Magazin Sălăjean, iunie 2013 (Anul 18, nr. 101-118)

2013-06-10 / nr. 106

2 Luni, 10 Iunie 2013 Magazin Sălăjean Editorial_______ Alexandru Lăpușan Nuntă cu coasă De fiecare dată după întrunirea comisiei pentru redactarea raportului de modificare a Constituției apar tot mai multe elemente care ne determină să ne așteptăm, până la urmă, la un fiasco. Lăsând la o parte calitatea membrilor comisiei (unii repetenți, alții penali) și modul discutabil de consultare a specialiștilor adevărați în drept constituțional, rămâne întrebarea: De ce trebuia modificată Constituția? De ce ne legăm la cap dacă nu avem nici o durere? După viitoarele europarlamentare, Europa va trebui să ia un viraj mai strâns la dreapta sau la stânga. Situația nu mai poate fi lălgită. Bătălia politică va fi extrem de dură, de aceea existența USL-ului nu se mai poate justifica politic. Fiecare din cele două părți componente trebuie să tragă în altă direcție la căruța UE. Revenind la nevoia de revizuire a Constituției, în afara art.3 care vizează organizarea teritoriului (unde se dorește introducerea euro-regiunilor) și a altor câtorva articole ce trebuie actualizate (ex- relația cu UE, depășită după integrare), nu există nevoia de a modifica ceva pe fondul lucrurilor. După unii specialiști în administrație chiar problema regiunilor ar fi putut fi rezolvată (provizoriu) prin lege, astfel încât structuri rezultate din votul aleșilor județeni (din județele componente ale unei regiuni) să poată gestiona fonduri și programe la nivel de regiune. Peste doi ani, când Europa va impune modificări structurale de fond pentru toți membrii săi, am putea să lucrăm o Constituție Care să aibă viață mai lungă. Noi vrem și acum și nu vom avea loc de întors nici atunci. Mai mare instabilitate legislativă nu ne trebuie pentru a ne imobiliza în decorul actual al nivelului socio-economic. Euroregiunile au, ce-i drept, o componentă favorabilă însă dezastruoasă pentru baronii locali. Introducerea unităților administrative mari și o revizuire a standardelor localităților va reduce numărul mare al instituțiilor (prefecturi, consilii județene, primării, instituții locale) și aparatul instituțional aferent (președinți, primari, consilieri, directori, funcționari, etc), va elimina o parte din birocrație și evident va reduce consistent cheltuielile publice cu administrarea. Până acum abordările din comisie duc la concluzia că țara rămâne tot republică (nu monarhie) împărțită în regiuni, am avea tot bicameralism (cu vreo 400 aleși) și cam atât. Celelalte teme sunt inconsistente sau chiar șăgalnico-fanteziste. Fără a combate (de ex.) traseismul politic, parlamentarii au dezbătut cu multă zarvă tema homosexualilor, unii înclinând să fie de acord (poate) doar pentru creșterea ofertei feminine pe piață. Cu lesbianismul, însă, nu și nu! Folosirea excesivă a sintagmei Nihil Sine Deo a constituit un alt subiect pierdut în discuții. Cine va stabili dacă licitațiile publice sau privatizările (cele mai multe cu cântec) vor fi fost cu Deo sau fără? Obligativitatea ca orice persoană să se prezinte la anchetele parlamentare, dacă va rămâne în proiect, ar cobori standardul parlamentului la nivelul inchiziției medievale. Din prea mare dorință de a oferi posibilitatea cârmuitorilor să manipuleze mai puțini cetățeni s-a prevăzut reducerea (prin legea electorală aflată în proceduri de modificare) pragului electoral la 30% pentru referendum. Actuala Constituție a fost validată cu peste 50% din numărul cetățenilor cu drept de vot. Modificarea se va face cu 30%? Nu este deloc cușer! La art.1 s-a adoptat forma: România este stat de drept..., în spiritul... Declarației de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 și ale idealurilor Revoluției din Decembrie 1989. Nu mai întreb cine a fost eroul revoluției române, cine au fost combatanții care au pornit lucrurile atunci și care sunt idealurile lor! Analiza documentului din 1918 are tot atâtea interpretări. Stat național sau nu, cu astfel de pasaje "v-ați băgat mortu-n casă" și cu sinceră naivitate vă pregătiți de nuntă! Aveți grijă că acesta poate fi prohodul. Și, pentru așa ceva, nici dracu' nu vă va mai ierta vreodată! Lucian Bode: "Vom boicota acest simulacru de revizuire a Constituției" . Olivian Vădan Deputatul Lucian Bode, președintele PDL Sălaj, a afirmat vineri că democratliberalii au atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) actul normativ pentru modificarea și completarea Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, pe motiv că ar fi neconstituțională. "Printre principalele argumente pentru care am atacat la CCR această Lege se numără și faptul potrivit căruia principiul și realitatea juridică a statului de drept se opun aplicării unei reguli diferite în timp - cvorum de participare de cel puțin 50 la sută în anul 2003 vs. cvorum de participare de cel puțin 30 la sută din numărul persoanelor cu drept de vot în anul 2013 pentru o situație juridică identică - revizuirea Constituției României", a declarat parlamentarul în cadrul unei conferințe de presă. Un alt argument adus de către cei de la PDL are în vedere că nu poate fi invocat faptul că un procent foarte mare de neparticipare la referendum, de maxim 70 la sută, ar reprezenta persoanele care nu sunt interesate de situația țării sau de problematica supusă consultării prin referendum, pentru că atât Curtea Constituțională, cât și jurisdicțiile europene, au stabilit și reținut că și neparticiparea reprezintă o modalitate de exprimare a unei opțiuni politice de către cetățeni, chiar dacă aceasta este negativă. Lucian Bode a mai adus în discuție amendamentele PDL propuse Comisiei Parlamentare de Revizuire a Constituției, cum ar fi: menținerea pragului actual la referendum; revocarea aleșilor locali și parlamentari prin referendum; dizolvarea Parlamentului în cazul invalidării referendumului pentru demiterea președintelui; deficit bugetar de 3 la sută din PIB; datoria publică a României de maximum 60 la sută din PIB. Cel mai interesant amendament adus de democrat-liberali este legat de alocarea a 5 la sută din PIB pentru educație. In acest sens, PDL a demarat, la nivel național, o campanie de strângere de semnături, care se va încheia la finele acestei luni. Potrivit sursei citate, dintr-un target propus de 5.000 de semnături, până vineri, pedeliștii sălăjeni au reușit să adune circa 1.000, "în condițiile în care amendamentele PDL vor fi respinse, decizia noastră este aceea de a boicota acest simulacru de revizuire a Constituției", a mai afirmat Lucian Bode. Judecătoria și Parchetul Jibou, la un pas de desființare Andreea Vilcovschi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat raportul de desființare a 30 de instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și l-a trimis Ministerului Justiției, în vederea inițierii proiectului de lege. Pe „lista neagră" figurează și instanța de la Jibou, cu parchetul aferent. Atribuțiile celor două instituții ar putea fi preluate de către Judecătoria Șimleu Silvaniei, respectiv de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu, dacă ținem cont de faptul că în raportul amintit se apreciază că trebuie mărită raza teritorială pentru instanța și parchetul de sub Măgura. Bologa se opune Monica Kende, președintele Tribunalului Sălaj, ne-a declarat că o hotărâre de Guvern va fi cea care va stabili cu exactitate modul în care se va face rearondarea localităților care aparțin de instituțiile propuse pentru desființare. „S-ar putea ca localitățile arondate Judecătoriei Jibou să fie preluate de către instanța de la Șimleu. La fel, este posibil să fie împărțite între judecătoriile din Șimleu și Zalău, în funcție de distanțe. Nu știm încă", a precizat președinta Tribunalului Sălaj. La rândul său, Crin Bologa, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, nu agreează ideea desființării Parchetului de la Jibou, motivând că o astfel de măsură ar fi în detrimentul cetățeanului: „CSM nu are putere decizională, Parlamentul fiind cel care va decide dacă respectivele judecătorii și parchete vor fi desființate sau nu, împreună cu cei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj vom face demersurile necesare pentru ca instituția din Jibou să nu fie desființată. O desființare a acesteia ar însemna să punem oamenii pe drumuri, indiferent dacă activitatea ar urma să fie preluată de Zalău ori de Șimleu. Tocmai asta am dorit să evităm în 2008, când au fost înființate Judecătoria și Parchetul din Jibou. Dacă instituțiile nu vor mai exista, cetățeni precum cei din Gâlgău, Ileanda ori din Poiana Blenchii ar avea de parcurs aproape 100 de kilometri ca să ajungă la Zalău". Judecătoria Jibou numără patru magistrați, în timp ce la Parchetul de aici lucrează trei procurori. Competența teritorială a instanței cuprinde orașul Jibou și comunele Băbeni, Bălan, Benesat, Creaca, Cristolț, Dragu, Gâlgău, Gârbou, Hida, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Șimișna, Someș- Odorhei, Surduc și Zalha. Reorganizare pentru eficientizare Propunerile de desființare a 30 de instanțe și a parchetelor de pe lângă acestea, precum și de menținerea în funcțiune concomitent cu mărirea razei teritoriale a altor 25 de instanțe și parchete au fost făcute în urma unei analize efectuate de Grupul de lucru interinstituțional al CSM, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Raționalizarea instanțelor și parchetelor prin desființare sau rearondare de localități urmărește eficientizarea activităților instituțiilor, în condițiile restricțiilor bugetare cu care se confruntă România și având în vedere trendul asemănător din țările Uniunii Europene. „Măsura reorganizării, prin desființarea instanțelor/parchetelor nefuncționale din punct de vedere al volumului de activitate, dar și prin rearondarea de localități de la instanțele cu volum mare de activitate, va avea consecințe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea dezechilibrelor între instanțele/parchetele cu volum mare de activitate și cele supradimensionate, și prin reducerea numărului de posturi necesar a fi suplimentar), cât și asupra resurselor financiare (economii la bugetul de stat, dar și redistribuirea rațională a sumelor alocate pentru investiții), raportat la finalitatea urmărită, respectiv eficientizarea actului de justiție și pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri", se arată în documentul aprobat de CSM. I