Luptătorul, iulie-septembrie 1949 (nr. 414-491)
1949-07-01 / nr. 414
SA GRĂBIM MUNCA PRAȘITULUI ȘI A PLIVITULUI Pieile căzute în dtiminele zile au urcat și In Județul Bacău posibilitatea Intensificării muncii prășicului și a plivitului. Executarea ia timp și în bune condițiuni a acestor munci este o sarcină de seamă a fărfiriunii muncitoare. Campania insamandarilor de primăvară care s’a desfășurat In cadrul Planului de Stat s’a incheiat cu rezultate buna. Acum, trebuie să muncim cu râvnă pentru ca roadele acestei campanii să fie cât mai Îmbelșugate. Este li nrede că cine își muncește ogorul mai bine și din imn, după inslodele cele mai înaintate ale agriculturii, obține recolte ridicate atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Exemplul agriculturii sovietice trebue să fie plin de învățăminte pentru KA. (Experiența colhoznicilor a dovedit că o mare însemnătate în sporirea producției la hectar și In obținerea de cereale de bună calitate o au muncile de întreținerea culturilor, in special prășitul și pliviiul. Dacă vom aduna de pe ogoare cereale mai multe și mai bune, ne vom îndestula nu numai gospodăria noasta, ci vom aproviziona mai bine și pe frații noștri muncitori din fabrici care trudesc zi de zi pentru a produce cât mai multe bunuri de consum necesare ridicării nivelului trai al celor ce muncesc. Munca prășitului și a plivitului a cunoscut în județul Bacău succese destul de însemnate. Prima praștia a fost terminată iar cea de a doua s’a executat peste 40 la sută, în unele comuni din plasa Bacău incepându'Se și praștia a trata. Totuși nu peste tot organele de resort s’eu preocupat indeaproape de aceste mune. Așa se lase că în plasa Părincea plugărimea mui moare mai are de executat în ea prima praștiă pe 30 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb, iar praștia a doua este abia la început. Deasemeni și în plasa Tg. Ocna trebuie intensificată munca prăjtului. Piivitul cerealelor s'a executat în județul Bacău la proporție de 63 la sută din suprafețele însămânțate cu paloase. in frunte s’au situat plugar a mmriori din plășile Vasile Roaită, Tg. Oana și Scorțeni care acum au început să-și plivească ogoarele pentru a doua oară. Exemplul plășilor fruntașe trebue să fie urmate și de acelea care au rămas in urmă. Muncile de întreținerea culturilor cu o deosebiti importantă și fiecare plugar muncitor trebuie lămurit și mobilizat la aceste munci. Aceasta trebue să fie o preocupare de seamă a orgnizațiilor de Partid și a tuturor organizațiilor de masso deli sate. Trebue deasemeni să veghem asupra chiaburilor pentru că aceștia va încerca să-și lase ogoarele neprășite și neprivite, pentru a înfometa poporul muncitor. Să-l silim să-și îngrijească coifurile și să demascăm orice încercare de sabotaj de-a lor. Chiabur din Dumbrava Roșii jud. tot obligi de Sindicatul salariaților agricoli sa plătească drepturile cuvenite conform ligii salariatei sale In comuna Dumbrava Roșie chiaburul Ion Mironescu, fost căpitan, în prezent îndepârt_ Bat din acest serviciu, ținurea de vreo doi ani jumătate în serviciu pe fata Roden Popa Bani drept salariu nu îi prea dădea el, in schimb, compensa această lipsă prin bătai’e pe care î o dădea zilnic. Ca să nu i se ceară socoteală pentru fărădelegile lui, chiaburul căuta pe toate căile ca salariații l«i să nu se mai poată întâlni cu ceilalți muncitori din sat să nu știe că se petrece în sat, Ileana Mihăeș, o altă țăranca din sat, saracă și ea, o chema întotdeauna la ședințe. De frica chiaburului Rodica Popă însă nu mergea. Asta până într’o zi. Și ziua acela a fost spre nenorocul chiaburului, căci Rodica s’a lămurit iă ea muncește pentru Mironescu și că în schimb nu primește nici a zecea parte din truda ei. Iar a doua zi s'a dus la sindicatul sa, bunaților agricoli. Aici a fost chemat și Ion Mironescu, chiaburul. Socoteala s’a făcut împreună, după litera legii și după declarrațiiile celor , prea zeinîi. ^ Socotindu-se 27 luni după contractul colectiv din 1947. Mironescu a trebuit să plăcască 45.171 lei, iar după noua salarizare, pentru ultimele luni, tacă 10.912 lei. Sindicatul salariaților a scăzut ceea ca Rodica Popa a primit în bani și haine. La sfârșit a rămas ca chiaburul să mai plătească o sumă 42.527 lei salariatei sale, pâ de că cel mai târziu la data de 5 iulie 1949, la fel] acesta și ceilalți salariați agricoli din sat, care prestau mumea la particulaj au văzut că di astă dată dreptatea este de partea lor și că exploatarea chiaburească este îngădită L VIZTATOR II B IMPORTANTE MASURI PENTRU ASIGURAREA RECOLTĂRII CEREALELOR AU FOST LUATE DE S. M. T.MCMJ — A fost făcută repartiția batozelor. Secerători-legători vor contribui la strângerea recoltei de pe pământurile G.A.S. — In vederea desfășurării in cât mai ban» condițiunu a campaniei de recoltare, Stațiunea de Mașini și Tractoare din Bacău a întocmit an plan, pe baia cârma batozele stațiunii sânt repartizate in diverse comune, unde vor treera cerealele țărănimii sărace și mijlocașe. Planul de repartiție prevede că batosele S. M. Toor treera în prima perioadă cerealele recoltate de țărănimea muncitoare din comunele: Vaea Rea, Sănduieni, Brătila, I*elegiu, Berești-Tazlău Itești Săucești, Traian, Letea Veche, Valea lui Ion BlăgeJ, Piiăjești, Buhocni, băntânețe, lârieni Răcătău, Secueni, Tamași,Soseni, Călugăra Mare ș I Nicolae Blicescu. Deasemeni, Stațiunea de Mașini și Tractoare din Bacău va soritim Gospodăriile Agricole de Stat, repartizându-le secerătorilegători, care vor contribui la strângerea recoltei de pe pământurire acestor gospodării. Măsurile luate de conducerea S.M.I. dovrdește că recotarea la Urna și in bune condițiuni a cerealelor constitue o preocupare a acesteia ■ Conducerea S. M. /. trebue să se îngrijească in acelaș timp și de aprovizionarea batozelor cu combustibil, materiale și plese de schimb, Curățite de elemente necinstite, cooperativele au pornit pe un drum nou in activitatea lor De la instalarea multor conduceri a cooperativelor nu a trecut decât puțin timp. In activitatea lor de până acum se vede însă că în munca lor cooperativele au pornit pe un nou drum, pe o nouă lftare de munca, pe linia tragată I de Rezoluția plenarei CC al PMR din 3—5 Martie 1949. PRIN COOPERATIVA ,,LUPTA" DIN VALEA MARE-BACAU S’A COLECTAT IMPORTANTE CANTITĂȚI DE MĂRFURI Cooperativa ,, Lupta” din satul Valea Mare, sat ce face parte din comuna Faraoanii, județul Bacău, a luat ființă abia în Martie 1948. Dela b'Uj început prin munca de lămurire dusă cu sprijinul organizației de Partid s’au înscrs in cooperativă un număr de 756 plugari muncitori, care, prin părțile sociale vărsate au făcut cooperativa cu un capital de 415.000 lei. Buna gospodărire dusă de comitetul de conducere a făcut ca până acum cooperativa să aibă un beneficiu but de 165.000 lei, ca fiiid aprovizionată , cu mărfuri necesare pângărimii muncitoare. De la reorganizarea coupe, rail vel, s’au adus tot mai multe mărfuri și în special pânzeturi de care plugăciunea muncitoare din sat ducea lipsă. Astfel s’a adus peste 400 m. diferite pânzeturi, și stofe, aceiași cantitate fiind, adusă și la sucursala cooperativei din comuna Faraoanî. Dela 1 Ianuarie șî până în prezent prin cooperativa ,Lupta” s'a colectat1 dela plugăurimea muncitoare din sat și comună peste 15.000 bucali ouă, peste 8000 kgr. fasole și o importantă cantitate de sămânțărie cânepă, ceeace dovedește importanța cooperativelor pentru țărănimea muncitoare ce vea să-și valorifice produsele. IN LOC DE 2 KGR,, 5 KGR, DE CAS. ATAT DA .COOPERATIVA DIN SĂRATA PLUGARIMII MUNCITOARE PENTRU OILE DIN STANA COOPERATIVEI Odată cu instalarea noulei conduceri, la cooperativa din Sarata s'a schimbat multe lucruri. Vechea conducere a cooperativei, a transformat cooperativa într’un mijloc de afaceri personale pe spatele piugărimii muncitoare din comună. Astfel pe lângă cooperativă a existat și mai este și azi o stână de oi, aparținând plugărimii I muncitoare, care, muta să primească cantitățile de caș cuvenite fiecăruia. 2 kgr. de caș lua până acum a cella ce a Wau o* la stâna cooperativei spune plugarul muncitor Mâță Constantin actualul președinte al cooperativei. N’aveau de unde să dea mai mult penru că făceau afaceri personale. Vechiul președinte Ion Gh. Mazilu pus ca baci la stână pe socru] a său Ion I. Șenchea care a fost primis că aducea pentru uz un personal produse de la stână. Afacerile vechii conduceri au fost curmate odată cu instalarea noii conduceri compusă din țărani săraci și mijlocași, cinstiți cu dragoste de muncă. Cooperativa dă acum câte 5 kgr. de caș în Joc de 2 kgrr. ȘI LA COOPERATIVA , SPORUL MUNCII” DIN COMUNA N, LUCRURILE AU BALCESCU ÎNCEPUT, SA SE ÎNDREPTE Curățită de elemente eîiia_ bufnești șî sabotoare, care sei strecurase to conducerea țt. cooperativa Sporul Muncii’.Din comuna N. Bălcescu, județul Bacău a pornit intens la muncă peutru ca înitr’adevăr ea isă devină de un real folos plugărimii muncitoare. Prin munca depusă de noua conducere în frunte cu plugarul muncitor Martin Giurgi, capitalul social al cooperativei a începu să fie refăcut, țărănimea munciitoare căpătând din ce în ce mai multă încrederire în cooperativă, dovadă fiind înscrierile noi in cooperativă. * Curățite de elemente necinstite, chiaburești, cooperativele pornesc Pe zi ce trece spre activitate intensă, contribuind astfel la ridicarea nivelului de traiu al tar animi muncitoare, sarcină trasată de către Partidul nostru, pe linia transformării socialiste a agriculturii. _ ________, Din activitatea Comitetului Provizoriu al plășii Ștefan cel Mare, Neamț Localuri noi de școală se ridică in plasa Ștefan «cel Mare Pătintrer preocupările de seamă ale regimului de democrație populară din țara noastră ieste și aceea a lichidării analfabetismului. Județul nostru afle și e] un procent îndemnat de analfabeți.Cursurile de analfabeți c(' au funcționat anul acesta în Neamț au dus la micșorarea numărului de neștiutori de carte cu peste 4000. Am trecut însă numărul analfabeților aera alimentat mereu deoarece foarte mulți copii în vârstă de școală nu erau școlarzațî. Lar aceasta contribuia în mare măsură ipsa de învățătorî și de localuri, de școli. Astăzi însă, au început în multe safse a se ridica căldjri noui și încăpătoare, în care copiii plugări ni și munci care să poată învăța. Această problemă a fost sesizată și de Comitetul Provizoriu a] plus " Ștefan ce] Mar’e. Pirat) grija Comitetului Provizoriu în această plagă s’a început de curând construirea a două nour clădiri destinate pentru școală. Pentru școala din Dănești — Cirov s’au șî procurat până în prezent 14.000 cărămizi și 50 m.c de piatră, iar la Gea dip. Boușeni s'a receput lucrul cărămizilor. Cu ajutorul organiza țâilor de Partid și a organizațiilor de masfă, țărănimea muncitoare a fost antrenată să execute lucrările prin muncă voluntară Agenția Comitetului Provizoriu nu s’a îndreptat insă numai asupra acestui sector. Prin muncă voluntară țărănimea munci,care a fost molizată și la lucrările de construcție a grajdurilor comunale din Dragomirești, Ghigoești și Talpa, precum și la curățirea islazurilor din plasă pe o întindere de 2.227 hectare. Comitetul Provizoriu iu s’a îngrijit însă ca să se ia măsuri de imbuntățire a trajului salariaților agrioli deja Gospodăriile Agricole de Stat deja Ilișești și Docha, aceasta constituind desigur o lipsă a sa. * Plasa Ștefan cel Mare este insă plasa cu cea mai mare suprafață de teren (arabil din județ. De aceia socotim ca principala sarcină a Comitetului Provizoriu de aici este de a se ocupa îndeaproape de îndeplinirea la timp a muncilor agricole, de pregătirea campaniei ,reeditării culturilor. SA ÎNGRIJIM CULTURILE DE SFECLI Asociația Colii valorilor de Sfeclă de zahăr, indeamni pe toți cultivatorii din jud. Bacău și Neamț, cu ocazia ploilor evizate In amele zile« in cantități ndestulătoare, să se pornească cu curaj și încredere la muncă, spre a-și curați ogoarele de burueni, ca să nu înăbușe plantele nici răsărite, precum și cele care vor răsări. La fel cei care n’au rărit sau înțămat culturile bine răsărite din« această ploaie» vor trebui înrămate, — Iar cele nerărite să se rărească — căci numai in felul acesta făcând la timp aceste mârii se va putea mări producția. Mărirea producției va mări câștigul cu ai valorilor, aducând eilenirea traiului pentru toți oamenii muncii din Republica Populară Români, In primăvara acestui an, în Uniunea Sovietică au început să funcționeze primele Stațiuni de jmașinii și im Sractoare electrice la Bareanovskaia, în regiunea Sverdlovisk, la Kursam, — Stevcencovc» în regiunea Kiev și la Râbnovo — regiunea Riazan. In prezent tractoarele tectrice ale acestor stațiuni, lucrează pe ogoarele a numeroase colhozuri. In legătură cu, organizarea stațiunilor de mașini și tractoane electrice, P. Ouaiumov — locțiitorul Ministrului Agriiculturii din Uniunea Sovietică — a declarat presei următoarele :,Anul trecut, în colhozul „Zarea” din regiunea Sverdlovsk, s’au experimentat primele doua tractoare eteotrice model, construite de ingineri sovietici. Experiența a out rezaltate foate bune Pe baza acestei experiențe s’a luat hotărârea de a se organiza pentru primăvara următoare, trei stațiuni de mașini și tractoare electrice. Până la 1 Mai, 30 de tractoare electrice pe șteițe au fost fabricate în uzinele din Sverdlovsk ale Ministerului Agriculturii. Nouățe mașiini au fost trimise în stațîunîre de mașini și tractoare electrice. In aceleași uzine au fost pregătite din timp cadrele de tractoriști și șefii de brigăzi, pentru deservirea tractoarelor electrice". La această activitate pregătitoare au contribuit Institutul unional de electrificare a agriculturii și Institultul de energie electrică al Academiei de Științe din URSS. Ca munca de organizare a nouîlor stațiumil de mașini și tractoare electrice, un mare ajutor au acordat Oganizațiîl( de Partid și de Stat) din regiunile Sverdlovsk, Kriv și Rîazan. Tractorul electric a fost constuit pe baza tractorului cu șenile de tip ,,STZ — NATI”, cu deoasenea că în locul motorului cu combustiune interna, noul tractor sie înzestrat cu motor electric. Cele Treî șiiațîunî de mașini și tractoare electrice au comunicat ca tractoajicne electrică lucrează satisfăicător. Până la data de 25 Mai, ele au lucrat o suprafață de peste 5000 hctare. Chiar și acum, în perioadă l experimentării noriilor mașini, unii tractoriști depășesc normale de producție fixate. Peste tot lucrările agricole se caracterizează prinr-o înaltă calitate. Deosebit de important estre faptul că tractorul electrrc, asiguând o bună lucrare a pământului, permit păstrariea adâncimi; necesare arăturii pe tot sectorul, chiar dacă •terenul cS e alcătuit din soluri care opun rezistențe dife în. Astfel, în timpul arăturii eelectric’1, este ‘respectată uia din principalele condițiuni agrotehnice, necesare măririi fertilității ogoarelor colhoznice. Din experiență s’a dovedit că tractoarele 1 «kcifc» pot fi folosite cu succes nu numai la arături, ci și la alte munci agricole Tractoare]e electrice sunt alimentate cu energie electrică de înaltă, tensiune. Sub« stațiunile transformatoare mobile. Instalate pe câmp, micșorează tensiunea înaltă. Trecând printr-un cablu special, curentul ajunge la tractor. Raza de acțiune a tractorului electric este de 15 ha. După lucrarea unui asemenea fot tractorul electric trece pe un alt sector Două tractoare electrice, remorcându-se succesiv ,la jos un sector pe altul, vot prelucra un lot cu o lățime de un kilometru și jumătate și de o lungime egală cu lungimea liniei de înaltă tensiune Introducerea tractoarelor electrice în agricultură este de o mare importantă și ,reprezintă o nouă etapă în mecanizarea agricultuni. Inloguirea tractoarelor cu combustibil lichid, din acelea electrice, va duce la realizarea unor ecomomii importante. Este suficient să arătăm că la prolifcraria fiecărui nectar de pamânt de arătură moale, se realizează o economie de 18— în pag. S-au1 Primara stațiuni de mașini și tractoare electrici din Uniunea Sovietică — Rezultatele muncii agricole cu noile tractoare — Să depunem banul nostru cu încredere la C.E.C. cu conștiința că în felul acesta dăm o nouă contribuție la construirea socialismului în tara noastră. I