N. D. Popescu: Meșteru Manole sau fundarea Monastirei Curții de Argeș (1882)

Biblioteca Metern ASTRA *340489* I. Vânătorea. — Valea Dracilor Totă Tirgoviştea era in mişcare în diua de 1 Octombrie anul măntuirei 1514. Pe stradele din jurul palatului era atătea cai, tră­suri, călăreţi şi pedeştri în cât soldaţii nu puteau trece de­cât numai lovind cu cotele şi cu toaca specielor spre a despica compacta mulţime a Târgoveştenilor, şi boerii abia resbeau printre glotă prin puterea pepturilor cailor lor din Slam Rămnic pe­ care călăreau. Intr’acea di, Măria Sa Negoe cel cucernic, cel religios ca­­un călu­găr şi cel uritor de singe ca un pustnic, in urma îndemnurilor cumnatului seu Preda Spătarul, mergea împreună cu casa sa civilă şi militară la­ Câmpul-lung spre a lua parte la o mare vânătore de urşi, lupi şi mistreţi.­­ Negurele nopţi abia începuse să se imprăscie roşite de apropierea rosalbei aurori, şi deja căruţele încărcate cu provizii şi slujitori ai palatului pornise ca să ajungă la locul unde Măria Sa avea sa conă­­cesc­ă sera; abia se­ făcuse dină, şi cai­i Măriei Sale împreună cu ai cur­tenilor şi fruntaşilor asceptau inchingaţi şi îndăbălaţi la scara Dom­­născă; abia răsărise se­rele, şi poporul acoperise piaţa şi stradele după lingă Palat. Totă lumea era în mişcare, toţi de la mic până la mare erau nerăbdători so vază cât mai curând pe vodă pornind spre înde­plinirea acestei­ răsboinice petrecere; numai M. S. nu se grăbea, nu­mai el întârzia­se, şi fusese trisată pentru purcedere ora resărirei soarelui, însă dînsul eşt’în scara mare gata de plecare tocmai la mie­dul zilei, tocmai după ce’l săturase boerii cu nenumărate îndemnuri după ce poporul deja îşi manifestase de mai multe ori impacienţa

Next