Magazin Sălăjean, iulie 2013 (Anul 18, nr. 119-141)

2013-07-22 / nr. 134

2 Luni, 22 Iulie 2013 Magazin Sălăjean Editorial Olivian Vădan Adevăruri aproape nespuse Practic, presa din Sălaj dezvoltă - ca de altfel în majoritatea celorlalte județe din țară - trei mari tipuri de jurnalism. Insă, spre deosebire de alte județe, la noi, cel mai răspândit dintre ele este jurnalismul de informare (cel de bază), de opinie (aproape irelevant, ca pondere) și de investigație (aflat pe cale de dispariție). Tocmai de aceea, jurnaliștii de opinie și investigație sunt preferați de majoritatea redactorilor șefi și de patroni, întrucât acest gen de gazetari exprimă o atitudine și, de asemenea, punctele de vedere sau­­ hai să fim onești și, totodată, eleganți în exprimare - interesele redacționale. Teoretic, însă, mai există un gen de jurnalism, pe care intenționat nu l-am menționat din anumite motive strict personale, care au trăit și încă mai trăiesc într-o lume iluzorie, a lor, departe de realitate și, totuși, într-o luptă continuă cu starea de fapt. Chiar dacă acest gen de jurnalism pare a crea confuzie, tocmai prin nonsensul existenței sale, el există și este cât se poate de palpabil. Revenind la jurnaliștii de opinie și investigație, putem spune că ei sunt angrenați în tot felul de lupte politice sau de alt gen, aceștia situăndu-se de obicei de partea cui plătește mai bine, îndeosebi, așa cum spuneam, de partea intereselor redacție. Chiar dacă respectivii jurnaliști nu muncesc neapărat din convingere, ei nu vor face niciodată crize de conștiință. Ei bine, chiar dacă se află aproape de dispariție, acest tip de presă încă mai funcționează. El se reactivează la nevoie, ori de câte ori este necesară oxigenarea "creditorului". Asupra lor poate cădea oprobiul public doar în contextul în care nu sunt verificate "la sânge" corectitudinea surselor sau realitatea din vârful peniței. Destul de cinic, însă perfect real, în general, problemele jurnaliștilor și, totodată, a celor care conduc o redacție de știri încep atunci când aceștia au convingerea că dețin adevărul absolut, când opiniile pe care se exprimă sunt încadrate la capitolul "adevăr și dreptate", însă cititorul are convingerea că este "dus cu preșul". Dacă jurnalistul trăiește, practic, într-o lume proprie, bazată pe realitățile sale, la care se adaugă împletire cu cerințele redacționale, de partea cealaltă, cititorul se identifică zilnic cu realitatea, cu cotidianul - în sensul familiarizării sale cu problemele societății, în acest caz minciuna, manipularea și dezinformarea sunt blocate. Ele cad în derizoriu, trăgând după sine, "la pachet", atât deontologia celui care semnează articolul, cât și gestul editorului de a încuraja astfel de politici. Chiar dacă, în Sălaj, acest gen de presă nu se practică frecvent, el a existat totuși, ca dovadă faptul că o serie de redacții și așa-ziși jurnaliști au dispărut subit din peisaj. Alături de cei care au activat în presa comunistă ante și post revoluționară, în județul nostru, "mercenarii" din anumite redacții de știri au făcut foarte mult rău: în primul rând, acest gen de presă a zdruncinat din temelii încrederea cititorului în obiectivitatea "peniței", chiar dacă ea, astăzi, pare a fi destul de curată. Cu mici excepții, pe alocuri. Din nefericire, efectele lipsei de încredere în presă se simte și astăzi, prin numărul mare de cititori care preferă presa de scandal, în detrimentul celei de informație, opinie și investigație. în fine, cine își închipuie că viața de jurnalist este una temă, lipsită de asperități, se înșală amarnic. Ca o paranteză fie spus, mai toți jurnaliștii cunoscuți au avut parte de agresiuni, fie ele doar verbale. Pentru unii dintre noi, inexistența injuriilor reprezintă sinonimul lipsei activității jurnalistice. De fapt, printre jurnaliștii cu experiență există o vorbă: "Dacă dimineață nu te înjură nimeni, înseamnă că în ziua anterioară «ai ars gazul de pomană»". Sunați, deci, cu încredere! Până la urmă, nici nu mai contează de ce parte a firului se situează elementul de dreptate, atâta timp cât presa este, cred, singurul element care mai poate dejuca tertipurile din peisaj. O face, însă, cu motoarele turate la maxim și în interesul cetățeanului? Șișeștean, Dindelegan și Marincaș, noii cetățeni de onoare ai Zalăului Augusta Teșinschi Un profesor, un sportiv și un doctor au completat începând de vineri lista care cuprinde cetățenii de onoare ai municipiului Zalău. Din păcate unul dintre ei nu mai este printre noi. Este vorba despre profesorul sociolog, Gheorghe Șișeștean care a trecut în neființă în cursul lunii octombrie a anului trecut. Ceilalți doi zălăuani care au competat lista cetățenilor de onoare sunt doctorul Călin Dorel Dindelegan și sportivul Călin Valeriu Marincaș, care în ultimii trei ani a fost medaliat ca urmare a performanțelor sale, drept sportivul numărul 1 al județului. Toate cele trei nume sonore, care vor completa lista cetățenilor de onoare a municipiului Zalău au fost incluse în proiecte de hotărâre pe ordinea de zi a ședinței ordinare de Consiliu local care a avut loc, vineri 19 iulie, proiecte care au fost aprobate cu unanimitate de voturi de consilierii prezenți. Profesorul Șișeștean - cetățean de onoare­­ post mortem Cei 16 consilieri prezenți la ședința de Consiliu local, dintr-un total de 21, au votat în unanimitate primul proiect de hotărâre al ordinii de zi privind conferirea post mortem a titlului de "Cetățean de onoare al Municipiului Zalău domnului Gheorghe Șișeștean". Regretatul profesor sociolog și scriitor, Șișeșteanu s-a născut în anul 1954 în localitatea Șișești, județul Maramureș. A fost membru al Asociației Sociologilor din România, membru în Consiliul Științific al Asociației de Etnologie L'Europe la civilisation du Pari, Paris, membru în comitetul de redacție al revistei Histoire anthropologique de l'alimetation, Chine- Europe, Maisons des Sciences, de l'Homme MSH Paris. A finalizat un masterat la Ecole des Hautes etudes en Sciences Sociales din Pris și un doctorat la Universitatea din București. A fost redactor al revistei Limes, Journal of Social Research­ Policy, Revista Socilogia Românească, membru al consiliului editorial al Revistei centrului de cercetări sociale "Societate și Politică" Din anul 2006 a fost conducător de doctorate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București. Din păcate, din cauza unei boli necruțătoare, profesorul Gheorghe Șișeșteanu s-a stins mult prea devreme la vârsta de 58 de ani, în cursul lunii octombrie a anului trecut. Propunerea către Primăria Municipiului Zalău și Consiliul Local Zalău de a evalua posibilitate acordării titlului de "Cetățean de Onoare", postmortem, lui Gheoghe Șișeștean a venit din partea managerului Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj Daniel Săuca. Doctorul Dindelegan - peste 30.000 de intervenții chirurgicale Un alt proiect de hotărâre, privind acordarea titlului onorific cunoscutului doctor Dindelegan Călin Dorel a fost votat, cu unanimitate de voturi de consilierii locali. Acesta s-a născut în Năsăud, județul Bistrița Năsăud, în data de 22 octombrie 1937. A fost elev al școlii generale și absolvent al liceului "George Coșbuc" din localitate. A urmat cursurile Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca. Doctorul Dindelegan și-a început activitatea la Spitalul Județean de Urgență Zalău începând cu anul 1967 și până în 2006. A fost o perioadă directorul Spitalului și medic șef al secției de chirurgie. De-a lungul carierei a ocupat și alte funcții fiind și președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale -filiala Sălaj unde și-a adus contribuția participând la diferite conferințe naționale și internaționale, cercetări medicale, întocmind studii și referate. Totodată a contribuit la realizarea unor schimburi de activități profesionale științifice și culturale cu organizația MSA din Cambridge Anglia. In toată activitatea sa a adunat peste 30.000 de intervenții chirurgicale. Propunerea către Primăria Municipiul Zalău și Consiliul Local Zalău de a evalua posibilitatea acordării titlului de "Cetățean de Onoare", doctorului Dindelegan Călin Dorel a venit din partea consilierului local Rodica Maria Mureșan. Călin Marincaș - sportivul numărul 1 al județului Grație rezultatelor foarte bune obținute de-a lungul timpului în domeniul sportiv, atât la nivel local, național cât și mondial. karateca Călin Valeriu Marincaș, este începând de vineri, 19 iulie, cetățean de onoare al Municipiul Zalău. Titlul onorific i­­a fost conferit în urma unui proiect votat în ședința de vineri a Consiliul Local. Karateca Călin Marincaș, în vârstă de 28 de ani, este practicant de karate tradițional, shotokan judokan, legitimat la Clubul Sportiv "Terra Kid" Zalău și a obținut începând cu anul 2000 rezultate deosebite la competiții sportive, un exemplu în acest sens fiind titlul de campion mondial, european și național. Propunerea către Primăria Municipiul Zalău și Consiliul Local Zalău de a evalua posibilitatea acordării titlului de "Cetățean de Onoare" sportivului Călin Marincaș a venit din partea directorului Direcției Județene pentru Sport și Tineret Sălaj - Adrian Fărcaș. Cu cei trei, lista cetățenilor de onoare ai municipiului Zalău a ajuns la o cifră rotundă - 30 de persoane. Un profesor universitar, "tăiat" de pe lista onorifică fără drept de apel Tot pe ordinea de zi a ședinței Ordinare de Consiliu Local s-a aflat și un proiect de hotărâre prin care un profesor universitar, originar din Sălaj, Ioan Aurel Irimuș, a fost propus, alături de cei trei zălăuani, ca "Cetățean de onoare" al Zalăului. Din păcate însă, din cauza unei sesizări scrise cu privire la activitatea didactică a acestuia, depusă de un coleg la Primăria Zalău, consilierii au decis să retragă proiectul și astfel acestuia nu i s-a mai acordat titlul onorific. Profesorul nu a știut nimic despre această decizie. "N-am știut absolut nimic în legătură cu această decizie de retragere a proiectului prin care urmam să fiu cetățean de onoare. Era totuși de bun simț să fiu anunțat de cei de la primărie despre această hotărâre. Am auzit doar că un coleg, un lector, pe care nu l-am promovat, din Extensia de la Zalău, a depus o sesizare scrisă cu privire la activitatea mea. (...) Corect era să fiu și eu anunțat ca să pot să-mi exprim punctul de vedere. Nu mă afectează dar mă deranjează că cineva s-a legat de activitatea mea. CV-ul meu este public și acolo se poate vedea tot ce am făcut, chiar dacă unii comentează. Nu aștept onoruri, sunt cetățean de onoare al comunei Lozna, satul meu natal și voi mereu legat de județul Sălaj și de orașul Zalău în care mi-am desfășurat activitatea", a precizat profesorul Irimuș după ședința de Consiliu Local de vineri, 19 iulie, de la Zalău. Ioan Aurel Irimuș este profesor universitar doctor prodecan la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, la Facultatea de Geografie și a fost director la Extensia Universitară Zalău, în perioada ianuarie 2008- septembrie 2012. Ca urmare a activității științifice, acesta a fost propus de colegi pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului, însă tot "colegii" au avut "grijă" ca acesta să primească refuzul consilierilor locali de a-l vota.

Next