Magazin Sălăjean, ianuarie 2016 (Anul 21, nr. 1-19)

2016-01-14 / nr. 8

2 Joi 14 Ianuarie 2016 Editorial Augusta Teșuitschi Taxele de toate zilele Sub cunoscutul slogan "dezbracă-te să-ți fac baie, îmbracă-te că nu mai trebuie să-ți fac baie", guvernanții, care se schimbă de la o lună la alta, habar nu au cum trăiește țara - omul de rând. Ne tot întrebăm cu toții ce-o fi fost în capul domnului, dacă-l putem numi domn, Biriș, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor care a impus, la un moment dat, tuturor românilor fără venit, contribuția la sănătate. După ce i-a mustruluit bine pe toți românii fără venit, făcându-i evazioniști, a ieșit public cu fel de fel de argumentări și a "reziliat" plata contribuției la sănătate pentru cei care nu realizează venituri. Oamenii ăștia care iau decizii pripite fără a analiza situația, chiar am impresia că nu gândesc. Chiar nu-și pot imagina că un om fără venit, trăiește de pe o zi pe alta, în cele mai multe cazuri, din mila altora. Dacă a mai pus la socoteală domnul secretar și faptul că cei fără venituri mai au și un copil în întreținere, în cel mai fericit caz, și încă nu au murit de foame, înseamnă că au și bani pentru plata cotizației la sănătate. Gândirea celor care iau decizii pentru țară este, probabil, de genul: “Dacă cetățeanul are bani de subzistență, trebuie să aibă bani și de taxei". Ca de taxe, din care se asigură salariile multora care stau în scaunele statului, în birouri călduțe. Nu mai trebuie să mire pe nimeni astfel de "gândiri", atâta vreme cât, în urmă cu ceva vreme, fostul premier a declarat public că e imposibil ca un elev să nu aibă, acasă, tabletă sau calculator. Dacă astfel de oameni puși în frunte, pentru binele și "propășirea" țării, spun astfel de bazaconii... Sunt perfect de acord cu faptul că obligațiile trebuie onorate, că taxele și impozitele datorate la stat trebuie să fie pentru noi toți primordiale, dar mai întâi de toate și cetățeanul trebuie respectat! Cine trebuie să-l respecte? Toți cei aflați în slujba lui care, în cele mai multe cazuri, știu doar să întindă mâna să ceară. Oare până când va trebui achitată "taxa de circulație" pentru un drum plin de gropi în care conducătorul auto își distruge autoturismul? Oare până când va trebui să plătim contribuția la sănătate, nu pentru a fi tratați ci pentru a fi lăsați să așteptăm pe holurile spitalelor? Poate, în curând se va impune o nouă taxă. Dacă a început să se vândă aerul la pungă, de ce n-ar taxa conducătorii noștri și oxigenul. Maciu­ Salăjcru­t fondat 1997 www.magazinsalajean.ro e-mail. redactie@magazinsalajean.ro; publicitate@magazinsalajean.ro; marketing@magazinsala­j­ean.ro Adresa redacției: str. Nicolae Titulescu nr.l­tel/fax: 0260 611364; 0360 566067; 0360 566076 Potrivit art. 205 și 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, în cazul unor agenții de presa și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. Magazin Sălăjean Penalitățile la plata impozitelor s-au schimbat Olivian Vădan Valoarea dobânzilor și penalităților de întârziere este mai mică de la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală. Actul normativ introduce și noi tipuri de penalizări care nu existau până acum în legislația românească, precum penalitatea de nedeclarare, cea care vizează contribuabilii care acționează cu rea-credință, adica aceia care declară mai puțin decât câștigă sau cei care nu-și raportează deloc obligațiile fiscale. Noul Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, modifică, printre altele, regimul dobânzilor și penalităților de întârziere. Actul normativ stabilește că, pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență, contribuabilii vor datora statului, la fel ca până acum, dobânzi și penalități de întârziere. Potrivit documentarului citat, dobânda este o obligație fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale principale ca urmare a neachitării la scadență, de către debitor, a obligațiilor fiscale principale. La fel ca până acum, dobânzile se vor calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Totuși, începând din 2016, valoarea dobânzii este de 0,02 la sută pentru fiecare zi de întârziere, micșorată de la 0,03 la sută, atât cât a fost pană la finalul anului 2015. Acest lucru corespunde unui nivel de 7,32 la sută în acest an (2016 are 366 de zile), față de 10,95 la sută pe an, cât a fost anul trecut. In ceea ce privește penalitatea de întârziere, aceasta este, conform Codului de procedură fiscală, o obligație fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru neachitarea la scadență, de către debitor, a obligațiilor fiscale principale. Penalitatea de întârziere se va calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. La rândul său, potrivit noilor dispoziții legislative, penalitatea de întârziere a fost micșorată, de la valoarea anterioară, de 0,02 la sută, până la 0,01 la sută pe fiecare zi de întârziere. De asemenea, penalitatea de nedeclarare va ajunge la 100 la sută, dacă sumele datorate statului provin din evaziune fiscală. Conform Noului Cod de procedură fiscală, penalitate de nedeclarare este o obligație fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru nedeclararea sau subdeclararea, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale. Concret, potrivit art. 181 din actul normativ amintit, pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează, din 2016, o penalitate de nedeclarare de 0,08 la sută pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus a fost aprobată recent prin intermediul Ordinului ANAF nr. 3834/2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 984 din 30 decembrie 2015 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Potrivit acestui document, penalitatea nu va fi stabilită de organele fiscale, dacă aceasta este mai mică de 50 lei. Programul “Prima mașină” a eșuat lamentabil în 2015 Florin Negoiță Deși nu atât de păgubos precum „sora" sa mai mare, „Prima casă", Programul "Prima Mașină" destinat tinerilor care vor să-și achiziționeze un autoturism în rate prin acest program, s­­a dovedit a fi un fiasco încă de la debut. Despre Programul Prima Mașină au apărut informații în vara anului 2014, iar în toamna acelui an autoritățile și-au făcut publice visurile: 20.000 de tineri își vor lua în 2015 mașină prin credit, statul garantând jumătate din valoarea creditului pentru un autoturism de maximum 50.000 lei plus TVA. Anul trecut doar 187 de credite s-au acordat prin programul care a început în aprilie și nu a părut interesant nici pentru bănc­­i pentru potențialii cumpărători. Cu toate că rata era mai mică decât cea la un credit clasic, veneau alte costuri suplimentare, cele mai mari decurgând din la obligația de a plăti Casco în toți cei cinci ani. Poliția CASCO este în cel mai bun caz sub 250 euro/an, însă poate depăși 400 euro la mașinile de volum. RCA-ul este o altă problemă tot mai gravă: în cel mai bun caz este sub 150 de euro pe an, însă recentele scumpiri au ridicat costul anual la peste 500 euro pentru șoferii tineri. Nici unu la sută din bani nu au fost folosiți . „Din cauza timpului mai îndelungat de care au avut nevoie finanțatorii parteneri pentru a-și definitiva și aproba normele interne de creditare, precum și a perioadei scurte avută la dispoziție pentru promovarea facilităților oferite prin Program în rândul potențialilor beneficiari, a fost înregistrată o întârziere în demararea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, implicit o utilizare în proporție foarte redusă a plafonului aprobat pentru anul 2015, condițiile de creditare ale acestuia fiind foarte apropiate de cele ale pieței financiare. Astfel, până la data de 30 noiembrie 2015, au fost acordate 187 de garanții în valoare totală de 3,125 milioane de lei­. Bugetul era de 350 milioane lei, însă nici 1 la sută nu a fost folosit. In aceste condiții, pentru 2016 „propunerea în ceea ce privește plafonul garanțiilor care pot fi emise, este suma de 100 de milioane de lei din diferența neutilizată din plafonul alocat pentru anul 2015". Pentru ca programul să devină mai atractiv, se propune cumularea beneficiilor oferite în cadrul Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi cu cele din Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național, în sensul acceptării primei de casare acordate în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național, pentru justificarea achitării avansului minim obligatoriu de 5 la sută din prețul de achiziție prevăzut prin legislația aferentă Programului Prima Mașină. Chiar și așa, șansele ca acest program să devină vreodată efficient rămân pe mai departe, extreme de reduse.

Next