Magazin Sălăjean, octombrie 2011 (Anul 16, nr. 190-210)

2011-10-14 / nr. 199

Vineri, 14 octombrie 2011 Magazin Sălăjean 2 Editorial Cristian Mateș ________________ UDMR, calul troian al coaliției de guvernare Am înțeles întotdeauna strategia UDMR- ului de a se alia cu cei de la putere. Reprezintă o minoritate și le-ar fi fost mult mai greu să apere interesele acesteia din opoziție. Nu discutăm acum cât bine au făcut de-a lungul timpului minorității maghiare, deși este un aspect discutabil. Să zicem că este de înțeles, acceptând că politica este o damă de moravuri ușoare. Avem de 20 de ani exemplul grupului minorităților, altele decât cea maghiară, grup care susține măsurile oricărui guvern pe bază de cutumă parlamentară. Să nu se supere nimeni. Dacă și UDMR-ul ar proceda la fel, cu excepția cazurilor când anumite măsuri vizează direct și numai populația de etnie maghiară, ar fi perfect democratic, „corect politic" și cinstit. Dar uite că nu este deloc așa. Ce mi se pare greu de acceptat este dreptul de veto pe care UDMR și l-a arogat și exercitat în ultima perioadă în ceea ce privește reorganizarea teritorială, modificarea constituției, votul prin corespondență, reducerea concediului maternal și, recent, introducerea de amendamente la legea ANI, care lasă Agenția Națională de Integritate fără pârghii în controlul averilor demnitarilor și o transformă într-o simplă bibliotecă. în ultima perioadă, UDMR-ul se comportă ca un cal troian al USL sau PSD în cercul puterii și nu cred absolut deloc că aceste acțiuni sunt provocate de dorința cetățenilor de naționalitate maghiară pe care îi reprezintă. Fie doar și pentru simplul motiv că după 1989 marea majoritate a maghiarilor au suținut de regulă candidatul opus celui susținut de PSD în turul doi al oricărei runde de alegeri prezidențiale, aceasta fiind singura ocazie în care se poate aprecia opțiunea politică a acestei minorități. Totuși, iată că, aproape de fiecare dată când opoziția social-liberală nu mai poate bloca un anumit proiect prin mijloace parlamentare blocajul se realizează cu ajutorul UDMR din interiorul coaliției de guvernare. Să ne înțelegem: măsurile guvernului pot fi bune sau proaste, dar mi se pare inacceptabil ca un partid al unei minorități naționale fără orientare politică și care nu riscă nimic din punct de vedere politic (vezi ce a pățit PNȚCD) să decidă viitorul întregii țări, cu olteni, dobrogeni și moldoveni cu tot. De acord, să se opună dacă harta nu este desenată în mod convenabil prin zona Mureș, Harghita și Covasna. Dar când UDMR-ul se opune pentru toată harta României începe să semene a joc politic periculos. Când UDMR-ul se opune votului prin corespondență afectează pozitiv sau negativ toți românii, de pe toate continentele, și nu cred că asta este misiunea unui partid construit pe criterii etnice. Iar dacă argumentul este cel al posibilei fraudări - argumentul PSD - atunci ce mai caută la guvernare alături de niște posibili fraudatori? Cu toată strategia aceasta discutabilă UDMR-ul a fost, de bine de rău, timp de aproximativ 15 ani un motor politic de apropiere a României și a instituțiilor sale de modelul politic și instituțional european. Ce-i face oare acum să apară în mod regulat ca o frână este, poate, dificil de elucidat și de evidențiat în mod concret dar ceva mai ușor de ghicit. UDMR-ul respectă în prezent modelul organizatoric al partidelor românești. Lider tânăr, pe care nu-l crede nimeni adevăratul conducător, secondat de baroni bătrâni și unși cu toate alifiile relațiilor transpartinice. Cel puțin, sub acest aspect nu avem de a face cu o discriminare între români și maghiari. Beneficiem împreună cu concetățenii noștri maghiari de același praf în ochi, roșuportocaliu-verde. Avem aceeași masă semnificativă de politicieni retrograzi și compromiși. Cum să vină acum ANI să întrebe pe cineva de unde-s banii și proprietățile? Ajungem la pădurile rase de pe fața pământului în Harghita și nu este frumos. Nu este frumos pentru că, probabil, la unele momente ale istoriei recente s-a dat verde la furat. Atitudinea UDMR nu face decât să contribuie la imaginea tulbure a politicii românești, prin care nu se deslușește niciodată cine este merituos și cine este vinovat. în urma acestei atitudini, PDL va putea justifica un eventual și previzibil eșec al reformelor. Cea de-a doua propunere de regionalizare sfârtecă Sălajul Pentru a-i împăca pe partenerii maghiari, democrat-liberalii vor să "felieze" țara în 12- 14 regiuni. în noua construcție, Zalăul ar fi cea de-a cincea roată la căruță în regiunea care ar cuprinde parte din județele Cluj, Bistrița - Năsăud și parte din Sălaj. Zona Șimleului Silvaniei ar aparține, astfel, regiunii vecine, Crișana. Olivian Vădan Spirit sălăjean PDL pregătește ultima ofertă de compromis pentru UDMR în privința reorganizării administrative a țării, care presupune trasarea noilor 12-14 regiuni de la zero, punctul de plecare fiind modelul aplicat în România în perioada 1960-1968. Dacă până acum în Coaliție se vorbea despre comasarea județelor, ultimele discuții vizează ștergerea cu totul a actualelor delimitări administrative și trasarea noilor regiuni de la zero. Conform unor surse din conducerea partidului, democratliberalii vor încerca sa impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele șaisprezece regiuni care alcătuiau harta țării în anii '60. In cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghițirea sau ruperea mai multor județe actuale, din această categorie fiind și Sălajul. "Mandatul dat de către Colegiul Director Național al PDL, în 2 octombrie, conducerii executive a partidului, este unul destul de permisiv, cu posibilități de negociere cu partenerii noștri din coaliție. Varianta cu cele 12 județe, formate pe suportul fostelor regiuni istorice, reprezintă doar un punct de plecare în negocierile cu UDMR, putându-se ajunge și la alte variante", explică președintele PDL Sălaj, deputatul Lucian Bode. Acesta a ținut să sublinieze că, indiferent din ce formațiune politică ar face parte, nu va putea fi de acord ca județul Sălaj să fie "rupt" în mai multe bucăți, "însă, consider că acest proiect este extrem de important în procesul de dezvoltare, modernizare și descentralizare a României. Mai mult, subiectul nu poate fi tratat separat de celelalte două teme cel puțin la fel de importante: comasarea alegerilor, respectiv reforma constituțională", a încheiat liderul PDL Sălaj. Sălajul și Ținutul Secuiesc, rupte în bucăți . Pentru delicata problemă a Ținutului Secuiesc, pedeliștii au în vedere spargerea în două actualelor județe cu populație a majoritar maghiară, astfel încât Harghita și marea parte a Mureșului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Brașovului, în cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea relansa ideea recunoașterii ca entitate culturală a ținutului Secuiesc, dincolo de granițele administrative ale regiunilor. "în '68, Sălajul s-a format din extremitățile a trei mari regiuni: Crișana, Cluj și Maramureș, în acest fel, județul nostru a fost condamnat la subdezvoltare. Cu timpul însă, am reușit să ne creăm propria identitate", este de părere președintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes. Potrivit acestuia, noua propunere a PDL este inacceptabilă, "în condițiile în care este în detrimentul oamenilor care locuiesc aici". Dezbaterile din cadrul coaliției ar urma să aibă primele concluzii până în 15 noiembrie, astfel încât luna viitoare să poată fi prezentat un punct de vedere comun; în caz contrar, orice dezbatere privind reorganizarea administrativă va fi abandonată în actuala legislatură. Ofertă modestă de job-uri pentru șomeri Adela Mureșan Cea de-a cincea bursă lunară a locurilor de muncă din Sălaj va fi organizată mâine, de la ora 9, la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Zalău. Oferta locurilor de muncă cuprinde job-uri în domeniul serviciilor pentru persoane cu studii medii și superioare, în meserii precum: brutar, agent vânzări, vânzător, spălător vehicule, șofer, director economic și asistent marketing. „Reamintim angajatorilor că bursele locurilor de muncă reprezintă cea mai importantă măsură activă de mediere a locurilor de muncă, prin care agenția pune la dispoziția persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, locurile vacante oferite de agenții economici, aflându-se astfel față în față cererea cu oferta. Din care fondului bugetar limitat, subvenționarea locurilor de muncă pentru încadrarea în muncă a persoanelor din categorii defavorizate prevăzute de lege (absolvenți, persoane peste 45 de ani sau unici întreținători ai familiilor monoparentale și persoane cu handicap) se va face numai pentru locurile vacante, mediate în cadrul burselor de locuri de muncă", a declarat directorul executiv al AJOFM Sălaj, Romeo-Constantin Sârca. Până ieri, și-au arătat interesul de a participa la bursa lunară de la Zalău, 13 angajatori, care oferă 41 de locuri de muncă. 39 dintre acestea sunt destinate persoanelor cu studii medii și două pentru absolvenți de studii superioare. Angajatorii, potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, trebuie să declare locurile de muncă libere în termen de cinci zile de la vacantare sau înființare, la AJOFM Sălaj.