Luptătorul, octombrie-decembrie 1949 (nr. 492-567)

1949-10-01 / nr. 492

„Fiecare carte nouă, fiecare cântec, fiecare poezie care înflăcărează masseie la luptă și la muncă, fiecare analfabet care învață să citească, sunt lovituri de pumnal date imperialiștilor, provocatori la război“ I. CHIȘINEVSCHI r­­a­o­l­u TOVARĂȘE REDACTOR, Mă numesc Alexandru S. Știrbu și sunt fiul unui țăran sărac din comu­na Fillpeni plasa Părincea. Cu toate că din numai 20 de ani, am avut prilejul sa văd multe, să sufăr mUțt. Am simțit exploatarea, ciocoimii și urgia grea a răsopunlui care s­a abătut asupra patriei noastre și asupra omenirii întregi... A venit apoi eliberarea, pacea, in­staurarea Republicii și munca dârzii pentr­u un trai mai bun, pentru binele poporului muncitor. Mi - a făcut o mare cinste. Am fost trimis la Festivalul Mondial al Ti­­­neretului de la Budapesta, ca membru în delegația țării noastre. Aceste zile petre­cuți la Budapesta s’au încrustat adânc în conștiința mea, vor râmlâne în me­moria mea toată viața, acum văd parcă acea minunată înfrățire a popoa­­­relor, și acum îmi mai răsună în urechi Imnul Tineretului cântat de tinerii a zeci de popoare, în zeci de limbi. Festivalul de la Budapesta a fost o uriașă manifestare pentru pace, apți și negri, chinezi sau coreeni. Tineri viet­namezi sau francezi, în privirile tuturora se citea voința dărză de a apăra și de a impune pacea. La Budapesta s au înfrățit popoa­rele, însăși această nestrămutată dorință de pace i­a înfrățit. Cine va putea uita măreața demonstrație de pe Stadionul Újpesti Cine va putea uita pe dârfii comsomoliști ducând ca­­ pe un imens stindard pe umerii și în sufletele lor chipul marelui Stalin, în mijlocul ura­­ganului de ovații și aplauze ale zecilor de mii de cetățeni ai Ungariei, revărsați pe străzile Budapestei In timp ce porumbeii albi își luau sborul pentru a duce in toată lumea misagiul tinerilor partizani ai păcii, ho­tărirea acestora de a apăra pacea deve­nea și mai dărză Eu am venit dela Budapesta și mai convins că lupta pentru pace a popoarelor va învinge uneltirile elicei ațâțătorilor la răsboi, că popoarele vor putea impune pacea. Ziua de 2 Octom­brie mă găsește pe mine împreună cu întreg tineretul țării, unele înrolați în imensa armată a partizanilor păcii luptând împotriva ațâțătorilor la un nou răsboi. Împreună cu tinerii țărani munci­tori din comuna mea pornim azi la o muncă și mai dărză. Vom face ca pă­mântul să producă și mai multă hrană, așa cum muncitorii din fabrici și uzine fac ca mașinele lor să producă și mai multe mărfuri. Pentru noi, pacea înseam­­­na buduitul tractoarelor care brăzdează adânc pământul, holdele aurii ce se lea­gănă lin în bătaia vântului, nopțile ti­­­niștite de primăvară in care murmurul isvoarelor, ciripitul păsărilor, se trans­formă într'o melodie încântătoare a vie­ții, pentru noi pacea înseamnă munca, lupta, dragostea, viața. Să depunem toate sforțările pentru a ne face cu cinste datoria de partizani ai păcii, pentru a face sa biruie forța ce apăra viața nouă către care pășim. ALEXANDRU S. ȘTIRBU Com­. Filipeni, plasa Părincea Luptăm pentru pace,kit pentru via­ța ne facem cu cinste datoria de partizani ai păcii, luptând dârz pentru propășirea Republicii noastre Populare . Scrisoarea tânărului țăran muncitor Alex. S. Știrbu, membru în delegația țării noastre care a luat parte la Festivalul Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta Prin unitatea noastră de nesdruncinat­ ­,UVVâUt hoieni a devenit neîncăpa­­toare pentru femeile U. F. D. R.-iste venite Miercuri să asiste­ la ședință. Vom vorbi astăzi despre lupta pentru pace, tovarășe a anunțat tov. Niță scopul ședinței. Pentru fiecare femeie, mamă și soție cuvântul pace e sinonim cu viața, cuvântul războiu e sinonim cu moarte, și fiecare din­tre ele vrea din tot sufle­tul să-și crească copiii pen­tru viață și nu pentru moarte. A început prelucrarea te­zei pentru pace... Cuvinte­le pătrund adânc în con­știința femeilor, răscolesc amintiri dureroase, răni ne­­tämâduite încă. Fiecăreia dintre ele răz­boiul i-a adus numai neno­rociri și suf­erinți. Ochii tovarășei Schwartz se întunecă tot mai mult, când aude că marii bogă­tași de peste ocean și din Anglia, caută pe toate căi­le s­ă deslănțuiască un nou războiu. Cutele pe frunte se adân­cesc, privirea devine tot mai întunecată și dârză. Amintiri triste, răscoli­toare îi revin una după alta în minte: Războiu. Soțul mobilizat forțat la muncă obligatorie, îndeplinește cele mai grele și mai umilitoare corvezi din ordinul fasciștilor lui Antonescu. Viața lui — veșnic în primejdie — ce conta a­­tu­­­ci viața unui om, când pe front mureau cu miile. Acasă, ea și copiii veșnic nesătui, veșnic trăind cu teama în suflet pentru ziua­­ de mâine. O voință neclintită se ci­tește pe fețele femeilor U. F. D. R.-iste participante la ședință, nu vor îngădui. La toate grozăviile pe care pace, pentru viața și vii­torul copiilor noștri — con­tinuă vorbitoarea. Și lupta noastră pentru pace va zdrobi din fașe toate încercările aventurie­re ale capitaliștilor de a deslânțui un nou masacru în masă al omenirii, căci avem în fruntea noastră puterea de neînvins a Uniu­nii Sovietice, apărătoarea neînfricată a păcii și inde­pendenței popoarelor. După terminarea confe­rinței, discuția se închea­gă repede. Fiecare vrea să spuie cum înțelege ea să lupte pentru pace, fiecare vrea să exprime în câteva cuvinte ura adâncă și necruțătoa­re pe care o simte împotri­va acelor monștri nesătui de sânge și jertfe omenești, pentru care nu contează oaamenii ci numai sacul cu dolari. Și fiecare vrea să-și ex­prime încrederea în biruin­ța forțelor luminoase ale păcii. Ziua de 2 Octombrie va arăta imperialiștilor și slu­gilor­­ ei, că între planurile lor războinice și posibilita­tea de a "deslănțui războiul, stă o barieră de neînvins: voința tot mai oțelită de pace a popoarelor, spune tov. înv. Niță. Tovarășa Frăsin, femeie muncitoare, care a simțit din pHn greul războiului, adaugă, exprimându-și rău glas tare gândurile: Știu de acum ce am de făcut. Nu voiu avea odihnă până n’oi lămuri cât mai multe femei, ca să le arăt că și de noi depinde ca liniștea și bucuria cămine­lor noastre să nu fie distru­să de un nou războiu și că pentru aceasta trebue să ne facem cu toate dato­ria: să întărim Patria noa­stră dragă, muncind cu râv­nă în orișice muncă ni se bine ai mai zis adaugă I.‘v. Schwartz, în noi stă pute­rea ca războiul și lagărele de concentrare să nu se mai întoarcă niciodată. Și eu am să caut să lă­muresc pe femei, ca să știe că daca ni-e dragă viața copiilor noștri și viitorul lor, trebue să-l apărăm cu dârzenie. — Să fim cu toate, atât femeile muncitoare dela o­­rașe cât și cele dela sate strâns unite în lupta pen­tru pace, își spune cuvân­tul și tov. Măriora Muntea­­nu, învățătoare din satul Nou, comuna Buhoci, care asista și ea ca oaspete la ședință. — Și noi la țara ducem printre sătencele muncitoa­re muncă de lămurire în campania păcii, arătându­­le cine vrea războiul și cine apăra pacea și îndrumân­­du-le cum să lupte pentru pace, ca liniștea căminelor lor să nu mai fie niciodată amenințată. Ochii femeilor strălucesc. O lumină blândă și puter­nică se așterne cu încetul peste fețele de pe care se ridică umbra coborâtă de amintirea dureroasă a răz­boiului, a caselor distruse, a copiilor orfani rătăcind pe drumuri necunoscute, a rănilor lăsate de schijele bombelor ce sfârtecă tru­puri de oameni. — Ce bine e când ști că poți să lupți pentru drep­tul tău și al copiilor tăi la viață, ce bine e când nu te simți singură în această luptă, când vezi că forțele negre ale reacțiunii și răz­boiului, propovăduitorii ar­mei atomice și bacteriolo­gice sunt siliți să dea pas cu pas înapoi sub presiu­nea tot mai necruțătoare a forțelor democratice în frunte cu URSS -care le im­pun „Pacea”* M: Să lovim fără cruțare pe acei care vor să târască lumea într’un nou războiu! Tovarăși. De câte ori mă uit la cei 4 copii ai mei, mi se strânge inima, căci văd in ochii lor durerea mu,, dar adâncă și sfâșietoare a orfanilor, citesc in ochi lor întrebări, cărora eu trebue să li dau răspuns ca să-i alin cât de cât și lor și mie, durer­ea. Sunt 6 ani de zile de când bărbatul meu, tatăl copiilor mei, a căzut în războiul criminal, in care clica de bandiți fasciști a lui Antonescu, au trimis la moarte pe fiii și bărbaț­i noștri. Singură era trebuit să mă zbat de atunci cu toate lipsurile, mizeriile , foamea războiului, și dacă am avut puterea să infrunt aceste timpuri grele, să caut sa mi scot la lumină co­piii,apoi a fost numai datori­tă gândului că va veni și ziua în care bandiții, care au pe conștiință milioane de vieți nevinovate, vor fi în­frânți și zdrobiți de glori­oasele armate sovietice fumatele n­oi și libertății. o st zadarnică ins să trăiieșt are, in cars ,m a îndreptat otriva adevăra dușman : fas­­ajuns să trăesc intr o țară liberă, la cârma căreia nu se mai află acei ce mi-au omorât bărbatul, ci clasa muncitoare, care luptă pentru binele tuturor oamenilor muncii. Vreau ca să ne putem făuri în liniște, sub condu­cerea înțeleaptă a Parti­dului, o viață mai bună nouă și copiilor noștri, atât de crunt loviți de ur­gia războiului. Și noi femeile, știm a­­stăzi să luptăm ca să ne apărăm tot ceace ne este scump. UFDR, organizația in care activăm toate femeile conștiente din țara noastră ne invata cum luptăm împotriva trebui să acelora care vor războiul, demas­­cându-i in țața tuturor oa­menilor, făcând astfel ca el să nu-și mai poată pune in aplicare planurile lor criminae. Strigăm din seața inima : Nu vrem răz­boiu. Vrem pace și știm să luptăm ca s’o apărăm și s’o întărim­, căci știm că numai pacea va aduce fe­ricirea noastră și va asi­gura viitorul luminos al copiilor noștri. noi Ațâțărilor lor războinice le răspundem prin muncă propășirea încordată pentru țării noastre dragi, care luptă activ în lagărul păcii Marea Uniune condus de Sovietică. Trăiască Pacea și toți apărătorii ei ! OLIMPIA 1. BUTURE Com. Letea Veche-Bacău Cetățeni! Pe zi ce trece popoarele din întreaga lume în­tăresc tot mai mult lupta desfășurată pe frontul păcii, hotărâte să zădărniceasc încercările nebunești ale imperialiștilor anglo americani de a provoca un nou maca mondial. Z­ua de 2 Octombrie, Ziua Internațională a ap­ei pentru ace­­sn cons­tut cea mai uriașă ma­nifestare și desfășurare de forțe a partizanilor vădi in frunte cu oamenii sov­tte, cetățeni ai marii Țări a Socialismului — basti­n al păcii și libertăț­i a p­­p­oarelor. Pentru oamenii muncii din orașul și județul Bacău ziua de 2 Octombrie este $l trebue să fie zi in care să se afirme din nou voința lor de luptă pentru pace, pentru construirea socialismului. Oamen­i muncii din orașul și județul Bacău, a­­lături de întregul popor din Republica noastră Popu­lară încadra un lagărul păcii­­ t democrației con­dus de Uniu­nea Sovietică, vor șit să dea răspunsul cu­venit ațâțătorilor la un nou război. Pentru a afirma din nou voința noastră de luptă contra ațâțătorilor la un nou război vin­al cu toții la MARELE MEETING care va avea la In ziua de Dumnecă 2 Octombrie 1949 ora 10 dim. IN PIAȚA MALI­NO­VSKI unde vor lua cuvântul tov FLOREA DUMITRU, Secretar adjunct al Județenes P M. R. Bacău și reprezentanți ai armatei, muncitorimii tineretului, femei­or și victimelor răsboiului trecut. Să facem zid din voința noastră fierbinte in jurul invincibilului steag al Uniunii S­wietice — che­zășia izbânzii cauze păcii, a viitorului fericit a o­­men­iri muncitoare. k Scopul științei este creația și nu distrugerea de Academicianul J. BARDIN Vice-președintele Academiei de Științe a URSS Imperialiștii, pentru care războiul este cea mai buna „afacere”, cel mai bun izvor de îmbogățire, ațâță fari hieiari fel de­ scrupule, psihoza de războiu! Amatori de îmbogățire pe seama sângelui vărsat de milioanfere de oameni simpli, devin din ce în ce mai s­usti pertinenți. Se organizează pe fața blocuri militare­­politice­ ale țărilor, care și-au pierdut independența econmica, legându-și soarta lor de capitalul ameri­­­ ca­re, acum, sunt silite să se supună dictaturii politice și militare a înstigatorilor la războiii ame­ricani. Imperialismul american duce o propagandă tur­bata împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de de­­m­ocrafie­ populară, copiind servil metodele lui Hitler și Goebels. Ca și Hitler la timpul său, adepții am­e­­ricani ai lui­­ Malborongîî, vâră în capul poporului lor ideia primejdioasă că națiunile care vorbesc limba engleză, trebue să stăpânească celelalte n­a­­țiunî ale lumiî. — 5­iu­nea Sovietică este pentru pace, deoarece i se exprimă interesele directe ale milioanelor de oameni ai muncii, ocupați cu munca creatoare, pașnică, d­e construire a comunismului în țara lor. Uniunea So­vietica se desvoltă în condiții de pace, capitalismul american se îngrașă doar în­ condiții de războiu, sau de pregătiri militare. Iată decd Uniunea Sovietică persistă îr­ propunerile sale pentru reglementarea paș­­nică a tuturor conflictelor și pentru distrugarea fSr­A mejdiei 'de războiu, pe can­d blocul anglo-americah’ respinge sistematic toate căile posibile unei cola­­­­borări. Știința­ adevărată este îr­ slujba poporului și a cauzelor obstructive pșî riu în slujba clicii de labiri­­poliștî — negustori de moarte și distrugere. Savanții progresiști din întreaga lume trebue să-și ridice gla­sul lor pentru menținerea păcii, pentru securitatea popoarelor lor, pentru progresul civilizației. Ei iau datoria să înfiereze pe toți instigatorii la războiu fi pe adepții acestora, printre care se numără și acei oameni de știința, care s’au înregimentat în rându­rile lacheilor ațâțători la războiu. Fără savanți, răz­boiul modern este imposibil. Să știe amatorii’ ’de răz­boiu, că oamenii științei nu vor fi cu ei, ci împo­triva lor. Oamenii de cultură de pretutindeni, trebue si desvăluie oamenilor muncii din­ țările lor adevărul asupra acelora care violează pacea. Dacă noi vom­ face aceasta, cu entuziasmul corespunzător sarcinei mărețe, care ne-a fost trasată, atunci forțele păcii vor obține victoria. Luptăm pentru pace, pentru că nu mai vrem ca ciuma războiului să se mai abată peste capetele noastre și ale copiilor noștri — Scrisoarea tov. Alexandru Malinnt și Che­botaru Lucreția, muncitoare la Steaua Roșie Bacău — TOVARĂȘI. ^ Numai suferință și la crimli ne-a adus nouă fe­meilor muncitoare, războ­iul trecut, în care am fost târîți împotriva voinței noastre. Mizeria îndurată de băr­bații noștri pe front, înjo­sirile, la care eram supuse noi în fabrici, planșetele copilașilor cărora nu a­veam cu ce să le astâm­parăm foamea, ne-au în­vățat un lucru, pe care nu-l vom uita niciodată, căci­­ am plătit scump. Nu e de ajuns să nu vrem războiul trebue să și lup­tăm pentru a l Împiedeca. Și noi femeile muncitoare din fabrica „Steaua Roșie“ tare vrem ca acei care mai au speranțe nebunești că ar putea să deslănțuie un nou măcel, pentru ca oamenii noștri să moară din nou, pentru ca pungile lor să se umple și mai tare, să știe că dacă ei au rămas la fel de hapsân și de vânduți sacului cu bani, noi ne-am schimbat mult. Partidul na-a deschis o­­chii, ne-a arătat că făuri­rea unui trai fericit, că înlăturarea pentru totdea­una a pericolului războiu’ lui, stă în puterea forțelo­r noastre. Ațâțărilor războinice ale bancherilor anglo-ame­ricani și slugilor lor, aoi le răspundem prin mărirea producției, prin împlinirea și depășirea Planului de Stat, căci avem vii în față glorioasele exemple ale minunatelor femei sovieti­ce, care au contribuit mult la propășirea Uniunii So­­vietice, la transformarea ei dintr o țară înapoiată subjugată de capitaliștii străini într’o țară puterni­că și înfloritoare, bastio­nul de neînvins al päc' și libertății popoarelor. Am învățat să prețuim­,­ibertatea după care am râvnit atâta și vom ști sa ne o apărăm Nu mai vrem mizerie ș i înjosiri, nu mai vrem ca ciuma războiului să se a­­bată asupra capetelor noa­stre și ale copiilor noștri, nu mai vrem lacrimi suferințe, orfani și văduva ș’ Vrem Pace și vom ști sa o apărăm. Alexandru Malvina Ciubotaru Lucre­ția Muncitoare la fabrica Ste­­ua Roșie-Bacău PRIN MUNCA $! LUPTA NOASTRA SA ÎNTĂRIM frontul păcii IN FRUNTE CU UNIUNEA SOVIETICII

Next