncii și care, sub formarea și sprijinul organizațiior de rtd au trecut la o tot mai la eroică, organizarea întrer lor. Ca o urmare imediată acestui fapt, planurile de aducție cunosc depășiri din în ce mai însemnate, noi— iele sunt ««contenit între, te, calitatea produselor, se ibunătățește, toate aceste» atribue în mare măsură ia țnerea ulnor maiefti»e jî n bune mărfuri. Am lupta petru obținerea utopiei în cadrul acestor treceri, noi echipe s’au si* at în fruntea bătăliei Producție« succesele lor. oomstii«cî un imbold și u» îndruar ln muncă pentru ceilalți «icitori din întreprinderea spectivă IN VALEA TRO ÎȘUțIUI ECHIPA MINERC. II PARIE CARE ESTE IV 1 TRECERE CU ECHIPA MISRULUI CIURLICA. DELA MARTIE LUCREAZĂ ZVÂNTUL LUNEI MAI. Certei schimburi din Steaua •* ise, conduse de tov. Adv. »Jések*. Voicea și ț Sprînței. realizează de zi darșiri de norme între 20 și 30 sută- echipele dda cenac. mele 7 și 8 din secția filară a fabricei Proletarul I. la Bacău, conduse de Iov. cobovici Eugen și Tuvic P,au întrecut planul de doua decadă a lufiei Mari cu 53 și 52 la sută iar sKicîtorii fabricei de cere►a ... Mai’’ din Piatra N. fcreteă cheia 15 Mfetrtte în satul lunei Aprilie, iată numai câteva date, eailustiază «a mod clar unul tot mai viu pe care trecer le socialiste îl imprn 1 bătăliei producției în ia. ^Prinderile județelor «o» ■e. Aceste rezultate au fost ținute mai cu seamă acolo ide organizații de Parid, mitetul sindical și directiv » întreprinderii și-au împÎeeut strâns eforturile în ace mea pentru buna organizar a muncii Pentru femei«... organizare a întrecerilor cialiste.Mai mult decât atât. După , au fost mesetele Orgarâîp întrecerile socialiste îns o anumită secție, folosinuse experiența câștigată in . »sal "S’sfășurijim acestei« i pășit la generalizarea modelor bune de muncă te» înuințate in acea secție In [«1 acesta, antrenând îri înt âceri tot aiai mult munciurmărind desfășurarea este la treceri și lichidând trigane”! Vasurile ce se esc în cale, organizațiile : Partid! fac astfel eu numal unele sau altele dintre «ți ia fabricai să înregistre, importante victorii, ci întrega fabrică să ciocnească a avântul muncii neobosite muncitorilor care cu toții abe«' pasul pentru a merge râ «î cu fruntașii. Un e* umplu in această directe î! «situe tot fabrica Proleta=te I unde grafii Ogle indivi. * lozi'toți și munca do ii» dg co*stiui e o realitate e fi Plină de rod, nu noa ?a secția filaură ci și 1» virație- Tesă orie etc Bacă aceasta este situația , majoritatea h'trePri'derir mai sunt însă încă unele frevr 'îderi in care problem» tas <«*?*• iriri întrecerilor ici - r. ■ n" - fose înot re» >I«»ti ■ Fabrica . Partizani* «itwhin» w- «-»wttjir î»sos»dat de muimitori și are o mare capacitate de Producție- Pentru acest motiv buna desfășurare a bătăliei produtiei în cadrul acestei sruprinderi prezintă o deosebi importanță. Datorita entuziasmului care iartă mintestorii Pent depășirea normelor, datorită conștiincozității la muncă a ichnicienilor, planul pentru primele trei luni ale acului .fost îndeplinit și chiar depăațit, realizându-se sarcinile crevii a întreprinderii pe această perioadă de timp în cădira angajamentelor luate în Cinstea Placului de Stat. Desigur visa că printr’«* * temeinică organizare a întrecerilor s’ar fi putut obține rezultate mult mai bune atât din punct de vedere cantitativ cât mai aleg calitativ. In cadrul întreprinderii Partizanul au fost organizate peste 25 întreceri individuale și pe secții — întreceri care au început fncă de acum o lună de zile. Numeroși mimuitori antrenați Jr, cadrul acestor intreceri, depășesc normele, aduc inovații și îmbunătățesc calitatea mărfii fabricate. T«v. Marghidan Vâsle chiar, din codiaș a ajuns frUPCĂș. iată însă că după un timp acest tovarășiă înapoi, slăbește pasul român&id, în urma celorlalți tmrăși. Cum se explică acest lucru? Acest fapt se datoreste insufle ®ntei antd acordate de organizația de Partid organizant întrecerilor socialiste. Astfel, după ce Procesele verbale indicate între muncitorii în întrecere au fost semnate, fiecare luându-și angajamentul de a depăși cm 25 la sută normele, nu s’a acordat destulă atenție modului in ca re se desfășoară întrecerile, n’au fost stimulați fruntașii, n’au fost criticați cei ce mai aveau tacă lipsuri fi muncă, la felul acesta organizația de Partid lipsi« întrecerile de continuatul lor sănătos» constructiv. Direchile întreprinderii lipsesc lozincile concrete care să antreneze muncitorii l* vederea îndeplinrii angajamentului, în vederea atingerii obiecivelor fixate O urmare a faptul« că nu se ține consfătuiri de producție în cadrul cărora să se discuteze!« în care se desfășoară munca de zi cu zi, o constiue însa unui control riguros de sus în jos și de jos în sus, a felului cum se aplică măsurile forțate în vederea lichidării anumitor lipsuri. Așa se mai face că mai intră la secția Iecultaminte piele scorțoasă și că printre materialul adus de la secții I FRICTIS :Continuare în pag. 4-a) Intrecarea dintre schipeii selfidanrelor 7 și 8 din secții filaturi a fabricei „Proletarul“ inima a depășit norma cu 52 la sută iar a doua cu 36 la sută In ultima săptămână, în întrecerea din secția filatui a fabricei Proletarul, e~. ■de selfactoare elor 7 ,sî au situat în frunte, realisând cele mai însemnate depășiri de norme, între cele două echpe în schimb, a tov. Iacobovîci Eugen și Filip Ion dela sel factorul 7 și Tiubic Petre și echipa tov. schimbul uau de noapte, cela selfactorlui 8 lupta este apTigă. Zi de zi, graficele înregistrează depășirea normelor pe care o urmăresc cu atenție muncitorii. La 21 Martie, setfactorul 7 înrecgistrează o depășire norma de 61 la sute timp ce setfactorul 8, pășire de 44 la ziua de 24 Martie torul 7 depășește norma cu 61 la sută, iar setfactorul 8 cu 20 la sută. La 23 Martie în timp ce setfactorul 7 are o depășire de normă de 43 la sută, selfactorul depășește cu 28 la sută. La 8 24 Martie, este iar învingător selfactorul 7 care a depășit norma cu 70 în timp ce selfactorul 8, numai cu 50. Doar pe 26 Martie, selfactorul 7 a depășit cu 28 la sută, în timp ce selfactorul 8 a depășit cu 30 la sută. A doua zi, la 28 Martie, selfactorul 7 o la iar înainte, atingând depășire de 48 la sută, față de selfactorul 8 care avea. Azai o depășire de 44 la sută. Ceilalți muncitori din secole urmăresc cu interes viu Lupta tov, Iacobovici Eug. și Tubic Petic de a câștiga întrecerea. Efortul depus de acești tovarăși și cu echipele lor, constitue un exemplu și un stima,ent pentru ceilalți muncitori de la seifartoare, în întrecerle în care sunt atrenațî. Coresp. S. IOSIE Mai magazine de Sfat in hzinar carbraifer - forestier .„..Valea Trotușului“ Datorită grijei sectorului P. M. R. ..Valea Trotușului", după deschiderea magazinelor de alimente și textile din Comănești. In cursul lunei Martie, se. VOS deschide în centrul minei Asâu' ui magazin de alimente Șteful de textile, iar la Darmănești tt. magazin de aliments. Deasemeni în cursul lunei Aprile se va deschide la Agăș un magazin de alimente. Lucrările de amenajare a magazinelor au și început, muncitorii primind cu foarte malte bucurie, aceste înlesniri care li se fac petited, aprovizionare, coresp. SE. TOMESCU Mi 4 IPRILIE 1949J„URMAM ȘI VOM URMA FERM DRUMUL CULTURII SOVIETICI, IL VOM URMA DUPA CUM URMAM POLITICA DE PACE A UNIUNII SOVIETICE, ACEASTA E O MÂNDRIE PENTRU POPORUL NOSTRU“ -- a declarat tov. losif Chișinevschi, secretar al C.C.al P.M.R., la Congresul intelectualilor din R. P. R BUCUREȘTI 31 (R - dor). — Ședința de Țeri dimineață a fost prezidată de Prof. Traian Săvulescu. Tov. Zaharia Stancu. Președintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R în raportul său, a înfățișat ticăloasele pregătiri de război imperialiste, tabloul degradării științei și culturii, a înjosirii omului de cultură în țările Apusului , cumplitul val de teroare deslănțuit în țările cotropite de imperialiști. Aplauze puternice au salutat cuvintele de încheiere ale raportorului care a aratat că intelectualii din țara noastră se alătură cu hotărâre împreună cu întregul popor muncitos Frontului Unic al partizanilor Păcii, având în frunte Marea Uniune Sovietică, în marea ofensivă a păcii pentru spulberarea planuriilor imperialiștilor. Un moment important al Congresului l-a constituit raportul ținut de tov. Iosif Chișinevschi secretar al C. C. a] P. M. R. despre. ..DESVOLTAEA CULTURII IN R. P. R., CONTRIBUȚIE DE SEAMA LA OPERA DE APARARE A PACID. Delegații și invitații au făcut reprezentantului Comitetului Central al Partidului, o eintuziastă manifestație de simpatie. Cu îndreptățită mândrie au salutat congresiștii marile succese obținute în domeniul ridicării nivelului cultural al maselor muncitoare, grație politicii Partidului. 19 milioane exemplare cărți și cursuri editate de Editura P. M. R., — numai volumul 1 al operelor lui Stalin se difuzează zilnic în 800—1000 exemplare — Cursul Scurt de istorie al P. C. (B) al U. R. S. S. editat într-un milion de exemplare, se difuzează zilnic în câte 2500 exemplare și cererea este încă mult mai mare, 6 milioane cărți școlare editate de Editura de Stat în 1948, un miilon nouă sute mai participanți la ședințele Căminelor Culturale în ianuarie 1949, Teatrul Național — pentru prima dată o înstituție excedentară’, etc« toate aceste realizări au fost salutate cu entuziasm de întreaga existență.Cu deosebită vigoare a respins vorbitorul calomniile murdare ale „Vocii Ameririi” care încearcă să se abată de pe drumul nostru.. „Da! Urmăm ?i vom urma ferm drumul culturi sovietice îl vom urma după cum urmăm politica de pace a T’miucii Sovietice. Aceasta este o mândrie pentru poporul nostru.’’ Aplauze furtunoase ale întregii săli au subliniat Puternic aceste cuvinte* .»SUNT IN ÎNTRECERE. TOVARAȘE, N’AM TIMP DE VORBA”. La gaterul II lucrează tov. CurcHnc D —• El lucrează atent pentru a produce o eherestes de, o cât mai bună caiitete, cât despre timpul mort, la redus la jumătate prin întrebuințarea efectivă a celor opt ore de muncă. Voind să-l întrebăm cu cât am depășit norma in ultimul timp, nu vrea să stea din lucru deloc. — ».Șs în întrecere tovarășe, nu am timp de vorbă” — n j răspunde ei lucrând mai departe. — ..50 la sută — ne răspunde șeful secției. — ăștia era angajamentulu lui. Și. și Ls. îndeplinit”* Aproape de fundul halei, lucrează tov Gabor Gh. — gaterist. Săpămâna trecută atinsese 25 la sută pesta normă, iar acum 32 la sută..Se cuvine să muncim altfel decât așa? Dacă ,noi ăștia din fabrici n’om da semnalul de muncă, apoi cine să des? Păi era așa’’ — spurca tov Gabor fără să-și deslipească mâinile și privirile de pe mașina. Și ca acești doi tovarăși es e și tov. Popescu Gh. , tot gaterist — care organizându-și munca, întrebuințând efectiv cete opt ore de muncă, a reușit să realizeze 49 la sută peste normă. Nu tot la fel se poate spune despre tov. Todirică — gaterist — care mai lasă gaterul pe seama ajutorului, nu-și întrebuințeză efectiv cele 8 ore de muncă și aici am luptă pentru înlăturarea tâmpilor morți. Urmarea acestui lucru e că tov. Todirică îndeplinește cu greu norma și este întrecut de tov. Ivanciutc D- cu care este în întrecere-Și circulariștii muncesc purtru îndeplinirea și depășirea normelor. Tov. Daran doi Ob. și Udrescu Mircea dela circularele 1 și 2, muncind cu atenție și conștiincios, au depășit normele, primul cu 28 la sută, iar al doilea cu 21 La sută. Rezultatele obținute se hetetoresc muncii de lămurire dusă de organizația de Partid și sindicat și elanului mereu crescând al muncitorilor, precum și faptului că înainte de începerea lucrului cel ce lucrează în schimbul 3 © noapte vin mai devreme cu 10 __ 15 minute, iau !n primire mașinile, îe controlează. Lung. etc* LIPSURI CE TREBUESC LICHIDATE Deși întrecerile sunt organizate, deși toți muncitorii sunt antrenați în el”, nelited popularizate, rezultatele obținute nu sunt cunoscute de către muncitori, iar fruntașii nu sunt popularizați. Munca de lămurire trebuie intensificata, mai ales printre muncitorii râmași în urmă, pentru a-i f*trena astfel in muncă V. VOICAN Înilniîtate de organzația de Partid BHIFtLE Oi itOafitucu IABUICI SSVSS* 1 KOI" OBȚIN «01 SUCCESE IN UTHU mHCREI E «oapte. E ora 10, 11 sau 12? Dar n’are aici o importanță. La fabrica Sovrom ,, Mai”, tăind butuc după butuc, martfeilori nu remarcă orei«. Nu observă aici măcar scursu sa nopții sau pățirea stelelor- Aici nu exlud«»la o singurâ măsură a timpului: atâția metri cubi lema tăat. Cu cât sunt mai mulți, cu atât trmpul „ mai scurt. Și atunci când la răsărit cerul se înroșește ușor, când raza!« scoielul scaldă întreaga fabrică și lumină, muncitorii îl privesc cu mirare- S'a terminat care noaptea? At de repede? Clici lui Tito a trădat poporul iugoslav, cauza picii și a culturei O impresie deosebită a produs demascarea poziției țmpatise a clicii lui Tito, care a trădat în acelaș timp poporul iugosliv și rauza luptei antiimpetialiste, cauza luptei petotru pace și cultură. Bazându-se pe fapte de netăgăduit, vorbitorul a arătat cum această agentură imperialism prigonește Pe intelectualii cinstiți din Iugoslavia,cum se ploconește în fața burgheziei imperialiste antoamerinante și a culturii ei pot trede și descompuse-Vorbitorul a arăat că orice slăbiciune fată de ideologia dolarului, constituie pentru imperialiști o posibilitate de ajsi s recura influenta lor criminala Cu entuziasm au răspuns epigresiștii la chemarea de luptă a Partidului de a par* (Contranî r) ia pag. IV-af CUM AU SCĂZUT REBUTURILE LA I. M. S. BACAU - Ce se întâmpla când lucrezi cu mai multa atenție - Lupta împotriva rebuturilor la IMS-Bacău are o deosebită importanță la turnatul pieselor, o mică neatenție te face să ți repeti munca, pornești din nou la refacerea modelului. Și așa trec minutele> ba de multe ori chiar multe ore- Se risipește timpul și stă producția în loc. Iată pentru ce eforturi mărite nu trebuesc numai pentru a produce piese mai multe ei ‘ și pentru a face să ai cât mai puține rebuturi sau chiar deloc. S’AU REDUS REBUTURILE LA MAI PUTIN DE JUMĂTATE in cadrul Planului de Stat. La IMS Bacău, s’a introdus fabricarea pieselor In serie. La început mergea greu de tot, până s’au treaba deprins muncitorii. Cei care au lucrat cu mai mulă dragoste au învățat Și mai repede să lucreze bine. Așa s'a întâmplat că muncitorii Chelaru Nicolae și Croitoru C-tin, care lucrează împreună, într’o echipă- In luna Martie au făcut 4480 piese și din ele numai 8 rebuturi- Succesul acesta l-au obținut muncitorii specializânidu-se în fabricarea noilor piese. Tot atât de bine a lucrat Moraru I*, împreună cu tovarășul său de muncă, învățând să lucreze mai bine și lucrând cu mai multă atenție — ceea ce are mare importanță la executarea formelor— muncitorii de la IMS au reușit să reducă rebuturile la mai puțin de jumătate. In lun« Februarie», piesele prost lucrate, s'au ridicat la 4,5 la sută, în Martie, «tunai 2 la sută. CUM SE LUCREAZĂ CU MAI MULTA ATENȚIE In turnătorie, lucrează rn echipa formată din Chelaru Gh* și Vasilaș Gh. In luna Martie au avut împreună 254 rebuturi. Dar tot mai multe a avut Chelaru Gh* Dooe? La început, platoul pe care se turnau piesele nu era bun. A fost modificat. Am scăzut și rebuturile. Au scăzut simțitor la Vasiiaș Gh*, mai puțin la Chelaru Gh- Dar tot mai rămâneau piese multe ce trebuiau prelucrate. In timpul pauzei de la prânz, stăm de vorbă cu roărul Vasiiaș Gh. și cu fruntașii Moraru I. și Chelru Nicolae* Vasiiaș lucrează aeaent * — Și iată ce se întâmplă ne arată tov* Chelaru N. Intâiu dă prea multă apă chernului și atunci fiarbe apa. când intră Trodei"! i’: catov, la uscat. Și forma, iese proastă iar când scoți piesa din tipar, iese cu defect. N., Apoi me arat ă tov. Che'aru se intâmplă ca tov. Vasilaș Gh și Chelaru Gheardi scot modelele din cuptorul deja uscat, chiar dacă nu sunt biee ,prăjite” to !» folosesc. C' tette -’fr,r.>cedează muncitorii cei buni. Se uită la model, îi controlează cu atenție, dacă e P« jumătate ars, il mai dau înapoi la cuptor- Așa se face B. GRAUR (Conținu«« te pag.âr*l La Spitalul de Stat din Piatra Neamț sau pus bazele întemeierii unei gospodării auxiliare La Spitalul de Stat din Piatra Neamț, în urma propunerii organizației de Partid, s-a hotărît înființarea unei gospodării aux Barte rart va funcționa pe terenul instituției. Deocamdată Spitalul posedă un număr de 50 oi, 3 porci, 2 vaci și 3 caluri, mând ca stocul să se mărească treptat, pentru ca gospodărite să-șî atingă scopul. S-a model geafeuda*«zavaturî va fi și ea extinsă, cultivânduse diferite plante care vor contribui la o hrană mai bună și mai substanțială atât pentru cei suferinzi și Tntemuiați, cât §[ pantru personalii] saiitar și administrativ. Odată ce va gospodăria, munca funcționa va fi mă ușoară, bolnav!' vor, fi mai bine alimentați» iar personalul va întrebuința timpul num«! în slujba ?S- sănăt Afi Siî sufesiroi tot *