I. C. Fundescu: Scarlat (1875)

­ / PARTEA ÂNTEIU­ ­ UNDE DUCE UNELE AMORURI .­ Scarlat era de vr’o două-flecî şi cincî de ani, verstă cândă spiritulă începe se cugete, inima să iubiască, sufletul­ să se îmbete de plăcerile viăţeî.­­ Dără ela nu întâlnise pe cine să iubiască, nu de- l bîndise încă gustulă plăceriloru viăţeî ; totă ocupa­­ţiunea luî era a citi, a cugeta. Ela era fruraosă, însă d’o frumuseţe transferante. Talia de miÿïlocü , perula desn şi forte negru, în­­ cătă Paru fi luatu cine­va dreptă unu spaniolă;­­ fruntea lată şi inteligintă ; nările deschise, aerulă­­ sinceră şi liniştită. Obrazulă săă avea ce­va care­­ areta măndriă, gândire şi nevinovăţiă. Profilulă, ale

Next