Zamfir Arbore: Psylla (1893)

apare o data pe lună AMICUL COPIILOR Nr. 77. Anul 11. BUCUREŞTI, FEBRUARIE 1893 Târgul sclavilor la Roma Aproape de vre-o două ceasuri deja se rele aurea cu razele sale domul tem­plului lui Castor. Două tineri se apro­­priară de uşile templului şi se opriră. Unul din ei avea înfăţişarea unui bă­iat ca de vre-o două sleci de ani şi era palid, slab, cu ochii înfundaţi. El era îmbrăcat într’o tunică albă de mătase, care se tîra jos, tăvălită în noroiul stradelor ; în părul său făcut inele erau pe ici pe colea înfipte nisce flori na­turale. Cellalt era un tînăr ca de vre-o 25 ani, îmbrăcat în nişte haine luxoase dar curate, el avea înfăţişarea unui om care a petrecut noaptea la vre­o sindrofie şi de aceea era ostenit. — Salut pe descendentul ilustrului Pilumnus! zise cel mai în vîrstă. Văd că eşti demn de a te prenumera prin­tre progenitura lui Traian. Bătrânul tău strămoş Pilumnus a inventat pilugul pentru a sdrobi grâul, iar tu mături stradele cu mătasea tunicei tale de patrician. Băiatul palid surise la aceste cuvinte şi se rezimă de umorul întâmpinâto­­rului său; el era beat şi abia se ţinea pe picioare. — Pe Jupiter, iţi jur, că nu te-am putut întrece pe tine divul Quintus Ovilius. După a treia amforă de taleri de­geaba îmi încunun fruntea cu flori proaspete, mintea mea nu mai pri­cepe nimic şi totul în jurul meu se învirteşte. Ştii de unde vin? — De unde să ştiu­ eu? E prea de dimineţă ca să pot crede că ai­eşit de acasă, după ce a­­dormit liniștit în patul tău, deci presupui că d’abia acum mergi spre casă ! — Așa este Quintus, dar de unde vin?.. . Ei bine, să țî o spui eu. Am petrecut noaptea la Marcus Lentulus, care ne-a ospătat de minune. — Să-țî fie de bine. — Așteaptă ! Să-ți povestesc ce am mâncat noi la masă. Intîia ni s’a ser­vit un blid de şoreci fripţi în dubciţă de mac, apoi ficat de brosca ţestoisă fiert în unt-de-lemn de Cipru, apoi pesce de mare împănat cu creerî de elefant, apoî friptură de păun, garnisită cu frunze de dafin, feartă în contră .... apoî. . . — Destul, destul ! întrerupse Quin­tus, mă apucă grâta ascultându-te nu­mai. Dacă vrei să dejunez! bine vino la mine azi și sunt sigur că vei uita prân­zul tău de astă noapte. — Primesc amice, primesc ! (ROMAN PENTRU COPII) — Dedicat Domnișoarei Lolica Z. Arbore — PSYLLA I. S7,c61.

Next