G. Dimitropolo: Batista cea albă (1875)
PREFAŢA Acumă ş£sse anî, călătorindă prin Italia şi aflându-lae într’una din celle maî antice ale eî oraşe Bolonia, ашй visitatii renumitulă eî Cimitiră, acolo într’una din salonele acestui locu tacitu ce servă pentru repausarea cadavreloră, amu vetlută busturile familii Baronului Lionelă. ВипиШ preoţii avu bunătate de a ’raî narra pe scurtă, cea ce cunoscea despre acestă nenorocită familie. Deciţiendu-me acumu de a dă publicităţii peripeţiile familii Baronului, amu alesă limba Română, ca cu modulă acesta să respundă totă-d’odată tributală recunoscinţeî melle către acestă ospitalieră şi frumosa terră, pe care atâtă eă cât şi ceî-lalţi homogenî aî meî cu dreptă cuvântă aă considerat’o totă-d’a-una ca uă a doua a loră patrie, şi se bucură din inimă vetlendă că din ambele părţi s’a recunoscută sfinţenia legămănteloră şi dorinţele со-