Luptătorul, iulie-septembrie 1949 (nr. 414-491)

1949-07-01 / nr. 414

SA GRĂBIM MUNCA PRAȘITULUI ȘI A PLIVITULUI Pieile căzute în dtiminele zile au urcat și In Ju­­dețul Bacău posibilitatea Intensificării muncii prăși­­cului și a plivitului. Executarea ia timp și în bune condițiuni a aces­tor munci este o sarcină de seamă a fărfiriunii muncitoare. Campania insam­and­arilor de primăvară care s’a desfășurat In cadrul Planului de Stat s’a inchei­at cu rezultate buna. Acum, trebuie să muncim cu râvnă pentru ca roadele acestei campanii să fie cât mai Îmbelșugate. Este li n­rede că cine își muncește ogorul mai bine și din i­m­n, după inslodele cele mai înaintate ale agriculturii, obține recolte ridicate atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Exem­­plul agriculturii sovietice trebue să fie plin de învă­țăminte pentru K­A. (Experiența colhoznicilor a dove­­dit că o mare însemnătate în sporirea producției la hectar și In obținerea de cereale de bună calitate o au muncile de întreținerea culturilor, in special pră­șitul și pliviiul. Dacă vom aduna de pe ogoare cereale mai multe și mai bune, ne vom îndestula nu numai gos­­podăria noas­ta, ci vom aproviziona mai bine și pe frații noștri muncitori din fabrici care trudesc zi de zi pentru a produce cât mai multe bunuri de con­sum necesare ridicării nivelulu­i­ trai al celor ce muncesc. Munca­ prășitului și a plivitului a cunoscut în județul Bacău succese destul de însemnate. Prima praștia a fost terminată iar cea de a doua s’a exe­cutat peste 40 la sută, în unele comuni din plasa Bacău incepându'Se și praștia a trata. Totuși nu peste tot organele de resort s’eu preocupat in­dea­­proape de aceste mune­. Așa se lase că în plasa Părincea plugărimea mui moare mai are de execu­tat în ea prima praștiă pe 30 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb, iar praștia a doua este abia la început. Deasemeni și în plasa Tg. Ocna trebuie intensificată munca pră­jtului. Piivitul cerealelor s'a executat în județul Bacău la proporție de 63 la sută din suprafețele în­sămân­țate cu paloase. in frunte s’au situat plugar a mmri­­ori din plășile Vasile Roaită, Tg. O­ana și Scorțeni care acum au început să-și plivească ogoarele pen­tru a doua oară. Exemplul plășilor fruntașe trebue să fie urmate și de acelea care au rămas in urmă. Muncile de întreținerea culturilor cu o deosebiti importantă și fiecare plugar muncitor trebuie lămurit și mobilizat la aceste munci. Aceasta trebue să fie o preocupare de seamă a orgnizațiilor de Partid și a tuturor or­ganizațiilor de masso deli sate. Trebue deasemen­i să veghem asupra chiaburilor pentru că aceștia va­ încerca să-și lase ogoarele neprășite și neprivite, pentru a înfometa poporul muncitor. Să-l silim să-și îngrijească coifurile și să demascăm orice încercare de sabotaj de-a lor. Chiabur din Dumbra­va Roșii jud. tot obligi­ de Sindicatul salariaților agricoli sa plătească drepturile cuvenite conform ligii salariatei sale In comuna Dumbrava Roșie chiaburul Ion Mironescu, fost căpitan, în prezent îndepârt_ Bat din acest serviciu, ținurea de vreo doi ani jumătate în serv­iciu pe fata Rod­en Popa Bani drept­­ salariu­­ nu îi prea dădea el, in schimb, com­­pensa această lipsă prin bă­­tai’e pe care î­ o dădea zilnic. Ca să nu i se ceară soco­teală pentru fărădelegile lui, chiaburul căuta pe toate căile ca salariații­­ l«i să nu se mai poată întâlni cu ceilalți mun­citori din sat să nu știe că se petrece în sat, Ileana Mihăeș, o altă țăran­ca din sat, saracă și ea, o chema întotdeauna la ședințe. De frica chiaburului Rodica Popă însă nu mergea. Asta până într’o zi. Și ziua acela a fost spre nenorocul chiaburului, căci Rodica s’a lămurit i­ă ea muncește pen­tru Mironescu și că în schimb nu primește nici a zecea par­te din truda ei. Iar a doua zi s'a dus la sindicatul sa, bun­aților agricoli. Aici a fost chemat și Ion Mironescu, chia­burul. Socoteala s’a făcut îm­preună, după litera legii și după declarrațiiile celor , prea zeinîi. ^ Socotindu-se 27 lu­ni după contractul colectiv din 1947. Mironescu a trebuit să plă­cască 45.171 lei, iar după noua salarizare, pentru ulti­­mele luni, tacă 10.912 lei. Sindicatul salariaților a scă­zut ceea ca Rodica Popa a primit­­ în bani și haine. La sfârșit a rămas ca chiaburul să mai plătească o sumă 42.527 lei salariatei sale, pâ de că cel mai târziu la data de 5 iulie 1949, la fe­l] acesta și ceilalți salariați agricoli din sat, care prestau mumea la particulaj au văzut că di astă dată drep­tat­ea este de partea lor și că exploatarea chiaburească este îng­­ădită L V­IZ­T­A­T­O­R II B IMPORTANTE MASURI PENTRU ASIGURAREA RECOLTĂRII CEREALELOR AU FOST LUATE DE S. M. T.­MCMJ — A fost făcută repartiția batozelor. Secerători-legători vor contribui la strângerea recoltei de pe pământurile G.A.S. — In vederea desfășurării in cât mai ban» condițiunu a campaniei de recoltare, Stațiunea de Mașini și Tractoare din Bacău a întocmit an plan, pe baia cârma batozele stațiunii sânt repartizate in diverse comune, unde vor treera cerealele țărănimii sărace și mijlocașe. Planul de repartiție pre­­vede că batosele S. M. T­oor treera în prima pe­rioadă cerealele recoltate de țărănimea muncitoare din comunele­: Vaea Rea, Sănduieni, Brătila, I*ele­giu, Berești-Tazlău Itești Săucești, Traian, Letea Vech­e, Valea lui Ion BlăgeJ­, Piiăjești, Buh­o­cni, băntânețe, lârieni Răcătău, Secueni, Ta­mași,­­Soseni, Călugăra Mare ș I Nicolae Blicescu. Dea­semeni, Stațiunea de Mașini și Tractoare din Bacău va soritim Gos­­podăriile Agricole de Stat, repar­tizându-le secerători­legători, care vor contribui la strângerea recoltei de pe pământurire acestor gospodării. Măsurile luate de con­ducerea S.M.I. dovr­dește că reco­tarea la Urna și in bune condițiuni a ce­realelor constitue o preo­cu­p­are a acesteia ■ Con­ducerea S. M. /. trebue să se îngrijească in acelaș timp și de aprovizionarea batozelor cu combustibil, materi­ale și plese de schimb, Curățite de elemente necinstite, cooperativele au pornit pe un drum nou in activitatea lor De l­a instalarea multor con­­­duceri a cooperativelor nu a trecut decât puțin timp. In activitatea lor de până acum se vede însă că în munca lor cooperativele au porn­it pe un nou drum, pe o nouă lftare de munca, pe linia tragată I de Rezoluția plenarei CC al PMR din 3—5 Martie 1949. PRIN COOPERATIVA ,,LUP­TA" DIN VALEA MARE-BA­CAU S’A COLECTAT IM­PORTANTE CANTITĂȚI DE MĂRFURI Cooperativa ,, Lupta” din satul Valea Mare, sat ce face parte din comuna Faraoanii, județul Bacău, a luat ființă abia în Martie 1948. Dela b'Uj început prin munca de lămu­rire dusă cu sprijinul organi­zației de Partid s’au înscrs in cooperativă un­ număr de 756 plugari muncitori, care, prin părțile­­ sociale vărsate au fă­­cut cooperativa cu un capital de 415.000 lei. Buna gospodărire dusă de comitetul de conducere a fă­cut ca până acum cooperativa să­ aibă un beneficiu but de 1­65.000 lei, ca fiii­d aprovizio­nată , cu mărfuri necesare pân­­gărimii muncitoare. D­e la reorganizar­ea coupe, rail vel, s’au adus tot mai multe mărfuri și în special pânzeturi de care plugăciunea muncitoare din sat ducea lip­să. Astfel s’a adus peste 400 m. diferite pânzeturi, și stofe, aceiași cantitate fiind, adusă și la sucursala cooperativei din comuna Far­aoanî. Dela 1 Ianuarie șî până în prezent prin cooperativa ,­Lupta” s'a colectat1 dela plu­găurimea muncitoare din sat și comună peste 15.000 bucali ouă, peste 8000 kgr. fasole și o­ importantă cantitate de să­­mânță­rie cânepă, ceeace do­vedește importanța cooperati­velor pentru țărănimea mun­citoare ce v­ea să-și valori­­fice produsele. IN LOC DE 2 KGR,, 5 KGR, DE CAS. ATAT DA .COOPE­RATIVA DIN SĂRATA PLU­­GARIMII MUNCITOARE PENTRU OILE DIN STANA COOPERATIVEI Odată cu instalarea noulei conduceri, la cooperativa din Sarata s'a schimbat multe lu­cruri. Vechea conducere a coope­­r­ativei, a transformat coope­rativa într’un mijloc de afa­ceri personale pe spatele piu­­­gărimii muncitoare din co­mună. Astfel pe lângă cooperativă a existat și mai este­­ și azi o stână de oi, aparținând plu­­gărimii I muncitoare, care, muta să primească cantitățile de caș cuvenite fiecăruia. 2 kgr. de caș lua până a­­cum a cell­a ce a Wau o* la stâna cooperativei spune plugarul muncitor Mâță Constantin ac­tualul președinte al coopera­tivei. N’aveau de unde să dea mai mult pen­­ru că făceau a­­faceri personale. Vechiul pre­ședinte Ion Gh. Mazilu pus ca baci la stână pe socru] a său Ion I. Șenchea care a fost prim­is că aducea pentru uz un personal produse de la stână. Afacerile vechii­­ conduceri au fost curmate odată cu in­stalarea noii conduceri compu­­să din țărani săraci și mijlo­cași, cinstiți cu dragoste de muncă. Cooperativa dă acum câte 5 kgr. de caș în Joc de 2 kgrr. ȘI LA COOPERATIVA , SPORUL MUNCII” DIN COMUNA N, LUCRURILE AU BALCESCU ÎNCEPUT, SA SE ÎNDREPTE Curățită de elemente eîiia_ bufnești șî­­ sabotoare, care­­ sei strecurase to conducerea țt. cooperativa Sporul Muncii’­­­.Din comuna N. Bălcescu, ju­dețul Bacău a pornit intens la muncă peu­tru ca înitr’adevăr ea isă devină de un real folos plugărimii muncitoare. Prin munca depusă de noua conducere în frunt­e cu pluga­rul muncito­r Martin­ Giurgi, capitalul social al cooperativei a începu să fie refăcut, țără­nimea munciitoare căpătând din ce în­ c­e mai multă încre­­derire în cooperativă, dovadă fiind înscrierile noi in coope­rativă. * Curățite de elemente necin­stite, chiabur­ești, cooperati­vele pornesc Pe zi ce trece spre activitate intensă, contri­buind astfel la ridicarea ni­velului de­­ traiu al tar animi muncitoare, sarcină trasată de căt­re Partidul nostru, pe linia transformării socialiste a agri­culturii. _ ________, Din activitatea Comitetului Provizoriu al plășii Ștefan cel Mare, Neamț Localuri noi de școală se ridică in plasa Ștefan «cel Mare Păti­ntre­r preocupările de sea­­­mă ale­­ regimului de democra­ție­­ populară din țara noastră ieste și aceea a lichidării anal­fabetismulu­i. Județul nostru afle și e] un procent îndemnat de analfa­beți.­­Cursurile de analfabeți c(' au funcționat anul acesta în Neamț au dus la micșora­rea numărului de neștiutori de carte cu pes­te 4000. Am trecut în­să numărul analfa­­beților aera alimentat mereu deoarece foarte mulți copii în vârstă de școală nu erau șco­larzațî. Lar aceasta contr­ibu­ia în mare măsură ip­sa de în­­­vățătorî și de localuri, de școli. Astăzi însă, au început în multe safse a se ridica c­ăl­djri noui și încăpătoare, în care copiii plu­gări ni și mun­ci care să poată învăța. Această proble­mă a fost se­sizată și de Comitetul Provi­zoriu a] plus " Ștefan ce] Ma­­r’e. Pirat) grija Comitetului Provizoriu în această plagă s’a început de curând constru­irea a două nour clădiri de­stinate pentru școală. Pentru școala din Dănești — Cirov s’au șî procurat până în pre­zent 14.000 cărămizi și 50 m.c de piatră, iar la Gea dip. Bou­­șeni s'a receput lucrul cărămizilor. Cu ajutor­ul organ­iza țâilor de Partid și a organizațiilor de masfă, țărănimea munci­­toare a fost antrenată să e­­xecute lucrările prin muncă voluntară Agenția Comitetului Provi­zoriu nu s’a îndreptat insă numai asupra acestui sector. Prin muncă voluntară țărăni­mea munci,care a fost mol­­­i­­zată și la lucrările de co­n­­­strucție a grajdurilor comuna­le din Dragomirești, Ghigoeșt­i și Talpa, precum și la curăți­rea islazurilor din plasă pe o întindere de 2.227 hectare. Comitetul Provizoriu iu s’a îngrijit însă ca să se ia mă­suri de imbuntățire a­­ traju­­lui salariaților ag­­rioli deja Gospodăriile Agricole de Stat deja Ilișești și Doch­a, aceasta constituind desigur o lipsă a sa. * Plasa Ștefan cel Mare este insă plasa cu cea mai mare­­ sup­rafață de teren (arabil din județ. De aceia socotim ca principala sarcină a Comitetu­lui Provizoriu d­e aici este de a se ocupa îndeaproape de îndeplinirea la timp a mun­cilor agricole, de­­ pregătir­ea campaniei ,reeditării culturi­lor. SA ÎNGRIJIM CULTURILE DE SFECLI Asociația Colii valorilor de Sfeclă de zahăr, in­­deamni pe toți cultivatorii din jud. Bacău și Neamț, cu ocazia ploilor evizate In a­mele zile« in cantități ndestulătoare, să se pornească cu curaj și încredere la muncă, spre a-și curați ogoarele de burueni, ca să nu înăbușe plantele ni­ci răsărite, precum și cele care vor răsări. La fel cei care n’au rărit sau înțăm­­­at culturile bine răsărite din« această ploaie» vor trebui înrăm­ate, — Iar cele nerărite să se rărească­ — căci numai in felul acesta făcând la timp aceste mârii se va putea mări producția. Mărirea producției va mări câștigul cu ai valori­lor, a­ducând eilenirea traiului pentru toți oamenii muncii din Republica Populară Români, In primăvara acestui an, în Uniunea Sovietică au în­ceput să f­u­ncțion­eze primele Stațiuni de jmașinii și im­­ Sractoare electrice la Barea­novskaia, în regiunea Sverd­­lovisk, la Kursam, — Stev­­cencovc» în regiunea Kiev și la Râbnovo — regiunea Ria­­zan. In p­rezent tractoarele tectrice ale acestor stațiuni­, lucr­ează pe­ ogoarele a nume­roase colhozuri. In legătură cu, organizarea stațiunilor de mașini și trac­­toane electrice, P. Ouaiumov — locțiitorul Ministrului A­­griiculturii din Uniunea So­vietică — a declarat presei următoarele :,Anul trecut, în colhozul „Zarea” din regiunea Sverd­lovsk, s’a­u experimentat pri­mele doua tractoare eteotrice model, construite de ingineri sovietici. Experiența a out rezaltate foa­te bune Pe baza acestei­­ experiențe s’a luat hotărârea de a se orga­niza pentru primăvara urmă­toare, trei stațiuni de mașini și tractoare electrice. Până la 1 Mai, 30 de tractoare e­­lectrice pe șteițe au fost fa­bricate în uzinele din Sverd­lovsk ale Ministe­rulu­i Agri­culturii. Nouățe mașiini au fost trimise în stațîunîre de ma­șini și tractoare electrice. In aceleași uzine au fost pregă­­tite din timp cadrele d­e trac­to­riști și șefii de brigăzi, pen­tru deservirea tractoarelor e­­­lectrice". La această activitate pregă­­ti­toare au contribuit Institu­­­tul unional de electrificare a agriculturii și Institultul de energie electrică a­l Academiei de Științe din URSS. Ca munca de orga­nizare a nouî­­lor stați­umil de mașini și trac­toare electrice, un mare aju­­­tor au acordat O­ganizațiîl( de Partid și d­e Stat)­­ din re­giunile Sverdlovsk, Kriv și Rîazan. Tractorul electric a fost cons­tuit pe baza tractorului cu șenile de tip ,,STZ — NATI”, cu deoas­enea că în locul motorului cu combu­­st­iune interna, noul tractor sie înzestrat cu motor elect­ric. Cele Treî șiiațîunî de mașini și tractoare electrice au comu­nicat ca tractoajicne electrică lucrează satisfăicător. Până la dat­a de 25 Mai, ele au lucrat o suprafață de peste 5000 h­­c­tare. Chiar și acum, în pe­rioadă l experimentării n­orii­lor mașini, unii tractoriști de­pășesc normale de producție fixate. Peste tot lucrările a­­gricole se caracterizează prin­r-o înaltă calitate. Deosebit de important estre faptul că tractorul electrr­c, a­sig­uând o bun­ă lucrare a pă­mântului, pe­rmit păstrariea adâncimi; necesare arăturii pe tot sectorul, chiar dacă •tere­­nul cS­ e alcătuit din soluri care opun­ rezistențe dife în. Astfel, în timpul arăturii­­ ee­­lectr­ic’1, este ‘respectată uia din principalele c­ondițiuni a­­grotehnice, necesare măririi fertilității ogoarelor colhoz­nice. Din experiență s’a do­vedit că tractoarele 1 «kc­ifc» pot fi folosite cu succes nu numai la arături, ci și la alte munci agricole Tractoare]e electrice sunt alimentate cu energie elec­trică d­e înaltă, tensiune. Sub« stațiunile transformatoare mo­bile. Instalate pe câmp, mic­șorează tensiunea înaltă. Tre­când printr-un cablu special, curentul ajunge la tractor. Raza de acțiune a tractorului electric este de 15 ha. După lucrarea unui asem­enea fot tractorul electric trece pe un alt sector Două tractoare e­­lectrice, remorcându-se su­cce­siv ,la j­os un sector pe altul, v­ot prelucra un lot cu o lă­țime de un kilometru și ju­mătate și de o lungime e­­gală cu lungimea liniei de înaltă tensiune Introducerea tractoarelor e­­lectrice î­n agricultură este­ de o mare importantă și ,repre­zintă o nouă etapă în meca­nizarea agricultuni. Inlogui­rea tractoarelor cu combusti­bil lichid, din acelea electrice, va duce la real­izarea unor ecom­om­ii importante. Este su­ficient să arătăm că la prolif­crari­a fiecărui n­ectar de pa­m­ânt d­e arătură moale, se realizează o economie de 18—­ în pag. S-a­­u1 Primara stațiuni de mașini și tractoare electrici din Uniunea Sovietică — Rezultatele muncii agricole cu noile tractoare — Să depunem banul nostru cu încredere la C.E.C. cu conștiința că în felul acesta dăm o nouă contribuție la construirea socialismului în tara noastră. I

Next