Luptătorul, aprilie-iunie 1949 (nr. 339-413)

1949-06-10 / nr. 396

GRSU­PA SINDICALA FACTOR IMPORTANT IN ACȚIUNEA DE MOBILIZARE A MASELOR MUNCITOARE IN BATALIA PRODUCȚIEI Un fosfor deosebit de important in acțiunea de mobilizare a maselor largi muncitoare in tupta p ■ mm îndeplinirea și de­pășirea Planului de Stat, ii consta in grupa sindica­lă. Unind în ea uriașul ei un număr de 50­50 num­­erori, el­ reprezintă un instrument puternic de an­trenare a acestora în di­ferite acțiuni ca frontul producției, de stimulare a eforturilor membrilor ei și de descaltare în rân­durile lor a unui spirit să­nătos, constructs de ri­dicare a omului nou, ani­mat in muncă de dragoste ferbinte față de Patria noastră și de dorința ho­­tărîtă de a lupta sub con­­­ducerea Partidului pentru construirea socialismului și apărarea pășii Prin organizarea grupe­lor sindicale în cadrul in­­treprinderilor din județele noastre, ai fost ridicate nenumărate nouă cadre muncitorești, cadre care au primit sarcina de a în­druma, sub conducerea organizațiilor de Partid, muncitorii din întreprinde­rea respectivă în bătălia producției, de a face edu­cația poltică și ideologică a acestora, de a întări acțiunea acestora de ridi­care a nivelului cultural și pentru a­­ le asigura cât mai bune muncițiuni de mumă și de trai. chiar din prima lună de existență grupele sin­dicale din întreprinderile ln care buna lor organi­zare și activizarea lor a constituit, o preocupare permanentă a organizații­lor de Partid au pășit spre o rodnică activ­aie. As­fel in cadrul sindi­catului C.F.R. Bacău, gru­pele sindicale, îndrumate de comitetele de secții și de comitelui sindical, tră­iesc o piață intensa și bine organizată. In ședin­țele bilunare ale grupelor sindicale se discută pro­blemele legate de banal mers al mumii în unitatea respectivă de muncă, se analizează munca fiecărui tovarăș in parte și se fac proponeni pentru lichidarea Hașurilor, In mod special se dis­cută in aceste ședințe fe­lul cum sunt organizeie și se desfășoară întrecerile socialiste căutându-se ne­contenit a te­­tezooda cât mai mult, a antrena tot mai mulți tovarăși in lup­ta pentru cucerirea victo­riei in intrecm. Nici munca politică nu este negli­jată in activita­tea graselor sindicale. Responsabitil de grapă iau­­ lela biblioteca sindi­catului broșuri ce tratează diferite probleme ideolo­gice și politice și după cm te citesc in mod individu­al prelucrează in ședințe canonatal­ist,, răspunzând apoi la întrebările puse de cei cărora li se pare o eh sssiune sau alta insufi­­cieru lămurită. IM sigur că mai sunt in cuprinsul acestui sindicat și grupe care nu duc de­cât o slabă activitate, lă­sa­m­ de dorit atât in ceea ce pr­ivește manea politică și miturală cât și cea or­ga­­nsatorică. Faptul insă ca in general s'a pus ba­zei m anei sănătoase și vi­guroase activități sindica­te, asigură in mare măsu­ră o bună desfășurare a bătăliei pe frontul produc­­ției, a luptei ceferiștilor băcăuani pentru împlinirea Planului de Stat. Acel­aș lucru sar putea saune si despre alte sin­dicate din Județele Bacău și Neamț.­­La sprijinul or­­ganizațiilor de Partid și a comitetelor sindicale, gru­paie sindicale au pornit in mancă, strâduindu-se in­te­lui acesta sa se situeze le înălțimea misiunii lor. Nu insă in toate între­prinderile, organizațiile de Partid și-au inteles rolul în direcția activizării gru­pelor sindicale. Ea »Stea­ua Roșie, muncitoarele din sala de alegere nu-și cunosc responsabilele sin­dicale, iar in general ac­­tivitatea grupelor sindica­le lasă mult de dorit. In toc de a totest grupele sindicale in acțiunea de dezvoltare a întrecerilor socialiste, organizația de Partid a încredințat acea­stă sarcină câtorva tehni­cieni ceea ce a imprimat în mare măsură întreceri­lor un caracter formal, birocratic, Comitetul Sindicatului Forestier din Bacău nu duce o acțiune suficient de intensă de antrenare în mamă a responsabili­lor de grupe, lăsând ca întreaga muncă sindicală să fie dusă de unul sau doi tovarăși, iar respon­sabilul comisiei de asigu­rări sociale n'a fost pe teren, te întreprinderea »Horia, Closest și Crișan" de aproape trei luni de z­ile. Iată căror cauze se da­­torește faptul că in unele întreprinderi responsabilii de grupe sindicate n’au fost antrenați in muncă, căror crze se datorește faptul că unele grupe sindicate m­emb­i­sm în măsura in care ar putea-o face, la tetei nea bătăliei producției, la buna gospo­dărire a întreprinderii, la ridicarea nivelului profe­sional, poliția și cumarul al muncitorilor. Este necesar să se treacă netgrantat la aaft* vizarea grupelor sindicate. Acest lucru poate fi făcut de fiecare organizație de P­artid, îndrumând atent responsabilii de grupe sindicale, stimulându-i te muncă și criticându-l a­­tunci când se detașă cu persistă de diferite greșeli. Deosebit de importantă este sarcina responsabili­lor de grupe sindicate de a se interesa de condițiile de trai și de muncă ale tovarășilor lor, din unita­tea respectivă de muncă, de a lupta pentru a îmbu­nătăți necontenit aceste condiții. Responsabilii in grupe sindicale precum și res­ponsabilii de asigurări so­­ciale, trebue sa cerceteze permanent­­»hit in care se desfășoară manca in secția sm merlonul res­pectiv, să vegheze ca­m cumva sănătatea oameni­lor să fie primejduită, tre­bue să ia tom» mâmriie posibile pentru a asigura protecția manca și a evi­ta orice majam In acea­stă direcție Responsabilii de grupe trebua sa urmărească da­cii tovarășii din grupa tor au fost jași încadrați, și antrenând tett «aga gru­pă șii lupta pentru ridica­rea producției și produce* tinitâț­i muncii, să deter­mine o permanentă îmbu­nătățire a salariului manei toritor. lată doar num­ai câteva din sarcinile ce revin res­­ponzabililor de grupe sin­dicale. De activizarea grupelor sindicale depinde in ma­re măsură felul în care ne vom achite de sarcini­le ce ne stea te față in cel de al doilea trimestru al Planului de Stat Nu­mai activizând și îndru­mând permanent munca grupelor sindicale, organi­zațiile de Partid vor asi­gura împlinirea și depăși­rea acestor sarcini. I. ERIDU.Ș IT, SK­EIA ti Nr. 396 EMM liK TOATE «BgaggMBgBaBBwaeasmgMa« 4 PACINI 4 LEI VINERI 10 IUNIE 1949 gmi mmm\ iwtiîOBMHPEM «maaiw Lucrare întocmită de academicianul Mihail Roller, conferențiar universitar Bălănuscu conferențiar univer­sitar Berea și prof. E Vergi, pe baza unu documentat ma­terial soare fie și a unui material imuit PEDAGOGIEI Volorant de *50 pagini» 170 lei se găsește la toate librăriile din țară Județele Bacău »i Neamț vor deveni în scurt timp două centre mari zootehnica La J*iâețeana Bacău . Gea­poduriilor Agricole de Stat a avut lo­c­ în ziua de 8 Iu­­nie o conferință la care au participat conducerile ferme­lor de Stat din cele două­­ județe ars, regiuni,î­noașÎ P*'­­BarcaU ',și .Neamț. Pe lângă rapoal­tele de ac­tivitate date, direcțiunea stî­­dețean­ă a Gospodăriilor A­­gricole de Stat din Bacău a­­ trasat o serie de sarcini șî instrucțiuni cu privire la bu­nttî mils a'[ arcaștlor gospo­dării, atât directorilor feme­lor cât și te­kiîi'kien|­ot res'­pectivi. ‘ Cu­­ această o%,2ife s’a­ ară­tat ca Direcți­unie Centrală a Gospodăriilor • Agricole de Stat a aprobat construi­rea in județul Bacău Neamț a 24 grajduri nece­si­tare­­a desvoltar«a Pa­ren Iu de vii ® <le rasă în cuprinsul celor doua județe. Astfel de grajduri care se Vor ridica, de către Societa­tea de Stat a Construcțiilor ar lua ființă pe lângă Gos­­podarîîle Agricole de Stat din Șepbeștî •— Neamț= Scîr­bești — Bascău, și [eui — Boxăm pentru Sandu* vari de­­ lapte bune, La, Gospodă­ria din Vasîle .Roaită, se vor ridica două graj­duri Pentru vaci síntentica.]. "Deasemai vor lua, ființă: 4 grajduri «r*s­căt­ori­ de viței pe lângă Gos­podăria. Borzești — Bacău îi Mărgineni ■— Neamț. La gospodăriile din favoa­re și Filioara — Neamț va înființa un­ punct de cre­sc­ștere cu grajduri , pentru cai între 0 fem. #1­4 ani. La Gloduri și Parîncea dîn jud. Bacău șî îș, Șerbești — Neamț vor­ lua ființă saivane pentru câte o mie d­­oar la Costișa — Neamț un punct avicol care: va .număra­ până la­­ 10.000 bucăți pasări dife­rite. Prin con­struirea­ acestor grajduri pentru dhiMarea bo­vinelor, cabalinelor, ovinel­­or și porcinelor, jude­țele Ba­cău și Neamț vor deveni importante cen­tro - Zootehni­ce. Cm sau organ­zit și desfățurat in­tr«cerile socialiste k „în sti­a“-lihișî Bra la începutul lunei Mai lână la întarîț& „Textila’". Bunuri muncitorii și tehni­cienii au primit; steag­ul pr­o­ducție­î, în întrecerea Pe i­ali,» în sectorul lânei și a înătăscî. Cu acest stă o­car­te cî și-au sfliit noi angaja­mente in im­­iyecepea «i fabrica =­Ba­­'­­zat Mil. •Roșu” din­ Brașov. Chiar a doua zî, sindica­tul a lansat o „Ediție spec­­ială” Pe fabrică, pentru popu­larizar'ísa 'mirecarîî, fil­­m­e paatoul din curtea­ fabri­cii arată în contul cărei zîle lucrează fiecare secție. Dea­­semenea au fost popularizați» în fiecare săptămână, fîfunta­­-ii în muncă, fiind dați ca exemplu ailorlalțî tovarăși. S Nicî codașii nu au fost ui­tați . Chiar din prima zi a întrecerilor, în gineriî, maiș­tri, și șefii de echipă au fost mereu psiatre mun­scîtorî» fu» d«mi­rându-i să «u se lase și ajutându-i pe cdi rămnn in urmă. Unii tehnicieni au stat nopți lun­igi, în fabrica» alături de muncitori, pentru a putea _ pregăti ce­ e mai bun ® ,cond­îtî a,ie, îata«ce*îi în care s’au angaj.­d. Un merit­ mare în tim­paj Întrecerilor l-au­­ avut frunta­șii in producție, car ® au in­­tervenit fără a ține seamă de oboseală și de timp, oriunde era nevoie. Eî au dat 0 pre­­țîoasă,­­contribuție și au fost «a exemplu pentru ceilalți muncitori. In ed îîil ® fulger­ere ,§® a«â fel o­ di psrețe î»s­în f­olîsi numele­­ muncit­orilor eviden­țiați ind­ividual și m Iată, echipa; tov.. Pîcuța M. deia masa 2 a sortării lânei a depășit înarma ca 40 la. sută, aceea » tov. Cojog&Iu, M. deia , masa 21. cu 33 la sută» echipa tov. Lupa I. ?i Săpătorii C. deia cantonîa M și s«lfactor«! » a Torcăto­­a­rief Sud,­­cu 33,56 la sută. Pe listele evidențiaților citim numele tovarășilor: Căuristes? C.. Sivit'l­i ©a» dela Țesătoria, Bumbac , cu o depășire de 58 la sută­ ?i 4. lg. sutat Simaist, C. dela răsuci,i­b.im­bac cu 25 îji sută. Crăcîna Elen» dela depănat suîsne­ cu 82 la sută; Plugarii Tînca., Petrișor Blente și Blaga Noculai d«ln Țesă­­toria Nord cu 17 laj sută, 75 la­ sută și, 70 la­ sută: ectatan tav. Ș­îrbu M. deia, deșeuri­ cu 50 la sută. Nou­a Toți aceștia șî ce c, mulți alții, V. IVOICAN (C: bag- 4-a) Schimbsul tovari și a lu­i BaHirt Pibra a depășit norma cu 35 La sută — MottdCorH deia RoșieÂÎ Bâcla, ata­pornit lupta pan­tru obținerea victoriei la mu­­cerea organizata in muncitorii fabricei H­ Septenski*“ din Bușteni — Tovarășe* Cu c'9 ?OOi*A>uî la gar­ea întrecerii cu fabrica Bușteni? Ața grâsu ește una dintre numeroasele lozinci afișata în fiecare secție a f­abricii ,,Steaua Roșie” din Bacău, și aceasta ca și fiecare din lozincile afișate amintește permanent muncitorului pria mașina de fabricați«» munci­toi­ îiluî dela l­olendac» est. și muncitoarei dîn sala aș­ar­gere, că este în­tîitreb­ere so­cialistă, că efortul Soi con­­trîbue la obținerea victoriei în inti’eierea cu fabrica Bușifenî”, la obținepsa de no­ șî îioi su­ccese , pe calea ilealizății și depăși­ri­i Pîanst lui de Sfat, Graficele. de Pe lângă SO* cai ® mașină de fabricații inregretr^azS. fedaie rezulta­te tot m­ai frumoase aks fen faliei producției. La mașina 2-a schimbul tov. Ciubota,îîn Anton a <te* pășit norma cu 12 la sută. al tov. Irimia Neadai­e« 10,5 ]a sută laț» al tov. Ro­taru Gherorghe a 100 la sută față de realizat La mașina 3-a sch­imboul tov. Balint Petre a de­pășit norma ca 35 T ®, sui ®, al. tov* Cue ® V ® sî­e ci­ 17,S la sută» iar al tov. Club cv tatu îare cu 17,5 la sută. La mașina 6-a schimb»! tov. Apostolesc" Gheorgh­e a depășit norma ta la suta. ali tov. Savin Vas$*: I cu tS0,8 la sută, feu­ al tov. Sprințerota I. cu 6 "îs sută. La mașina 7-a schim­bui fov. Munteanu Gh. a dj*>a­­șif norma cu 27 la sută, al tov. Tănasse Ioan cu 38,5 la sută iar al] iov.­­T&n&w Constantin cu 20 la sută. La mașina 8-a schimbat iov. Măgîrjescui Xoavi a de­­păși­t norma cu 31' Ia *i#ft iar al iov. Sava Constantin cu 28,5 la sută. (Continuare în­ Pag. 4-a) Fabrica U.F. 22 ,%Scantene­ din Piatra Neamț a depășit planul de producție pe luna Mai cu 21,96 la suta la­ fabrica forestieri U.F. 22 „Scânteia*’ din Piatra Neamț, întrecerile socialiste au dovedit și în cursul lunii Mai că dacă oamenii sunt anteee «ați și lucrează cu mai multă pricepere, normele pot fi depășite. Astfel, la depozitul de bușteni, au fost obținute depășirii de normă de ÎS la sută, la Hala de ga»­tere, normele au fost de­ pășite cu 1a 15 la sută iar în depozitul de cheras­­tea, norma a fost între­cută cu 33,4 la sută. In general, planul de munci pe lini­a fabricii Scânteia, a fost depășit cu 31,98 la seta, ewMm* fiind­ i-se mai cu seama tovarășii Nag’ii Francisc, Cioflâncă Gh.» Nica Gh­*s Spătaru M», ÜQfan Ioan și B­ro lanoș. Depășirea planului nu a fost posibilă numai da«* toată faptului că­muni citării și­ eu înzacit efor­turile în ram­e și d și faptului că mașinile au fost re­visui­te și reparate la tîmp, evitându-se gâ­ttuiri în producție. In în­doirea mașinilor au dat poadă de pricepere me­canicii Spies­­ser și Scn, S­chwartz, Marc« care au ravisuit în timp util fatetele și ejacularile. a C, ­­A A­PĂRUT V I­ST­ORI in preajma Pliu M. CRUSH US$11 M «­ F. R. In zilele de 38 și 29 Sz­ilie ». c. va avea u­n c iu Bij­cureșțî Primul ■­­ Congres al Crucii Roșii dîn BP&. însemnătatea Pr­im­ulu­i Con­gres al Crucii Roșii, apare cu atât, mai evidentă, dacă ne vom aminti, ci a minuu­nat această în sfîtutre in trecut, sub regimurile dsn tri­stă amintire care s'au pe­rindat la cânma țării. Că înainta Csúcsa . Roșie, era un lustrum­erit in­­­ mâi­nile claselor excploatatoa«*> o dovedește înt­ăfi atacatul Pe care­].* avusese, statut, care era astfel alcătuit, încât să nu permită pata*undare a % digknetei de conduceri* a m­a-sE-leir munjcítoare. Vechiul statut r*îeri&cta­ si­la dreptul de vot arăta și ce­i ce plătesc o notizați»: a­­nuală de 5 lei, oșt . avasu dreptul de vot in .’schimb, cei'ce plăteau cotizații' mai marit decât 5 lei, aveau' drep­tul la un num­ăr­ de voturi proporțional cu: fiecare 5 1*5 în plus pe care-l dădeau. Ia fetad acesta își A«Zgu­­rasivă tn. trecut huxțtes^. ii.á © ani.«a, â›u­­hiliat ă a Cottofi Roșu­, trece s.gean <și nevoie de o as«­­mea«a so,cî›tatet. É sftrÂi» era încă un m&sjo» d› iar­­bogătit ; prin c­onotpție jî tart. de Fondurile» veche;» sochetata, Cruce Roșie și le p­‘ a­­cuía Pita acțiuni' filan­­tropice, sub petroliiu­­i, direct a] monarhi­i și exponențîi ov­olft-Selot: ' di*­■ ploaiofoaye. In detail :it­or .­­și a, r­ind asemtaiev mintanși; Se făcea». ceî?> tipp magi boții șî jatari. % vta 6h% con­duc seție ^ Cruce Ro­­șii n’o preocupa rîd&ait a nive­l alui sanitar al maselor, pentribă pe ea n’o incitata felul & ttalu al poporului muncitor , ci îmbogățîrea­, pe spinarea lui. Cât p­ifiște formațiunile sanu taife­ște •"Crucii Horii, spi­nie, am%i­­îsaiife* farmacii, etc. anest a așteptau încuiata in mastailî •'dijâr' desfăn­țuH'Oa­­m4 «»« bohl. Aceasta e la fața Cruzii Roșii ip 'trecut., instituție sa, rolist­ă cu nume!... instrument de îmbogățire î­n fapt. "• In •• .taOstteptul in care în țara' ailuistra régimaj de de­­raotSfet’e popula« .inf­epoa s§. se conspl?de«e. devenise lm­pede că "vechea­­ societate » Crucii Roșii prin organizarea și­­ conducerea ei, nu n­aî’Wa ’ în stliuție pusă---fit’­ dasba ’opărului. "Tocmiți, pei­pta aceasta la sfârșitul anul­ui H4T, «ontai­eria Crucii Fo­­șii a­ fost talăt­urată, vechiul taviii­ sha’cț, . Cruciș Roșie, or’puia sa devină o înstituțîe însemnată pe frontul sănătății. îty co»:­­dițiile construetje! pășiri«« a ’ să urîîîî r­î vieți mai b.Bîie. Crucea­ Roșie trebuia să devină o potu­;uica orga­­n­izatân­eaw sa astrăgă­îna»«­­Je largi muncitoare ta op»ța de­ apărar« a ’sănătății pcop&­1 u­­uî muncitor. Sub directa îndfirtare a Partidului» Cru­cea Roșia a devenit tocmai o as^tafcică instituție, instituțîe care» % momentul de față, trebui sa­ se întărească șî să se des­­volte, laștîtulîc oara M !>"«u« ca scop nu pregătiți în vede­­­rea unui nou tar­soiu, ci utilizarea unor sax-d­al­­ m­arî» in domeniu» sațu­tar* de^ă«» sursrea. unei vast« acțiuni cu. sprijinul maselor Iar# pentru. iîdîcarea mivstaliui Sisnîiar. Congresu­­l Crucii Roșii va. constați • toc-awi c^egica li­nei a=cmpn<® vnrir utiî. că­­­ret» ti va da. un .iotu statut Și o conducere. 0 Instituție pusă gji ad@vSSar' hi slujbi înte*es © îoj crior tg. muncesc. Bromul de stat! c?.re a fost în jfg dsi sbâtui. do .mem­brii Cnu ®. Roșii, scoate'.,la evidență cai’ad­emi ii stîtTjțiî, caracter subliniat mfți sfls. , Proectul de statut arată că pot deveni membri a­i Cru­cii « Roșii»‘ muncitori, țărani șâferi sau mijlocași, mese­riași cinstiți, funcționari sa­u tineri de vârsta școlară, do.­rițorî de a se alătura luptri pentru apăr­area săn­ătîț­el­­­or ce muncesc. Feri­duri­le Crucii Roșii Pt­f- B. G. (Continuata la pagina U Slănicul Moldovai oamenii muncii prind puteri noul Slănicul Moldovei « una dîn cele mai vestita stațiuni balabo-clicat­erice dîn noastră. Aici clrca de țara ex­ploatatori ai vechiului, regim bur­ghezo-moșie›esc îț. . acu­­se lăcaș de «trece i ’ d‚ bancheturi» do desirc. Sla­ven! du mai­ĭ st ® a/i ;­sîb al desfrâului practicat de ex­ploatatori. De Slănicul Mol­dovei se bificwză azi oam­enii muncii di’R țara noastră» se bucucă spărgă, torte de no«»», Wieg­ ü§‘a&i­î» Bândurcție, 4e­corațîi cu Ordinul Muncii sau Med­ailia lul Juncîî. Eu » bucură muncitorii dîn fabrici» uzi­ne, mine, de pe ogoare,­care îșî petrec aici concediile Un prețios ajutor la mun­ca de organizare a odihnei muncitorilor cât șî la ame­najarea cât­ mai ggaladeä a stațiunii, a fost­­ s­at de Co­­mitetu­l Pr­ovîsoita" al cărau, neț Slănic. Prin grija acestui comitat­­tineretul în IB ® 118 4% la” la, a deia Salina Tg. Ocna au de­pus munca voluntară la cu­­rățîrea Parcului, la repara­rea drumurilor, a aleelor etc. In­ acela? ■ timp CQM­’ű­ a îimestrat o serie­­ de vile din această stațiune cu ,uni nu­­măr de 40, aparate­­ de radio, a căror instalare este în «IM. In curs­ de amenajare e*t* ?î­n clubul cultural - matorita­­resc . Slănicul” ca, șî tal* d* TUDOR COSTIN ta P*«. JK«*'

Next