Luptătorul, aprilie-iunie 1949 (nr. 339-413)
1949-06-10 / nr. 396
GRSUPA SINDICALA FACTOR IMPORTANT IN ACȚIUNEA DE MOBILIZARE A MASELOR MUNCITOARE IN BATALIA PRODUCȚIEI Un fosfor deosebit de important in acțiunea de mobilizare a maselor largi muncitoare in tupta p ■ mm îndeplinirea și depășirea Planului de Stat, ii consta in grupa sindicală. Unind în ea uriașul ei un număr de 5050 numerori, el reprezintă un instrument puternic de antrenare a acestora în diferite acțiuni ca frontul producției, de stimulare a eforturilor membrilor ei și de descaltare în rândurile lor a unui spirit sănătos, constructs de ridicare a omului nou, animat in muncă de dragoste ferbinte față de Patria noastră și de dorința hotărîtă de a lupta sub conducerea Partidului pentru construirea socialismului și apărarea pășii Prin organizarea grupelor sindicale în cadrul intreprinderilor din județele noastre, ai fost ridicate nenumărate nouă cadre muncitorești, cadre care au primit sarcina de a îndruma, sub conducerea organizațiilor de Partid, muncitorii din întreprinderea respectivă în bătălia producției, de a face educația poltică și ideologică a acestora, de a întări acțiunea acestora de ridicare a nivelului cultural și pentru a le asigura cât mai bune muncițiuni de mumă și de trai. chiar din prima lună de existență grupele sindicale din întreprinderile ln care buna lor organizare și activizarea lor a constituit, o preocupare permanentă a organizațiilor de Partid au pășit spre o rodnică activaie. Asfel in cadrul sindicatului C.F.R. Bacău, grupele sindicale, îndrumate de comitetele de secții și de comitelui sindical, trăiesc o piață intensa și bine organizată. In ședințele bilunare ale grupelor sindicale se discută problemele legate de banal mers al mumii în unitatea respectivă de muncă, se analizează munca fiecărui tovarăș in parte și se fac proponeni pentru lichidarea Hașurilor, In mod special se discută in aceste ședințe felul cum sunt organizeie și se desfășoară întrecerile socialiste căutându-se necontenit a tetezooda cât mai mult, a antrena tot mai mulți tovarăși in lupta pentru cucerirea victoriei in intrecm. Nici munca politică nu este neglijată in activitatea graselor sindicale. Responsabitil de grapă iau lela biblioteca sindicatului broșuri ce tratează diferite probleme ideologice și politice și după cm te citesc in mod individual prelucrează in ședințe canonatalist,, răspunzând apoi la întrebările puse de cei cărora li se pare o eh sssiune sau alta insuficieru lămurită. IM sigur că mai sunt in cuprinsul acestui sindicat și grupe care nu duc decât o slabă activitate, lăsam de dorit atât in ceea ce privește manea politică și miturală cât și cea organsatorică. Faptul insă ca in general s'a pus bazei m anei sănătoase și viguroase activități sindicate, asigură in mare măsură o bună desfășurare a bătăliei pe frontul producției, a luptei ceferiștilor băcăuani pentru împlinirea Planului de Stat. Acelaș lucru sar putea saune si despre alte sindicate din Județele Bacău și Neamț.La sprijinul organizațiilor de Partid și a comitetelor sindicale, grupaie sindicale au pornit in mancă, strâduindu-se intelui acesta sa se situeze le înălțimea misiunii lor. Nu insă in toate întreprinderile, organizațiile de Partid și-au inteles rolul în direcția activizării grupelor sindicale. Ea »Steaua Roșie, muncitoarele din sala de alegere nu-și cunosc responsabilele sindicale, iar in general activitatea grupelor sindicale lasă mult de dorit. In toc de a totest grupele sindicale in acțiunea de dezvoltare a întrecerilor socialiste, organizația de Partid a încredințat această sarcină câtorva tehnicieni ceea ce a imprimat în mare măsură întrecerilor un caracter formal, birocratic, Comitetul Sindicatului Forestier din Bacău nu duce o acțiune suficient de intensă de antrenare în mamă a responsabililor de grupe, lăsând ca întreaga muncă sindicală să fie dusă de unul sau doi tovarăși, iar responsabilul comisiei de asigurări sociale n'a fost pe teren, te întreprinderea »Horia, Closest și Crișan" de aproape trei luni de zile. Iată căror cauze se datorește faptul că in unele întreprinderi responsabilii de grupe sindicate n’au fost antrenați in muncă, căror crze se datorește faptul că unele grupe sindicate membism în măsura in care ar putea-o face, la tetei nea bătăliei producției, la buna gospodărire a întreprinderii, la ridicarea nivelului profesional, poliția și cumarul al muncitorilor. Este necesar să se treacă netgrantat la aaft* vizarea grupelor sindicate. Acest lucru poate fi făcut de fiecare organizație de Partid, îndrumând atent responsabilii de grupe sindicale, stimulându-i te muncă și criticându-l atunci când se detașă cu persistă de diferite greșeli. Deosebit de importantă este sarcina responsabililor de grupe sindicate de a se interesa de condițiile de trai și de muncă ale tovarășilor lor, din unitatea respectivă de muncă, de a lupta pentru a îmbunătăți necontenit aceste condiții. Responsabilii in grupe sindicale precum și responsabilii de asigurări sociale, trebue sa cerceteze permanent»hit in care se desfășoară manca in secția sm merlonul respectiv, să vegheze cam cumva sănătatea oamenilor să fie primejduită, trebue să ia tom» mâmriie posibile pentru a asigura protecția manca și a evita orice majam In această direcție Responsabilii de grupe trebua sa urmărească dacii tovarășii din grupa tor au fost jași încadrați, și antrenând tett «aga grupă șii lupta pentru ridicarea producției și produce* tinitâți muncii, să determine o permanentă îmbunătățire a salariului manei toritor. lată doar numai câteva din sarcinile ce revin responzabililor de grupe sindicale. De activizarea grupelor sindicale depinde in mare măsură felul în care ne vom achite de sarcinile ce ne stea te față in cel de al doilea trimestru al Planului de Stat Numai activizând și îndrumând permanent munca grupelor sindicale, organizațiile de Partid vor asigura împlinirea și depășirea acestor sarcini. I. ERIDU.Ș IT, SKEIA ti Nr. 396 EMM liK TOATE «BgaggMBgBaBBwaeasmgMa« 4 PACINI 4 LEI VINERI 10 IUNIE 1949 gmi mmm\ iwtiîOBMHPEM «maaiw Lucrare întocmită de academicianul Mihail Roller, conferențiar universitar Bălănuscu conferențiar universitar Berea și prof. E Vergi, pe baza unu documentat material soare fie și a unui material imuit PEDAGOGIEI Volorant de *50 pagini» 170 lei se găsește la toate librăriile din țară Județele Bacău »i Neamț vor deveni în scurt timp două centre mari zootehnica La J*iâețeana Bacău . Geapoduriilor Agricole de Stat a avut loc în ziua de 8 Iunie o conferință la care au participat conducerile fermelor de Stat din cele două județe ars, regiuni,înoașÎ P*'BarcaU ',și .Neamț. Pe lângă rapoaltele de activitate date, direcțiunea stîdețeană a Gospodăriilor Agricole de Stat din Bacău a trasat o serie de sarcini șî instrucțiuni cu privire la bunttî mils a'[ arcaștlor gospodării, atât directorilor femelor cât și tekiîi'kien|ot res'pectivi. ‘ Cu această o%,2ife s’a arătat ca Direcțiunie Centrală a Gospodăriilor • Agricole de Stat a aprobat construirea in județul Bacău Neamț a 24 grajduri necesitarea desvoltar«a Paren Iu de vii ® <le rasă în cuprinsul celor doua județe. Astfel de grajduri care se Vor ridica, de către Societatea de Stat a Construcțiilor ar lua ființă pe lângă Gospodarîîle Agricole de Stat din Șepbeștî •— Neamț= Scîrbești — Bascău, și [eui — Boxăm pentru Sandu* vari de lapte bune, La, Gospodăria din Vasîle .Roaită, se vor ridica două grajduri Pentru vaci síntentica.]. "Deasemai vor lua, ființă: 4 grajduri «r*scători de viței pe lângă Gospodăria. Borzești — Bacău îi Mărgineni ■— Neamț. La gospodăriile din favoare și Filioara — Neamț va înființa un punct de crescștere cu grajduri , pentru cai între 0 fem. #14 ani. La Gloduri și Parîncea dîn jud. Bacău șî îș, Șerbești — Neamț vor lua ființă saivane pentru câte o mie doar la Costișa — Neamț un punct avicol care: va .număra până la 10.000 bucăți pasări diferite. Prin construirea acestor grajduri pentru dhiMarea bovinelor, cabalinelor, ovinelor și porcinelor, județele Bacău și Neamț vor deveni importante centro - Zootehnice. Cm sau organzit și desfățurat intr«cerile socialiste k „în stia“-lihișî Bra la începutul lunei Mai lână la întarîț& „Textila’". Bunuri muncitorii și tehnicienii au primit; steagul producțieî, în întrecerea Pe iali,» în sectorul lânei și a înătăscî. Cu acest stă ocarte cî și-au sfliit noi angajamente in imiyecepea «i fabrica =Ba'zat Mil. •Roșu” din Brașov. Chiar a doua zî, sindicatul a lansat o „Ediție specială” Pe fabrică, pentru popularizar'ísa 'mirecarîî, filme paatoul din curtea fabricii arată în contul cărei zîle lucrează fiecare secție. Deasemenea au fost popularizați» în fiecare săptămână, fîfunta-ii în muncă, fiind dați ca exemplu ailorlalțî tovarăși. S Nicî codașii nu au fost uitați . Chiar din prima zi a întrecerilor, în gineriî, maiștri, și șefii de echipă au fost mereu psiatre munscîtorî» fu» d«mirându-i să «u se lase și ajutându-i pe cdi rămnn in urmă. Unii tehnicieni au stat nopți lunigi, în fabrica» alături de muncitori, pentru a putea _ pregăti ce e mai bun ® ,condîtî a,ie, îata«ce*îi în care s’au angaj.d. Un merit mare în timpaj Întrecerilor l-au avut fruntașii in producție, car ® au intervenit fără a ține seamă de oboseală și de timp, oriunde era nevoie. Eî au dat 0 prețîoasă,contribuție și au fost «a exemplu pentru ceilalți muncitori. In ed îîil ® fulgerere ,§® a«â fel o di psrețe î»sîn folîsi numele muncitorilor evidențiați individual și m Iată, echipa; tov.. Pîcuța M. deia masa 2 a sortării lânei a depășit înarma ca 40 la. sută, aceea » tov. Cojog&Iu, M. deia , masa 21. cu 33 la sută» echipa tov. Lupa I. ?i Săpătorii C. deia cantonîa M și s«lfactor«! » a Torcătoarief Sud,cu 33,56 la sută. Pe listele evidențiaților citim numele tovarășilor: Căuristes? C.. Sivit'li ©a» dela Țesătoria, Bumbac , cu o depășire de 58 la sută ?i 4. lg. sutat Simaist, C. dela răsuci,ib.imbac cu 25 îji sută. Crăcîna Elen» dela depănat suîsne cu 82 la sută; Plugarii Tînca., Petrișor Blente și Blaga Noculai d«ln Țesătoria Nord cu 17 laj sută, 75 la sută și, 70 la sută: ectatan tav. Șîrbu M. deia, deșeuri cu 50 la sută. Noua Toți aceștia șî ce c, mulți alții, V. IVOICAN (C: bag- 4-a) Schimbsul tovari și a lui BaHirt Pibra a depășit norma cu 35 La sută — MottdCorH deia RoșieÂÎ Bâcla, atapornit lupta pantru obținerea victoriei la mucerea organizata in muncitorii fabricei H Septenski*“ din Bușteni — Tovarășe* Cu c'9 ?OOi*A>uî la garea întrecerii cu fabrica Bușteni? Ața grâsu ește una dintre numeroasele lozinci afișata în fiecare secție a fabricii ,,Steaua Roșie” din Bacău, și aceasta ca și fiecare din lozincile afișate amintește permanent muncitorului pria mașina de fabricați«» muncitoi îiluî dela lolendac» est. și muncitoarei dîn sala așargere, că este întîitrebere socialistă, că efortul Soi contrîbue la obținerea victoriei în inti’eierea cu fabrica Bușifenî”, la obținepsa de no șî îioi succese , pe calea ilealizății și depășirii Pîanst lui de Sfat, Graficele. de Pe lângă SO* cai ® mașină de fabricații inregretr^azS. fedaie rezultate tot mai frumoase aks fen faliei producției. La mașina 2-a schimbul tov. Ciubota,îîn Anton a <te* pășit norma cu 12 la sută. al tov. Irimia Neadaie« 10,5 ]a sută laț» al tov. Rotaru Gherorghe a 100 la sută față de realizat La mașina 3-a schimboul tov. Balint Petre a depășit norma ca 35 T ®, sui ®, al. tov* Cue ® V ® sîe ci 17,S la sută» iar al tov. Club cv tatu îare cu 17,5 la sută. La mașina 6-a schimb»! tov. Apostolesc" Gheorghe a depășit norma ta la suta. ali tov. Savin Vas$*: I cu tS0,8 la sută, feu al tov. Sprințerota I. cu 6 "îs sută. La mașina 7-a schimbui fov. Munteanu Gh. a dj*>așif norma cu 27 la sută, al tov. Tănasse Ioan cu 38,5 la sută iar al] iov.T&n&w Constantin cu 20 la sută. La mașina 8-a schimbat iov. Măgîrjescui Xoavi a depășit norma cu 31' Ia *i#ft iar al iov. Sava Constantin cu 28,5 la sută. (Continuare în Pag. 4-a) Fabrica U.F. 22 ,%Scantene din Piatra Neamț a depășit planul de producție pe luna Mai cu 21,96 la suta la fabrica forestieri U.F. 22 „Scânteia*’ din Piatra Neamț, întrecerile socialiste au dovedit și în cursul lunii Mai că dacă oamenii sunt anteee «ați și lucrează cu mai multă pricepere, normele pot fi depășite. Astfel, la depozitul de bușteni, au fost obținute depășirii de normă de ÎS la sută, la Hala de ga»tere, normele au fost de pășite cu 1a 15 la sută iar în depozitul de cherastea, norma a fost întrecută cu 33,4 la sută. In general, planul de munci pe linia fabricii Scânteia, a fost depășit cu 31,98 la seta, ewMm* fiind i-se mai cu seama tovarășii Nag’ii Francisc, Cioflâncă Gh.» Nica Gh*s Spătaru M», ÜQfan Ioan și Bro lanoș. Depășirea planului nu a fost posibilă numai da«* toată faptului cămuni citării și eu înzacit eforturile în rame și d și faptului că mașinile au fost revisuite și reparate la tîmp, evitându-se gâttuiri în producție. In îndoirea mașinilor au dat poadă de pricepere mecanicii Spiesser și Scn, Schwartz, Marc« care au ravisuit în timp util fatetele și ejacularile. a C, A APĂRUT V ISTORI in preajma Pliu M. CRUSH US$11 M « F. R. In zilele de 38 și 29 Szilie ». c. va avea un c iu Bijcureșțî Primul ■ Congres al Crucii Roșii dîn BP&. însemnătatea Primului Congres al Crucii Roșii, apare cu atât, mai evidentă, dacă ne vom aminti, ci a minuunat această în sfîtutre in trecut, sub regimurile dsn tristă amintire care s'au perindat la cânma țării. Că înainta Csúcsa . Roșie, era un lustrumerit in mâinile claselor excploatatoa«*> o dovedește întăfi atacatul Pe care].* avusese, statut, care era astfel alcătuit, încât să nu permită pata*undare a % digknetei de conduceri* a ma-sE-leir munjcítoare. Vechiul statut r*îeri&cta sila dreptul de vot arăta și cei ce plătesc o notizați»: anuală de 5 lei, oșt . avasu dreptul de vot in .’schimb, cei'ce plăteau cotizații' mai marit decât 5 lei, aveau' dreptul la un număr de voturi proporțional cu: fiecare 5 1*5 în plus pe care-l dădeau. Ia fetad acesta își A«Zgurasivă tn. trecut huxțtes^. ii.á © ani.«a, â›uhiliat ă a Cottofi Roșu, trece s.gean <și nevoie de o as«mea«a so,cî›tatet. É sftrÂi» era încă un m&sjo» d› iarbogătit ; prin conotpție jî tart. de Fondurile» veche;» sochetata, Cruce Roșie și le p‘ acuía Pita acțiuni' filantropice, sub petroliiui, direct a] monarhii și exponențîi ovolft-Selot: ' di*■ ploaiofoaye. In detail :itor .și a, rind asemtaiev mintanși; Se făcea». ceî?> tipp magi boții șî jatari. % vta 6h% conduc seție ^ Cruce Roșii n’o preocupa rîd&ait a nivel alui sanitar al maselor, pentribă pe ea n’o incitata felul & ttalu al poporului muncitor , ci îmbogățîrea, pe spinarea lui. Cât pifiște formațiunile sanu taifește •"Crucii Horii, spinie, am%iîsaiife* farmacii, etc. anest a așteptau încuiata in mastailî •'dijâr' desfănțuH'Oam4 «»« bohl. Aceasta e la fața Cruzii Roșii ip 'trecut., instituție sa, rolistă cu nume!... instrument de îmbogățire în fapt. "• In •• .taOstteptul in care în țara' ailuistra régimaj de deraotSfet’e popula« .infepoa s§. se conspl?de«e. devenise lmpede că "vechea societate » Crucii Roșii prin organizarea și conducerea ei, nu naî’Wa ’ în stliuție pusă---fit’ dasba ’opărului. "Tocmiți, peipta aceasta la sfârșitul anului H4T, «ontaieria Crucii Foșii a fost talăturată, vechiul taviii sha’cț, . Cruciș Roșie, or’puia sa devină o înstituțîe însemnată pe frontul sănătății. îty co»:dițiile construetje! pășiri«« a ’ să urîîîî rî vieți mai b.Bîie. Crucea Roșie trebuia să devină o potu;uica organizatâneaw sa astrăgăîna»«Je largi muncitoare ta op»ța de apărar« a ’sănătății pcop&1 uuî muncitor. Sub directa îndfirtare a Partidului» Crucea Roșia a devenit tocmai o as^tafcică instituție, instituțîe care» % momentul de față, trebui sa se întărească șî să se desvolte, laștîtulîc oara M !>"«u« ca scop nu pregătiți în vederea unui nou tarsoiu, ci utilizarea unor sax-dal marî» in domeniu» sațutar* de^ă«» sursrea. unei vast« acțiuni cu. sprijinul maselor Iar# pentru. iîdîcarea mivstaliui Sisnîiar. Congresul Crucii Roșii va. constați • toc-awi c^egica linei a=cmpn<® vnrir utiî. căret» ti va da. un .iotu statut Și o conducere. 0 Instituție pusă gji ad@vSSar' hi slujbi înte*es © îoj crior tg. muncesc. Bromul de stat! c?.re a fost în jfg dsi sbâtui. do .membrii Cnu ®. Roșii, scoate'.,la evidență cai’ademi ii stîtTjțiî, caracter subliniat mfți sfls. , Proectul de statut arată că pot deveni membri ai Crucii « Roșii»‘ muncitori, țărani șâferi sau mijlocași, meseriași cinstiți, funcționari sau tineri de vârsta școlară, do.rițorî de a se alătura luptri pentru apărarea sănătîțelor ce muncesc. Feridurile Crucii Roșii Ptf- B. G. (Continuata la pagina U Slănicul Moldovai oamenii muncii prind puteri noul Slănicul Moldovei « una dîn cele mai vestita stațiuni balabo-clicaterice dîn noastră. Aici clrca de țara exploatatori ai vechiului, regim burghezo-moșie›esc îț. . acuse lăcaș de «trece i ’ d‚ bancheturi» do desirc. Slaven! du maiĭ st ® a/i ;sîb al desfrâului practicat de exploatatori. De Slănicul Moldovei se bificwză azi oamenii muncii di’R țara noastră» se bucucă spărgă, torte de no«»», Wieg ü§‘a&iî» Bândurcție, 4ecorațîi cu Ordinul Muncii sau Medailia lul Juncîî. Eu » bucură muncitorii dîn fabrici» uzine, mine, de pe ogoare,care îșî petrec aici concediile Un prețios ajutor la munca de organizare a odihnei muncitorilor cât șî la amenajarea cât mai ggaladeä a stațiunii, a fost sat de Comitetul Provîsoita" al cărau, neț Slănic. Prin grija acestui comitattineretul în IB ® 118 4% la” la, a deia Salina Tg. Ocna au depus munca voluntară la curățîrea Parcului, la repararea drumurilor, a aleelor etc. In acela? ■ timp CQM’ű a îimestrat o serie de vile din această stațiune cu ,uni număr de 40, aparate de radio, a căror instalare este în «IM. In curs de amenajare e*t* ?în clubul cultural - matoritaresc . Slănicul” ca, șî tal* d* TUDOR COSTIN ta P*«. JK«*'