C. P.: Tâlharii (1895)

m ultumul sfroii ■. Munca esta araîcut zilelor întunecose ». INTRODUCERE «Posiţiunea topografică a judeţului Tecuciu, pădurile rate cu care e acoperit, mai ales dela comunele Răchitosa, Găi­­ciana şi Gorbască in sus, unghiurile ce formează judeţul in parte de la nord-est aproape nepopulate şi cu ascundeturi naturale, lo­curile culminate pe zarea Răchitosa, a Staneşescilor, a Găicene şi a Gherdaneî, dupe care poţi privi satele din­tr’o parte şi alta ca in­tr’o strachină, lunca Siretului in partea de la vest, nea locuri s’au­ posiţiune, ai­ procurat tot d’auna pe de o parte asii locuitorilor fugăriţi de barbari, iar pe dalta asii bandiţilor . Este notoriu­ ca azilul lui Chetrianu, Codrianu etc. era in pădu­rile seculare a Răchildsei. Deci de parte d’a face din acesta scriere o legendă, din contra voin­ nara numai cele petrecute, vncia ce privesce mai in special relativ la banda lui Ion Balcan varul vestitului Ţandură, prinsă in 1883 şi a lui Costach­i Drcujoş desfiinţată in 1585, aşa că ju­deţul Tecuciu, era azilul unui lanţ’de tâlhari, abia scăpase de Cloşcă Ţandură, Vidră, şi Balcan-Dragoş, să arătară in dată, cel întâi mai de scurtă durată, iar cel al doilea de o durată atât de lungă in­cât însuşi D-l General Falcoianu, cu ocazia unei inspecţiuni la Tecucic, a ameninţat cu aspre pedepsi pe Comandantul Galaraşilor. Scăparea numitului de mai multe ori din arest, modul de tâlhărie mai mult in priajma locului său natal plasa Necorescu, care nu are localităţi atât de dosnece ca plăşile Zelentin-Berhe­­ciu, au dat de gândit multora şi internearea Convingerei, că, el era patrionat de însuşi capii de poteri, până când va aduna mai mulţi bănişi apoi să-i trimeată sufletu pe lumea cea altă, corpul in mormânt şi stradania sa, dacă ast-fel să poate numi, in mâna celor rapaci. Vicisitudenele prin care am trecut, a fost­ una din căuşele celo­rm­ai puternice d’a nu putea da la lumină o ast-fel de cule­gere de crime, la al căror descoperiri am luat mai mult s’au­ mai puţin parte activă — un adever eliminat din funcţiune la 6 Martie 1887, graţie căzăturilor sociale, spre a face loc târâturilor ca sa se împlinească perceptele lui Beumarché, care a zis in fii mediocru secu­aseme­

Next