Magazin Sălăjean, iulie 2016 (Anul 21, nr. 125-145)

2016-07-22 / nr. 140

2 Vineri 22 Iulie 2016 Editorial Marius Morar Cât vom continua să mai plătim "mercenari"? Am ajuns la un Campionat European de fotbal după o pauză de opt ani, iar rezultatele au demonstrat că suntem, în continuare, prea mici pentru un astfel de eveniment. A ajuns să ne bucure simpla prezență la un turneu final, iar aceasta, din cauză că am absentat la atâtea ediții ale "Europenelor" și "Mondialelor". Dacă la un turneu final de Campionat European s-au calificat ultima dată în 2008, "tricolorii" nu au mai ajuns la un "Mondial" din '98, atunci când s-au oprit în pragul optimilor de finală. Suntem în această situație critică, pentru că nu avem adevărate centre de copii și juniori, pentru că selecțiile se fac, încă de la nivel de copii și juniori, după anumite interese. Interese din cauza cărora ajungem să "importăm" la nivel de seniori "rebuturi" nedorite de cluburile mari ale Europei. După '89, fotbalul din România a fost invadat de străini. Aproximativ 2.000 de jucători din diverse colțuri ale lumii au "adoptat" în cei aproape 30 de ani de la Revoluție. Până în 2006, numărul a depășit cu puțin cifra de 50, după care s-a produs o adevărată explozie. Odată cu trecerea anilor, și celelalte sporturi de echipă au început să adopte o astfel de practică, profitabilă doar pentru cei care prămăluiesc banii în acest fenomen și pentru "mercenarii" pe care-i plătim cu bani grei, în cele mai multe cazuri, din bugetul statului. Această practică cu iz „mafiot", care a "lovit” vizibil sportul românesc de echipă, ne face să uităm de ceea ce a însemnat cândva faimă și glorie la nivel de echipe naționale. Voleiul românesc masculin nu s-a calificat la un turneu final de Campionat European de mai bine de două decenii, însă, cu toate acestea, Federația permite să fie aduși, în continuare, jucători străini. Avem echipe campioane ale României în care străinii, considerați "expirați" pentru alte cluburi din Europa, fac legea în fața fileului, iar românii noștri se văd obligați să privească de pe margine performanța unor sportivi depășiți, neprofesioniști, pentru care primează banul. Alocăm sume exorbitante din banii statului, chiar și la nivel local, unor jucători vremelnici pentru sportul zălăuan și sălăjean. Aplicăm astfel de metode, pentru a fi în trend cu alte cluburi și cu sportul de echipă din România, chiar dacă suntem conștienți că ceea ce se întâmplă astăzi este în detrimentul echipelor naționale. La baschet, nu o dată s-a întâmplat să fie desemnați "jucătorii etapei" niște străini atât la masculin, cât și la feminin. CSM Oradea a obținut în acest an primul său titlu din istorie la masculin, având în componență patru jucători români și șase străini. Naționala de handbal feminin a României este una dintre foarte puținele reprezentative ale țării noastre care încearcă să mai țină pasul cu "lumea bună" a Europei. Continuăm să fim prezenți la turnee finale de Campionate Europene și Mondiale, chiar și la Jocurile Olimpice. Am adus argintul mondial în 2005 și bronzul mondial în 2015, am obținut bronz în 2010 la Campionatul European, însă, și în această ramură, viitorul pare să fie tot mai cenușiu. Și la nivel local, tot mai puține "elemente" pot fi promovate spre înalta performanță. în sportul din România nu se mai poate vorbi, cu adevărat, de creșterea tinerelor talente, de un „gimnaziu sportiv" în care truda antrenorilor și banul autorităților să dea roade peste ani. Puțini sunt antrenorii care mai practică, la propriu, o astfel de metodă. Expresia "lască merge și așa" se potrivește de minune pentru cei care fac parte, într-un fel sau altul, din ceea ce înseamnă astăzi sportul în România. Parcă nimeni nu vrea să conștientizeze că acești "mercenari", fie că vorbim la nivel național ori la nivel local, "îngroapă" sportul românesc. Nu avem nevoie de străini pentru a face performanță. Trecutul demonstrează acest lucru. Este nevoie, însă, de specialiști care vor să-și facă cu adevărat meseria de antrenori, de baze sportive și de centre în care să se investească și, nu în ultimul rând, de selecții făcute într-un mod corect. Doar în acest fel, copiii noștri vor avea un viitor în sport, iar banii care azi se duc spre jucători din alte țări, vor fi investiți cu folos pentru comunitate, implicit pentru țară. Cluburile Sportive Școlare, Liceele cu Program Sportiv, Academiile și școlile private de copii și juniori dau tot mai puțini sportivi cu șanse certe spre înalta performanță. Cândva, voleiul, handbalul și fotbalul din Zalău însemnau, în cea mai mare parte, sportivi autohtoni, proveniți din propria pepinieră, pe care și-i doreau majoritatea echipelor din România. Astăzi, însă, plătim cu mii de euro jucători din alte județe, chiar și jucători străini, fiind pradă, la fel ca alte cluburi din România, acestui "sistem mizer" care a lovit sportul în ultimii ani. Din echipele noastre naționale care speriau cândva Europa, au rămas doar poveștile frumoase, de spus la gura sobei, cu eroi din alte timpuri, interesanți la acea vreme pentru cluburile importante de pe continent. fl.Mi 33 UH IL—---ASAQA, Magazin Sălăjean Apel disperat al Sindicatului Liber al Pensionarilor Sălaj* “Consiliul vârstnicilor împarte banii de la Guvern cu ușile închise. Suntem ai nimănui!” Florin Negoiță Sindicatul Liber al Pensionarilor din județul Sălaj a trimis, zilele trecute, o solicitare către Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Persoanele Vârstnice Sălaj, mai exact președintelui acestui comitet - Marin Nițu. Prin solicitare, pensionarii sălăjeni afiliați la Sindicatul Liber, condus de Ilie Gorgan, cer Comitetului Consultativ să intervină de urgență la Guvern pentru soluționarea mai multor probleme cu care pensionarii se confruntă. Mai exact, sindicatul vrea modificarea articolului 28 din Legea 16 din 2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV), prin punerea de acord a acestui articol de lege cu articolul 23 din legea 502-2004 privind Asociațiile pensionarilor din România. Se mai solicită totodată ca Ministerul Muncii, care finanțează activitatea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice să determine Comisia permanentă a CNPV să accepte primirea în Consiliu a Federației Naționale "Solidaritatea" a Pensionarilor din România (FNSPR), federeația este constituită legal, fiind înregistrată în Registrul Federațiilor Naționale la Tribunalul București. Banii de la Guvern ajung doar în buzunare "atent selecționate": discriminare, șantaj, mită Concret, Federația Națională „Solidaritatea" a adresat Guvernului României, în 11 iulie 2016, o scrisoare în care sunt expuse problemele și nemulțumirile cu care pensionarii se confruntă la nivel național. Reprezentanții Federației spun că gravitatea problemelor cu care pensionarii rămași "pe dinafară", sau confruntat în ultimii trei ani, a devenit de nesuportat pentru cei peste 130.000 de vârstnici care se află în componența celor 25 de organizații județene. Reprezentanții federației spun că, deși FNSPR este federație reprezentativă a pensionarilor la nivel național cu hotărâre definitivă, totuși nu este acceptată în CNPV, care se dovedește un organism închis care nu permite accesul altor federații a ale pensionarilor decât cele care au existat la înființarea CNPV. Reprezentanții federației spun că cele trei federații reprezentative ale pensionarilor proveniți din asigurările sociale de stat aflate în CNPV nu reprezintă mai mult de 1 milion de pensionari iar cele cinci organizații ale pensionarilor din structurile militarizate care se află în CNPV nu reprezintă mai mult de trei la sută din totalul pensionarilor români. Prin urmare, peste trei milioane de pensionari sunt ai nimănui. Reticența CNPV legată de neacceptarea altor federații s-ar afla, spun reprezentanții FNSPR, în motivația ascunsă, nedeclarată, încât sumele importante (1.600.000 de lei primiți în 2015) acordate de Guvern prin Ministerul Muncii de Ziua Pensionarilor, să fie împărțite exclusiv între federațiile care fac parte din CNPV. Sindicaliștii de la "Solidaritatea", lăsați pe dinafară, spun, în solicitarea lor: „Nu putem fi de acord ca prin acțiuni de șantaj, urmate de mituire prin acordarea acestor fonduri, să ne plece din federație trei organizații, așa cum s-a întâmplat anul trecut, fără a avea acceptul FNSPR. Dacă problema intrării FNSPR în CNPV nu va fi rezolvată, anul 2016 devine cel de-al treilea an în care organizațiile de pensionari din federația noastră nu primesc fondurile alocate de Guvern cu ocazia Zilei Pensionarilor și care au ca scop ajutorarea celor mai săraci pensionari", spun sindicaliștii în scrisoarea lor. Iarba verde de acasă. CITADIN a ieșit cu motocositoarele pe străzi Gardul viu și toate spațiile verzi de pe bulevard, de pe străzile adiacente dar și din cartierele municipiului, au intrat, în aceste zile, sub foarfecă și coasa celor de la Citadin. Echipele de cosași au fost mobilizate astfel încât, primele rezultate (bune) pot fi deja observate de locuitorii Zalăului. Toate suprafețele ce compun zona centrală sunt în lucru, dar și străzile Gheorghe Doja, Corneliu Coposu, Depozitelor și cartierul Meseș, au fost primele puse pe agenda societății subordonate Primăriei, la capitoul spații verzi. Potrivit reprezentanților Citadin, toate spațiile verzi din cartierele zălăuane vor intra sub lama motocositoarelor. Aceștia spun că vegetația a fost foarte bogată în acest an iar ritmul de creștere, datorită precipitațiilor și a zilelor călduroase, a fost mai mare față de anii trecuți, astfel încât, în unele locuri, se intervine deja pentru a patra oară în doar câteva luni. Cei de la Citadin au luat în primire și Cimitirul astfel că, în aceste zile, vegetația bine crescută și buruienile vor intra în activitățile citadinilor. ■ F. N.