E. Lupu: Gambuzino sau căutătorii de aur (1891)
■ ți tâmpla nimic. Astfel fraţii au plecat. Beţivul Good asculta pe vânători cu băgare ele minte, urmă vânătorul, cu gura căscată, asemenea lucruri el şi atunci, sunt sigur, că nu se va în nu mai aurise; teoria ele a lăsa pe amicul leu să se lupte, să piară chiar, pentru a avea plăcerea de al desvolta — Căutaţi, le spuse la plecare Cook, forţele lui morale şi intelectuale, să spre miazd-di de la Tubac curge St.Iago, par cam ciudată, în apropiere de locul unde acest pariu — Nu înţeleg, spuse el după o răsp dosbină in doue braţe, o să daţi cere, pentru ce ar trebui să me bag peste o colină, acolo să vă fie locul de in pericol, să’l caut chiar cu luminarea, ca luptându-mă, să-mî desvolt ceî mai buni consilieri... numai se fie in la Inire in orî-ce caz. După plecarea tinerilor James Good forțele? întrebă pe vânător: nu e periculos unde iaî trimes? — Europenii acesta n’au s’o ințelegă nici o-dată, noi* Americanii o inte— Ba din contra, forte periculos, legem, și de atâta America e o ţară superiora in tote celor-l’aite ţări din — Vai de mine! cred că glumesci. lume; prin luptă s’a desvoltat cura . — Nici un pic, nu’s nici dispus să giul, întreprinderea şi inteligenţa Amcglumcscricanilor, luptindu-se eî au desolvat — Apoi ce-aî făcut? să trimeţî dum cele mai grele chestiuni de sciinţă şi neta amicii, pot dite aşa, la o pream- artă. Mare periculosă? de loc nu e frumos. In fine nu crede că iubesc mai pu— Depinde cum înțelege fiecare din tinerii Români de cât dumnea ta, dar iubindu-î voesc să fac ceva pentru dânșii, cel puțin dacă nu alta, apoi să fac dintr’ inșiî omeni curagioșî și întreprinzători. Bătrânui tăcu, scărpinamdu-se la ceafă. — Dar dacă, domne feresce, vroind să faci dintrenșii nisce curagioşî, şi expuindu-î mereu la pericolele de ori ce fel, va peri vre unul dintr’inşii, atunci cum ţi se va părea, consciinţa dumitale nu’ţî vaJice nimic? — De tot! voi avea consciinţa curată, oameni curagioşî, dar toto dată cu minte, reuşesc acolo unde dece fricoşi sau curagioşî fără cugetare pier. Deviza mea este curagid şi prudenţa, asta trebue să fie şi ale lor. Cum scrii deja cititorii noştriî, Fraţii Lupu impreună cu James Good şi cu tânărul Tigrero... Cook plecară din statele estului Americeî spre Vest, unde răspunse acesta, amiciţia. — Dumneta o înţelegi aşa, ca să fii in tot momentul gata a apăra amicul, eu o înţeleg — ca să’l învăţ să se potă şi singur apăra de orî ce primejdie . Dumneata poate înţelegi — că se hrănescc amicii totă viaţa, eu din contra, înţeleg amiciţia ca să’l ajuţi pe om până la atât, in cât să potă singur sprijini pe forţele sale, in fine eu sunt pentru sistema de a lăsa individu singur să se lupte pentru viaţă, şi in lupta asta să-şi procure sciinţa necesară pentru a putea intotd’auuna reuşi, sau de nu a pieri. Cei slabi şi fricoşi trebue să piară. Sunt forte bucuros că tinerii Români avură simţul şi inteligenţa de a alege tocmai America ca şcoală, numai aci fiecare pute să-şi desvolte tote forţele sale intelectuale şi morale... AMICUL COPIIOdl 361