Luptătorul, octombrie-decembrie 1949 (nr. 492-567)
1949-10-01 / nr. 492
„Fiecare carte nouă, fiecare cântec, fiecare poezie care înflăcărează masseie la luptă și la muncă, fiecare analfabet care învață să citească, sunt lovituri de pumnal date imperialiștilor, provocatori la război“ I. CHIȘINEVSCHI raolu TOVARĂȘE REDACTOR, Mă numesc Alexandru S. Știrbu și sunt fiul unui țăran sărac din comuna Fillpeni plasa Părincea. Cu toate că din numai 20 de ani, am avut prilejul sa văd multe, să sufăr mUțt. Am simțit exploatarea, ciocoimii și urgia grea a răsopunlui care sa abătut asupra patriei noastre și asupra omenirii întregi... A venit apoi eliberarea, pacea, instaurarea Republicii și munca dârzii pentru un trai mai bun, pentru binele poporului muncitor. Mi - a făcut o mare cinste. Am fost trimis la Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta, ca membru în delegația țării noastre. Aceste zile petrecuți la Budapesta s’au încrustat adânc în conștiința mea, vor râmlâne în memoria mea toată viața, acum văd parcă acea minunată înfrățire a popoarelor, și acum îmi mai răsună în urechi Imnul Tineretului cântat de tinerii a zeci de popoare, în zeci de limbi. Festivalul de la Budapesta a fost o uriașă manifestare pentru pace, apți și negri, chinezi sau coreeni. Tineri vietnamezi sau francezi, în privirile tuturora se citea voința dărză de a apăra și de a impune pacea. La Budapesta s au înfrățit popoarele, însăși această nestrămutată dorință de pace ia înfrățit. Cine va putea uita măreața demonstrație de pe Stadionul Újpesti Cine va putea uita pe dârfii comsomoliști ducând ca pe un imens stindard pe umerii și în sufletele lor chipul marelui Stalin, în mijlocul uraganului de ovații și aplauze ale zecilor de mii de cetățeni ai Ungariei, revărsați pe străzile Budapestei In timp ce porumbeii albi își luau sborul pentru a duce in toată lumea misagiul tinerilor partizani ai păcii, hotărirea acestora de a apăra pacea devenea și mai dărză Eu am venit dela Budapesta și mai convins că lupta pentru pace a popoarelor va învinge uneltirile elicei ațâțătorilor la răsboi, că popoarele vor putea impune pacea. Ziua de 2 Octombrie mă găsește pe mine împreună cu întreg tineretul țării, unele înrolați în imensa armată a partizanilor păcii luptând împotriva ațâțătorilor la un nou răsboi. Împreună cu tinerii țărani muncitori din comuna mea pornim azi la o muncă și mai dărză. Vom face ca pământul să producă și mai multă hrană, așa cum muncitorii din fabrici și uzine fac ca mașinele lor să producă și mai multe mărfuri. Pentru noi, pacea înseamna buduitul tractoarelor care brăzdează adânc pământul, holdele aurii ce se leagănă lin în bătaia vântului, nopțile tiniștite de primăvară in care murmurul isvoarelor, ciripitul păsărilor, se transformă într'o melodie încântătoare a vieții, pentru noi pacea înseamnă munca, lupta, dragostea, viața. Să depunem toate sforțările pentru a ne face cu cinste datoria de partizani ai păcii, pentru a face sa biruie forța ce apăra viața nouă către care pășim. ALEXANDRU S. ȘTIRBU Com. Filipeni, plasa Părincea Luptăm pentru pace,kit pentru viața ne facem cu cinste datoria de partizani ai păcii, luptând dârz pentru propășirea Republicii noastre Populare . Scrisoarea tânărului țăran muncitor Alex. S. Știrbu, membru în delegația țării noastre care a luat parte la Festivalul Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta Prin unitatea noastră de nesdruncinat ,UVVâUt hoieni a devenit neîncăpatoare pentru femeile U. F. D. R.-iste venite Miercuri să asiste la ședință. Vom vorbi astăzi despre lupta pentru pace, tovarășe a anunțat tov. Niță scopul ședinței. Pentru fiecare femeie, mamă și soție cuvântul pace e sinonim cu viața, cuvântul războiu e sinonim cu moarte, și fiecare dintre ele vrea din tot sufletul să-și crească copiii pentru viață și nu pentru moarte. A început prelucrarea tezei pentru pace... Cuvintele pătrund adânc în conștiința femeilor, răscolesc amintiri dureroase, răni netämâduite încă. Fiecăreia dintre ele războiul i-a adus numai nenorociri și suferinți. Ochii tovarășei Schwartz se întunecă tot mai mult, când aude că marii bogătași de peste ocean și din Anglia, caută pe toate căile să deslănțuiască un nou războiu. Cutele pe frunte se adâncesc, privirea devine tot mai întunecată și dârză. Amintiri triste, răscolitoare îi revin una după alta în minte: Războiu. Soțul mobilizat forțat la muncă obligatorie, îndeplinește cele mai grele și mai umilitoare corvezi din ordinul fasciștilor lui Antonescu. Viața lui — veșnic în primejdie — ce conta atuci viața unui om, când pe front mureau cu miile. Acasă, ea și copiii veșnic nesătui, veșnic trăind cu teama în suflet pentru ziua de mâine. O voință neclintită se citește pe fețele femeilor U. F. D. R.-iste participante la ședință, nu vor îngădui. La toate grozăviile pe care pace, pentru viața și viitorul copiilor noștri — continuă vorbitoarea. Și lupta noastră pentru pace va zdrobi din fașe toate încercările aventuriere ale capitaliștilor de a deslânțui un nou masacru în masă al omenirii, căci avem în fruntea noastră puterea de neînvins a Uniunii Sovietice, apărătoarea neînfricată a păcii și independenței popoarelor. După terminarea conferinței, discuția se încheagă repede. Fiecare vrea să spuie cum înțelege ea să lupte pentru pace, fiecare vrea să exprime în câteva cuvinte ura adâncă și necruțătoare pe care o simte împotriva acelor monștri nesătui de sânge și jertfe omenești, pentru care nu contează oaamenii ci numai sacul cu dolari. Și fiecare vrea să-și exprime încrederea în biruința forțelor luminoase ale păcii. Ziua de 2 Octombrie va arăta imperialiștilor și slugilor ei, că între planurile lor războinice și posibilitatea de a "deslănțui războiul, stă o barieră de neînvins: voința tot mai oțelită de pace a popoarelor, spune tov. înv. Niță. Tovarășa Frăsin, femeie muncitoare, care a simțit din pHn greul războiului, adaugă, exprimându-și rău glas tare gândurile: Știu de acum ce am de făcut. Nu voiu avea odihnă până n’oi lămuri cât mai multe femei, ca să le arăt că și de noi depinde ca liniștea și bucuria căminelor noastre să nu fie distrusă de un nou războiu și că pentru aceasta trebue să ne facem cu toate datoria: să întărim Patria noastră dragă, muncind cu râvnă în orișice muncă ni se bine ai mai zis adaugă I.‘v. Schwartz, în noi stă puterea ca războiul și lagărele de concentrare să nu se mai întoarcă niciodată. Și eu am să caut să lămuresc pe femei, ca să știe că daca ni-e dragă viața copiilor noștri și viitorul lor, trebue să-l apărăm cu dârzenie. — Să fim cu toate, atât femeile muncitoare dela orașe cât și cele dela sate strâns unite în lupta pentru pace, își spune cuvântul și tov. Măriora Munteanu, învățătoare din satul Nou, comuna Buhoci, care asista și ea ca oaspete la ședință. — Și noi la țara ducem printre sătencele muncitoare muncă de lămurire în campania păcii, arătândule cine vrea războiul și cine apăra pacea și îndrumându-le cum să lupte pentru pace, ca liniștea căminelor lor să nu mai fie niciodată amenințată. Ochii femeilor strălucesc. O lumină blândă și puternică se așterne cu încetul peste fețele de pe care se ridică umbra coborâtă de amintirea dureroasă a războiului, a caselor distruse, a copiilor orfani rătăcind pe drumuri necunoscute, a rănilor lăsate de schijele bombelor ce sfârtecă trupuri de oameni. — Ce bine e când ști că poți să lupți pentru dreptul tău și al copiilor tăi la viață, ce bine e când nu te simți singură în această luptă, când vezi că forțele negre ale reacțiunii și războiului, propovăduitorii armei atomice și bacteriologice sunt siliți să dea pas cu pas înapoi sub presiunea tot mai necruțătoare a forțelor democratice în frunte cu URSS -care le impun „Pacea”* M: Să lovim fără cruțare pe acei care vor să târască lumea într’un nou războiu! Tovarăși. De câte ori mă uit la cei 4 copii ai mei, mi se strânge inima, căci văd in ochii lor durerea mu,, dar adâncă și sfâșietoare a orfanilor, citesc in ochi lor întrebări, cărora eu trebue să li dau răspuns ca să-i alin cât de cât și lor și mie, durerea. Sunt 6 ani de zile de când bărbatul meu, tatăl copiilor mei, a căzut în războiul criminal, in care clica de bandiți fasciști a lui Antonescu, au trimis la moarte pe fiii și bărbați noștri. Singură era trebuit să mă zbat de atunci cu toate lipsurile, mizeriile , foamea războiului, și dacă am avut puterea să infrunt aceste timpuri grele, să caut sa mi scot la lumină copiii,apoi a fost numai datorită gândului că va veni și ziua în care bandiții, care au pe conștiință milioane de vieți nevinovate, vor fi înfrânți și zdrobiți de glorioasele armate sovietice fumatele noi și libertății. o st zadarnică ins să trăiieșt are, in cars ,m a îndreptat otriva adevăra dușman : fasajuns să trăesc intr o țară liberă, la cârma căreia nu se mai află acei ce mi-au omorât bărbatul, ci clasa muncitoare, care luptă pentru binele tuturor oamenilor muncii. Vreau ca să ne putem făuri în liniște, sub conducerea înțeleaptă a Partidului, o viață mai bună nouă și copiilor noștri, atât de crunt loviți de urgia războiului. Și noi femeile, știm astăzi să luptăm ca să ne apărăm tot ceace ne este scump. UFDR, organizația in care activăm toate femeile conștiente din țara noastră ne invata cum luptăm împotriva trebui să acelora care vor războiul, demascându-i in țața tuturor oamenilor, făcând astfel ca el să nu-și mai poată pune in aplicare planurile lor criminae. Strigăm din seața inima : Nu vrem războiu. Vrem pace și știm să luptăm ca s’o apărăm și s’o întărim, căci știm că numai pacea va aduce fericirea noastră și va asigura viitorul luminos al copiilor noștri. noi Ațâțărilor lor războinice le răspundem prin muncă propășirea încordată pentru țării noastre dragi, care luptă activ în lagărul păcii Marea Uniune condus de Sovietică. Trăiască Pacea și toți apărătorii ei ! OLIMPIA 1. BUTURE Com. Letea Veche-Bacău Cetățeni! Pe zi ce trece popoarele din întreaga lume întăresc tot mai mult lupta desfășurată pe frontul păcii, hotărâte să zădărniceasc încercările nebunești ale imperialiștilor anglo americani de a provoca un nou maca mondial. Zua de 2 Octombrie, Ziua Internațională a apei pentru acesn constut cea mai uriașă manifestare și desfășurare de forțe a partizanilor vădi in frunte cu oamenii sovtte, cetățeni ai marii Țări a Socialismului — bastin al păcii și libertăți a ppoarelor. Pentru oamenii muncii din orașul și județul Bacău ziua de 2 Octombrie este $l trebue să fie zi in care să se afirme din nou voința lor de luptă pentru pace, pentru construirea socialismului. Oameni muncii din orașul și județul Bacău, alături de întregul popor din Republica noastră Populară încadra un lagărul păcii t democrației condus de Uniunea Sovietică, vor șit să dea răspunsul cuvenit ațâțătorilor la un nou război. Pentru a afirma din nou voința noastră de luptă contra ațâțătorilor la un nou război vinal cu toții la MARELE MEETING care va avea la In ziua de Dumnecă 2 Octombrie 1949 ora 10 dim. IN PIAȚA MALINOVSKI unde vor lua cuvântul tov FLOREA DUMITRU, Secretar adjunct al Județenes P M. R. Bacău și reprezentanți ai armatei, muncitorimii tineretului, femeior și victimelor răsboiului trecut. Să facem zid din voința noastră fierbinte in jurul invincibilului steag al Uniunii Swietice — chezășia izbânzii cauze păcii, a viitorului fericit a omeniri muncitoare. k Scopul științei este creația și nu distrugerea de Academicianul J. BARDIN Vice-președintele Academiei de Științe a URSS Imperialiștii, pentru care războiul este cea mai buna „afacere”, cel mai bun izvor de îmbogățire, ațâță fari hieiari fel de scrupule, psihoza de războiu! Amatori de îmbogățire pe seama sângelui vărsat de milioanfere de oameni simpli, devin din ce în ce mai susti pertinenți. Se organizează pe fața blocuri militarepolitice ale țărilor, care și-au pierdut independența econmica, legându-și soarta lor de capitalul ameri care, acum, sunt silite să se supună dictaturii politice și militare a înstigatorilor la războiii americani. Imperialismul american duce o propagandă turbata împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrafie populară, copiind servil metodele lui Hitler și Goebels. Ca și Hitler la timpul său, adepții americani ai lui Malborongîî, vâră în capul poporului lor ideia primejdioasă că națiunile care vorbesc limba engleză, trebue să stăpânească celelalte națiunî ale lumiî. — 5iunea Sovietică este pentru pace, deoarece i se exprimă interesele directe ale milioanelor de oameni ai muncii, ocupați cu munca creatoare, pașnică, de construire a comunismului în țara lor. Uniunea Sovietica se desvoltă în condiții de pace, capitalismul american se îngrașă doar în condiții de războiu, sau de pregătiri militare. Iată decd Uniunea Sovietică persistă îr propunerile sale pentru reglementarea pașnică a tuturor conflictelor și pentru distrugarea fSrA mejdiei 'de războiu, pe cand blocul anglo-americah’ respinge sistematic toate căile posibile unei colaborări. Știința adevărată este îr slujba poporului și a cauzelor obstructive pșî riu în slujba clicii de labiripoliștî — negustori de moarte și distrugere. Savanții progresiști din întreaga lume trebue să-și ridice glasul lor pentru menținerea păcii, pentru securitatea popoarelor lor, pentru progresul civilizației. Ei iau datoria să înfiereze pe toți instigatorii la războiu fi pe adepții acestora, printre care se numără și acei oameni de știința, care s’au înregimentat în rândurile lacheilor ațâțători la războiu. Fără savanți, războiul modern este imposibil. Să știe amatorii’ ’de războiu, că oamenii științei nu vor fi cu ei, ci împotriva lor. Oamenii de cultură de pretutindeni, trebue si desvăluie oamenilor muncii din țările lor adevărul asupra acelora care violează pacea. Dacă noi vom face aceasta, cu entuziasmul corespunzător sarcinei mărețe, care ne-a fost trasată, atunci forțele păcii vor obține victoria. Luptăm pentru pace, pentru că nu mai vrem ca ciuma războiului să se mai abată peste capetele noastre și ale copiilor noștri — Scrisoarea tov. Alexandru Malinnt și Chebotaru Lucreția, muncitoare la Steaua Roșie Bacău — TOVARĂȘI. ^ Numai suferință și la crimli ne-a adus nouă femeilor muncitoare, războiul trecut, în care am fost târîți împotriva voinței noastre. Mizeria îndurată de bărbații noștri pe front, înjosirile, la care eram supuse noi în fabrici, planșetele copilașilor cărora nu aveam cu ce să le astâmparăm foamea, ne-au învățat un lucru, pe care nu-l vom uita niciodată, căci am plătit scump. Nu e de ajuns să nu vrem războiul trebue să și luptăm pentru a l Împiedeca. Și noi femeile muncitoare din fabrica „Steaua Roșie“ tare vrem ca acei care mai au speranțe nebunești că ar putea să deslănțuie un nou măcel, pentru ca oamenii noștri să moară din nou, pentru ca pungile lor să se umple și mai tare, să știe că dacă ei au rămas la fel de hapsân și de vânduți sacului cu bani, noi ne-am schimbat mult. Partidul na-a deschis ochii, ne-a arătat că făurirea unui trai fericit, că înlăturarea pentru totdeauna a pericolului războiu’ lui, stă în puterea forțelor noastre. Ațâțărilor războinice ale bancherilor anglo-americani și slugilor lor, aoi le răspundem prin mărirea producției, prin împlinirea și depășirea Planului de Stat, căci avem vii în față glorioasele exemple ale minunatelor femei sovietice, care au contribuit mult la propășirea Uniunii Sovietice, la transformarea ei dintr o țară înapoiată subjugată de capitaliștii străini într’o țară puternică și înfloritoare, bastionul de neînvins al päc' și libertății popoarelor. Am învățat să prețuim,ibertatea după care am râvnit atâta și vom ști sa ne o apărăm Nu mai vrem mizerie ș i înjosiri, nu mai vrem ca ciuma războiului să se abată asupra capetelor noastre și ale copiilor noștri, nu mai vrem lacrimi suferințe, orfani și văduva ș’ Vrem Pace și vom ști sa o apărăm. Alexandru Malvina Ciubotaru Lucreția Muncitoare la fabrica Steua Roșie-Bacău PRIN MUNCA $! LUPTA NOASTRA SA ÎNTĂRIM frontul păcii IN FRUNTE CU UNIUNEA SOVIETICII