Luptătorul, ianuarie-martie 1950 (nr. 568-643)

1950-01-01 / nr. 568

4 fi . LJ | Ț; Cu forțe noi, • la lupta pentru indepenirea și depășirea Planului de Stat pe anul 1950 cut în anul 1949 cu 53 la sută față de anul 1948, cu aproape 20 la sută La Pro­letarul și cu procentaje variind între 10 și 40 la sută la celelalte întreprin­deri. Dar salariul, a constituit numai o parte din ceea ce oamenii muncii au primit deja întreprinderi, dji­r ceeace Statul nostru a în­făptuit pentru ușurarea și îmbunătățirea traiului lor. In anul 1949, salariul so­cial a crescut și el simți­tor, făcând posibilă orga­nizarea nenumăratelor cre­­șe, cămine de zi, dispensa­re, farmacii, școli profe­sionale, cursuri de califica­re profesională, cluburi etc. Mii de oameni ai mun­cii, pentru prima dată în viața lor, și-au petrecut pe seama Statului, conce­diile în stațiuni de odihnă, unde altă dată huzureau burghezii și capitaliștii. Pentru țărănimea mun­citoare, anul 1949, an în care s’au organizat prime­le 56 gospodării agrico­e colective, constitue an de început al măreței opere de transformare socialistă a agriculturii. Țărănimea muncitoare își dă tot mai mult seama că altă cale pentru a scăpa de sărăcia, de mizeria și înapoierea culturală în ca­re a târât-o burghezo-mo­­șierimea, că altă cale pen­tru o viață fericită și înde­stulată, pentru o viață o­­menească, nu există în a­­fara unirii ei 'în mari gos­podarii agricole colective. ' 'Plin­ de încredere în for­țele sale și cu inimile în­­flăcărate­ de dragoste pen­tru Partid și Comitetul său Central, organizatorul vic­toriilor noastre,­­întâmpina întreg poporul muncitor a­­nul 1950. Noul an, este un an de luptă, de luptă aprigă pen­tru cucerirea de noi pozi­ții, înaintate, pe drumul măreț al construirii socia­lismului în patria noastră. Partidul nostru, prin Pla­nul de Stat pe anul 1950, ne-a trasat sarcinile, ne-a arătat caile și mijloacele prin care să putem atinge acest țel. Sarcinile Planului de Stat pe anul 1950, sunt sarcini de onoare pentru fiecare metalurgist, side­­rurgist, minier, petrolist, țesător, pielar, pentru fie­care om al muncii manua­le și intelectuale, pentru fiecare cetățean cinstit din Republica noastră popu­lară. să In anul 1950, va trebui depășim cu mult, în toate ramurile industriale, nvelul producției din anul 19^9, va trebui deci să producem mai mult, mai bun și mai­eftin. Va tre­bui să construim mai mult să învățăm și să ne califi­căm mai mult și mai bine, va trebui să citim și să pă­trundem mai adânc învă­țătura marxist-leninist-sta­­linistă pe care să o răs­pândim cu înflăcărare pâ­nă în cele mai îndepărta­te sate și cătune, până la cel din urmă om. Anul 1950 trebue să în­cununeze cu succesele sale victoriile anului care s-a scurs și să pregătească premizele necesare ducerii luptei pentru îndeplinirea cu cinste a Planului de perspectivă, la sfârșitul că­ruia țara noastră va avea altă înfățișare, iar nivelul Roșie de exemplu a cres­(Continuare în pag. 4-a) Am pășit intr’un an nou . în a­­nul 1­9­50 este un ni­merit prilej pentru po­porul nos­tru muncitor de a face un bilanț al realizărilor și în­făptuirilor din anul care s’a scurs și să arunce în acelaș timp o privire asu­pra sarcinilor, a mărețelor sarcini, cu care se­­ înfăț­­șează noul an. Stăpân pe destinele sa­le și­ pe viitorul său lumi­nos — și aceasta numai datorită faptului că țara noastră a fost eliberată la 23 August 1944 de sub ju­gul fascist de către glo­rioasele Armate Sovietice, numai datorită faptului că având sprijinul frățesc al Marii Uniuni Sovietice și a tovarășului Stalin perso­nal, clasa muncitoare în frunte cu Partiâul ei de a­­vantgardă a smuls puterea politică și economică, ca­ cea mai mare măsură, din ghiarele exploatatorilor făurind regimul de demo­crație populară — poporul nostru muncitor poate fa­ce, acum, in pragul anului 1950 un bogat bilanț de înfăptuiri al anului care s’a scurs, înfăptuiri de ca­re se bucură toți cei ce muncesc cu brațele și cu mintea dela orașe și sate. Anul 1949, intră în is­toria țării noastre, ca an în care, cu puteri de nestăvi­lit sub conducerea sigură a Partidului Român, clasa Muncitoresc muncitoare *"%­­­i—Cl­­rcî* rănimea muncitoare, au fă­cut noi și însemnați pași pe drumul construirii feri­cirii lor, pe drumul con­struirii socialismului la or­­așe și sate. Anul 1949, intră în isto­ria poporului nostru mun­citor, ca primul an de pla­nificare al economiei noa­stre naționale, ca anul în care prin eforturile dârze ale muncitorilor, tehnicie­nilor și funcționarilor, am obținut cea mai mare pro­ducție cunoscută vreodată în țara noastră, cu mult superioară celeia pe care o obțineau cândva capitaliș­tii. Iată spre exemplu fabri­ca Steaua Roșie. In anul 1949, această în­treprindere, a fabricat cu 147 la sută mai multă hârtie decât producția „maximă” pe care o obți­nuseră în 1947 patronii. Nici producția fabricilor Proletarul. Partizanul, a întreprinderii Petrolifere Moldova, a Exploatării de cărbuni din Comănești etc nu mai suferă comparație cu cele ce se realizau îna­inte de naționalizare. Pași mari s’au făcut în anul ’1949 deasemeni, pe drumul luptei pentru îm­bunătățirea calității pro­duselor, pe drumul luptei pentru economii și scăderea prețului de cost, iar în pri­vința­­ gospodăririi, oame­nii muncii, educați și în­drumați de Partid, au do­vedit cu prisosință că pot și știu să gospodărească mult mai bine fără burghe­zie și împotriva acesteia. Luptând cu abnegație pentru îndeplinirea și de­pășirea Planului de Stat pe anul 1949, oamenii muncii au luptat pentru îmbunătățirea condițiilor lor proprii de viață mate­rială și culturală. Salariul m­ediu al unui muncitor în fabrica Steaua à Anul V Seria II Nr. 568 4 PAGINI 4 SEt Duminici 1 Ianuarie 1950 2672 oameni ai muncii din județul Bacău au fost decorați cu medalia „Eliberarea de sub jugul fascist" Vineri 30 Decembre a. c au avut loc în principalele centre ale județului Bacău adunări festive, în cadrul cărora s-a înmânat medalia „Eliberarea de sub jugul fascist" unui număr de 2672 de oameni ai muncii care au contribuit la lupta pentru eliberarea României de sub jugul fascist. In Bacău, festivitatea înmânării acestor medalii s-a desfășurat în sala Clu­bului Muncitoresc Adunarea a fost deschi­să de Iov. M. Găzdoiu, membru în biroul Comite­tului de Partid Județean După ce a 1­­ 1­ -a în cadrul acestei fam­,itcț­ii vor fi decorați cu medalia liberarea de sub jugul fas­cist" un număr de 31 de luptători ilegali împotriva fascismului, tov. Găzdoiu a propus alegerea unui prezidiu al adunării. După aceasta tovarășul Bucur a trecut la înmâna­­rea decoraților. Au fost decorați cu me­dalia „Eliberarea de sub jugul fascist” următorii to­varăși: Ancel St’T , B­ăi­șan Ni­­culae, Bern's Carol, Braver­­man Nahman, Căciuleanu Ion, Călin Cicerone, Dobre Marga, Enache Vasile, Fi­șer Leon, Frenkel Aurel, Ghelberg Sarai, Grimberg Ilie, Kințescu zar Solomon, Pavel, La­Leibu M. Zisu, Leibu M. Wolf, Le­vingher Sorina, Matei Cunea, Marcovici Moraru N., Pipergal Burcu, A­­vram, Romașcanu Carol, Rotenstein Mall, Secărea­­nu Dumitru, Stan Con­stantin, Șeinstein Maly, Șeinște L. Iehuda, Stein­­bach Juju, Steinbach Maly, Zissu Ancei, Zissu Solo­mon. In cuvinte emoționante, medaliați au evocat scene din anii grei de asuprire fascistă, din anii negri ai dictaturii antonesciene din anii cân­d închisorile și la­gărele de exterminare ge­meau pli­ne cu cei care lup­tau pentru o viață mai bună, pentru făurirea unui viitor lu­m­­nos celor ce muncesc. Angajamentele pe care cu acest prilej și le-au luat, au dovedit că pentru acești l­uptători, medalia dată de Partid și Guvern ca o mă­ furie încrederii și recunoșt­­nței pentru pilda lor de eroism înseamnă un pute­­re imbold la m­uzi­ca și lupta necontenită pentru întărirea Republicii Populare Române, pentru propășirea ei tot mai hotă­­rît spre socialism. In întreprinderile băcăuane A avut loc premierea muncitorilor evidențiați în lupta pentru îndepli­nirea și depășirea Planului . In majoritatea întreprin­­derilor din orașul și jude­țul nostru, au avut loc ori adunări în cadrul cărora au fost premiați muncitorii care s’au evidențiat, prin munca și eforturile de­puse, în lupta pentru în­deplinirea Planului de Stat pe 1949. Astfel de adunări au a­­vut loc la fabricile „Prole­tarul”, unde au fost pre­miați un număr de 250 muncitori și muncitoare, la „Steaua Roșie” 440 de muncitori și la „Partiza­nul” 311 muncitori. Tot cu această ocazie s’au împărțit pachete con­ținând îmbrăcăminte pen­tru copiii muncitorilor, în număr de 1000 la „Steaua Roșie”, 650 la „Partiza­nul” și 850 la „Proleta­rul”.. in cadrul acestor adunări și direcțiunile fabricilor, au făcut ample dări de seamă asupra muncii și realiză­rilor obținute în cursul a­­nului 1949, care au prile­juit luarea de noi angaja­mente din partea muncito­rilor, pentru realizarea înainte de termen a Planu ui de Stat pe 1950. A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleza și germana „ Pentru p­ace trainică, pentru democrație populară /** București, Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești Nr. 33 (60) AR­OCOL DIe­ FON sî Vineri 30 Decembrie 1949 In 1950 — spre noi victo­rii ale păcii și socialis­mului! Discursul lui Iuiu Lao-Tsi la Conferința Sindicate­lor din țările Asiei și O­­ceaniei. Cu privire la unitatea cla­sei muncitoare din Polo­nia. Falsificarea alegerilor pen­tru Parlament și Parti­dul Comunist Norve­gian. Lupta­mpotriva clicii lui Tito — datoria Interna­țională a comuniștior. De ce sunt triști? A. ZAWADSKI: K. ERIK.SEN: PIETRO ROSSI: V. BI­LINA: Note politice Informații De anini nou Luptătorul ureată oamenilor mun­cii din orașul și jucL Bacău, noi victorii in lupta pentru pace și socialism — ...Trăiască Republica Populară Română!... R... P... R... R... P.. R.. — ...R. P. R. e o ța­ră no­uă, P. M. R, con­du­­că­tor, du­ce spre o via­ță no­uă tot po­po­rul mun­­ci­tor... Până departe în stradă, se auzeau lozincile și scan­dările asistenței din sala Teatrului de Stat. Se pă­rea că sala, împodobită sărbătorește nu va mai pu­tea zăgăzui mult timp to­rentul de urale ce izbuc­neau neîncetat din pieptu­rile entuziasmate­ ale cetă­țenilor din orașul nostru, care au venit în sala Tea­trului de Stat Joi 29 De­cembrie orele 5 d. m., pen­tru a sărbători doi ani de la proclamarea Repu­blicii Populare în țara noa­stră. Fruntași ai vieții econo­mice, politice și culturale, muncitori evidențiați în producție, elevi, studenți și­ ostași ai Republicii Populare Române, manifestat la această și­ au șe­dință, dragostea și recu­noștința lor nemărginită pentru scumpa noastră pa­trie Republica Populară Română. Tov. Găzdoiu Marin, membru în Biroul Comite­tului Județean de Partid a deschis adunarea festivă, arătând importanța acestei adunări, de sărbătorire a Republicei noastre Popu­lare și a propus apoi un prezidium activ al ședin­ței, format din tovarășii: Găzdoiu Marin, membru în Biroul Comitetului de Par­tid Județean, Popescu Ari­stide membru în Biroul Co­mitetului de Partid Jude­țean­, Bucur Ioan, membru în Biroul Comitetului de Partid Județean, Pascu Gh., membru în Comitetul de Partid­ Județean, Da­mian Gh, vicepreședinte al Comitetului Provizoriu Ju­dețean, Bucur Ioan,, pre­ședinte al Comitetului Pro­vizoriu Orășenesc, Cambos Vasile, vicepreședinte Consiliului Sindical Jude­al Jean, Tudoreanu Ortansa, membră în Biroul Comite­tului de Partid Județean și secretară a Comitetului Județean UFDR, Dumitre­­scu Constantin,, secretar al Comitetului­ Județean U. T. M., Stam­boc Juju, di­rector al fabricei de încăl­țăminte Partizanul, Cara­­manov Alexandru, director al fabricei Proletarul, Co­­stea Tudor, director al U­­zinelor Metalurgice Ba­cău, Borca Iosif, muncitor evidențiat al întreprinderii Partizanul, Ojogel Gh. și Apostolescu Gh., munci­tori evidențiați ai întreprin­derii Steaua Roșie, Dăncia­­nu Elena și Filip Ioan, muncitori evidențiați ai în­treprinderii Proletarul, Șova Elena, muncitoare e­­vidențiată la fabrica de confecții, Severin loan, muncitor evidențiat la I. M. S. (Metalurgia), Pri­­secaru Marin, muncitoare evidențiată la fabrica Glo­ria, Flamand Osman, me­dic veterinar al județului și R­usu Stela, profesoară. In continuare tov. Găz­doiu Marin, a dat cuvân­tul tovarășului Bucur Ioan, președinte al Comitetului Provizoriu Orășenesc, pen­tru a-și desvolta tema: „Doi ani de la proclamrea Republicei Populare Ro­mâne”. După ce arată condițiile internaționale in care noi sărbătorim anul acesta, proclamarea Republicei Populare Române, condiții de ascuțire a luptei dintre cele două lagăre ale lumii, de continuă întărire a la­gărului socialismului și de continuă slăbire a lagăru­lui imperialist, tov. Bucur I. a trecut în revistă toate realizările Republicei noa­stre, pe drumul construirii socialismului, începând cu votarea­,și aplicarea noua Constituții, crearea Parti­dului Muncitoresc Român, Partid unic­­ al clasei mun­citoare, succesul, obținut de clasa muncitoare în alege­rile pentru Marea Adunare Națională din 28 Martie 1948, actul revoluționar al naționalizării principalelor mijloace d­e producție: în­tocmirea și punerea în a­­plicare a primului Plan de Stat, rezultatele stră­lucite ale acestui prim Plan de Stat, în toate ra­murile producției noastre, depășirea Planului de­ Stat și apoi realizările pe dru­mul construirii socialismu­lui la sate. In urma ple­narei CC al PMR din 3-5 Martie 1949, în urma Re­zoluției acestei plenare și în urma aplicării zi cu zi a lozincii leniniste, „spriji­­nă-te pe țărănimea săracă, încheie alianță cu țărăni­mea mijlocașă și luptă îm­potriva chiaburincii”, Re­­­publica Populară Română are astăzi 56 de gospodă­rii agricole colective, 103 SMT-uri și 700 gospodării agricole de Stat. Succesele în producție ale oamenilor muncii, au dus la o crește­re a nivelului de trai, prin aplicarea noului sistem de salarizare după principiul socialist și mărirea sala­riului social al muncitori­lor •< In continuare tot Bucur trece în revista­ toate rea­lizările Republicei noastre, pe plan cultural. „Reforma învățământu­lui a deschis larg porțile școlilor de piste gradele, tinerilor vlăstare ale celor ce muncesc Numărul școlilor a a­­tins cifra de 16.000 și sunt frecventate de peste 2.000.000 elevi”, spune tov. Bucur în conferința sa. Apoi el vorbește de creș­terea numărului cărților și broșurilor, de tirajele a­­cestora, de creearea fondu­lui literar și de construirea „Casei Scânteii”. Tov. Bucur vorbește în continuare despre dreptu­rile acordate naționalități­lor conlocuitoare în Repu­blica noastră Populară, despre primenirea vechiu­­lu aparat de Stat, înlocui­rea Poliției și Jandarme­riei cu Miliția pusă în slujba poporului, Reforma Justiției care a introdus a­­sesorii populari și votarea legii Sfaturilor Populare, cea mai democrată formă de conducere. , Tovarășul Bucur a vor­bit și despre poziția inter­națională a țării noastre, ca factor activ în lagărul păcii, în lupta împotriva imperialiștilor și despre ajutorul permanent primit din partea marei noastre prietene Uniunea Sovieti­că, ajutor constând din ma­terii prime, specialiști și mașini. „Realizările poporului nostru în frunte cu clasa muncitoare se datoresc conducerii juste a Partidu­lui Muncitoresc Român, faptului că el s’a călăuzit permanent după învățătu­ra marxist-leninist-stalini­­stă și învață din experien­ța URSS” spune tov. Bu­cur. „Dar nu trebue să uităm nicio clipa că toate victo­riile obținute de oamenii muncii din țara noastră sub conducerea Partidului nos­tru, nu ar fi fost posibile dacă nam­i fi avut și n’am avea în permanență ajuto­rul frățesc al puternicei țări a socialismului și a genialului ei conducător, tovarășul Stalin”. La sfârșitul conferinței, asistența a ovaționat mi­nute întregi pentru tovară­șul Stalin, P. C. (b) al U. R. S. S., Partidul Munci­toresc Român, forța condu­cătoare a Republicei Popu­lare Române. Adunarea festivă a fost urmată de un festival ar­tistic foarte reușit, prezen­tat de echipele artistice ale sindicatlui de pielărie și încălțăminte Partizanul și a Căminului Cultural de la Sarata. Din program s-au remar­cat prin frumusețea execu­tării, jocurile românești ale echipei Căminului Cul­tural din Sarata, dansul rus „Mesteacănul” și pot­­puriul de cântece româ­nești și sovietice, executate de echipa fabricii Partiza- IM4­I cât și „Poem pentru Republică” de Perer Moi­­se, muncitor la fabrica Par­tîzarml, recitată de autori In sala Teatrul de Stat a avut Loc Adunarea festivă pentru sărbătorirea a doi ani de la proclamarea Republicii Populare Române . In cadrul acestei adunări festive a conferențiat tov. Bucur Ion președinte al Comitetului Provizoriu Orășenesc — y I

Next