E. Lupu: Gambuzino sau căutătorii de aur (1891)

■ ți tâmpla nimic. Ast­fel fraţii au plecat. Beţivul Good asculta pe vânători cu băgare ele minte, urmă vânătorul, cu gura căscată, asemenea lucruri el şi atunci, sunt sigur, că nu se va în­ nu mai aurise; teoria ele a lăsa pe amicul leu să se lupte, să piară chiar, pentru a avea plăcerea de al desvolta — Căutaţi, le spuse la plecare Cook, forţele lui morale şi intelectuale,­­ să spre miazd-di de la Tubac curge St.­Iago, par cam ciudată, în apropiere de locul unde acest pariu — Nu înţeleg, spuse el după o ră­­sp dosbină in doue braţe, o să daţi cere, pentru ce ar trebui să me bag peste o colină, acolo să vă fie locul de in pericol, să’l caut chiar cu lumi­narea, ca luptându-mă, să-mî desvolt ceî mai buni consilieri... numai se fie in la Inire in orî-ce caz. După plecarea tinerilor James Good forțele? întrebă pe vânător: nu e periculos unde iaî trimes? — Europenii acesta n’au­ s’o in­țe­­legă nici o-dată, noi* Americanii o inte­­— Ba din contra, forte periculos, legem, și de atâta America e o ţară superiora in tote celor-l’aite ţări din — Vai de mine! cred că glumesci. lume; prin luptă s’a desvoltat cura­ . — Nici un pic, nu’s nici dispus să giul, întreprinderea şi inteligenţa Amc­glum­csc­­ricanilor, luptindu-se eî au desolvat — Apoi­ ce-aî făcut? să trimeţî dum­ cele mai grele chestiuni de sciinţă şi neta amicii, pot dite aşa, la o pream- artă. Mare periculosă? de loc nu e frumos. In fine nu crede că iubesc mai pu­— Depinde cum înțelege fie­care din tinerii Români de cât­ du­m­nea ta, dar iubindu-î voesc să fac ceva pentru dânșii, cel puțin dacă nu alta, apoi să fac dintr’ inșiî omeni curagioșî și în­treprinzători. Bătrânui tăcu, scărpinamdu-se la ceafă. — Dar dacă, domne feresce, vroind să faci dintrenșii nisce curagioşî, şi expuindu-î mereu la pericolele de ori ce fel, va peri vre unul dintr’inşii, atunci cum ţi se va părea, consciinţa dumi­­tale nu’ţî va­­Jice nimic? — De tot! voi avea consciinţa cu­rată, oameni curagioşî, dar tot­o dată cu minte, reuşesc acolo unde d­ece fri­coşi sau curagioşî fără cugetare pier. Deviza mea este curagid şi prudenţa, asta trebue să fie şi ale lor. Cum scrii deja cititorii noştriî, Fraţii Lupu impreună cu James Good şi cu tânărul Tigrero... Cook plecară din sta­tele estului A­meri­ceî spre Vest, unde răspunse acesta, amiciţia. — Dum­neta o înţelegi aşa, ca să fii in tot momentul gata a apăra amicul, eu o înţeleg — ca să’l învăţ să se potă şi singur apăra de orî­ ce primejdie . Dumneata poate înţelegi — că se hră­­nescc amicii totă viaţa, eu din contra, înţeleg amiciţia ca să’l ajuţi pe om până la atât, in cât să potă singur sprijini pe forţele sale, in fine eu sunt pentru sistema de a lăsa individu singur să se lupte pentru viaţă, şi in lupta asta să-şi procure scii­nţa necesară pen­tru a putea in­tot­d’a­uuna reuşi, sau de nu a pieri. Cei slabi şi fricoşi tre­­bue să piară. Sunt forte bucuros că tinerii Români avură simţul şi inteli­genţa de a alege tocmai America ca şcoală, numai aci fie­care pute să-şi desvolte tote forţele sale intelectuale şi morale... AMICUL COPIIOdl 361

Next