Magazin Sălăjean, mai 2017 (Anul 22, nr. 78-97)

2017-05-04 / nr. 78

Magazin Sălăjean Joi 4 Mai 2017 ^ A reînceput invazia căpușelor Andreea Vilcovschi Odată cu creșterea temperaturilor, crește și riscul mușcăturilor de căpușă. Nu mai puțin de 15 sălăjeni s-au prezentat au astfel de probleme la Unitatea de Primiri Urgențe Spitalului Județean Zalău, în perioada a 28 aprilie-1 mai, în timp ce unii au ajuns la UPU pentru a le fi extrasă insecta, alții au avut nevoie de intervenție de specialitate după ce au încercat, fără succes, scoaterea ei, capul căpușei rămânând în piele. Potrivit reprezentanților unității medicale, printre sălăjenii mușcați de căpușe s-au numărat și copii. Cel mai tânăr pacient a avut un an, iar cel mai în vârstă, 70 de ani. Niciunul nu a necesitat spitalizare. Căpușele trăiesc la temperaturi cuprinse între 10 și 20-25 de grade Celsius, perioadele în care sunt active fiind martie-iunie și septembrieoctombrie. Aceste insecte parazit stau în ierburile înalte, în păduri, în locuri cu multă vegetație și umezeală și tot ce așteaptă este un corp cald al unui om sau animal, de care să se atașeze pentru a se hrăni cu sânge. Dacă nu este descoperită, poate rămâne agățată în locul respectiv chiar și câteva zile, timp în care se hrănește cu sânge mărindu-și volumul de câteva ori. Mușcătura nu este dureroasă, pentru că insecta injectează o substanță care anesteziază zona. De cele mai multe ori, persoana înțepată nu manifestă niciun simptom, în unele cazuri, însă, zona unde se află căpușa se înroșește, apar mâncărimi, arsuri și, rareori, durere intensă. Simptomele grave apar, de obicei, după ce căpușa se desprind. Acestea pot fi febră, erupții cutanate, slăbiciune inexplicabilă, amorțeală, durere și chiar inflamația articulațiilor, palpitații, respirație sacadată, greață sau vărsături. Pentru a ne proteja în fața căpușelor, specialiștii Direcției de Sănătate Publică Sălaj recomandă o serie de măsuri, printre care reducerea vegetației înalte (ierburi, tufișuri), tunderea gazonului și a spațiilor înierbate, înlăturarea frunzelor moarte și a crengilor căzute, precum și arderea acestora, înlăturarea vegetației din vecinătatea sau de pe pereții caselor și astuparea crăpăturilor din pereții caselor. O atenție sporită trebuie să acordăm ieșirilor la iarbă verde. Pentru a ne proteja de eventualele "atacuri" ale căpușelor, medicii ne recomandă să purtăm șosete și pantaloni lungi. Ei atenționează să apelăm la ajutor de specialitate și să nu încercăm să extragem singuri insecta, întrucât dacă rămân părți din căpușă în organism, există risc de infecție. Medicul este cel care va decide dacă se impune sau nu administrarea unui tratament pentru prevenirea bolilor transmise de căpușe. Cum ne-o iau alșii înainte-Șoseaua ocolitoare din județul vecin intră în linie dreaptă Florin Negoiță Guvernul a aprobat, în ședința din 27 aprilie, declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare". în acest sens, au fost stabilite imobilele ce vor fi expropriate și sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de expropriatori, respectiv Ministerul Transporturilor, pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul "Variantei de ocolire a municipiului Satu Mare". Imobilele ce vor fi expropriate sunt situate pe raza localităților Satu Mare, Ardud și Botiz, din județul Satu Mare, de Potrivit Hotărârii, un număr de 436 proprietari sau deținători ai imobilelor supuse exproprierii vor primi despăgubiri în cuantum total de aproximativ 18 milioane lei, din bugetul Ministerului Transporturilor. Sumele individuale vor fi vizate de Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la dispoziția proprietarilor de imobile. Prin urmare, așa cum putem constata, cu toate promisiunile făcute de parlamentari - foști și actuali autorități, chiar și cele făcute de fostul prim-ministru Dacian Cioloș, ne țintuiesc pe mai departe pe lista eternei așteptări, în timp ce pentru alte localități, unele dintre ele nici măcar reședințe de județ, fiind găsite soluții și fonduri pentru variantele ocolitoare. Fostul director al CNADR, Cătălin Homor, promitea și el la finele anului trecut, sprijin, inclusiv zălăuanilor, așa cum toți cei care s-au perindat în funcții de conducere strategice au făcut-o de-a lungul celor 7 ani de când ne chinuim să demarăm lucrările la tronsonul doi al centurii Zalăului. Instituția și-a schimbat între timp titulatura, evident și conducerea, iar acum, Compania Națională de Administrare Infrastructurii Rutiere (CNAIR) întindea brațul salvator, după alte orașe, către Satu Mare, ocolindu-ne din nou pe noi. Zălăuanii și nu numai ei sunt nevoiți să se mulțumească pe mai departe doar cu primul tronson al acestei șosele, o investiție finanțată prin programul Phare Ces Infrastructura Mare 2005, din bugetul UE, bugetul național și bugetul local. Zălăuanii, dezamăgiți și sătui de povești Lucrările efective ale primului tronson de șsea ocolitoare au fost finanțate în următoarele procente: aproximativ 55 la sută - UE, 18 la sută - bugetul național, 27 la sută - bugetul local. Din bugetul local au fost acoperite toate costurile legate de exproprierea terenului. Valoarea totală a proiectului (primul tronson) a fost de 50,3 milioane lei, din care 3,29 milioane lei reprezintă valoarea exproprierilor, 45 milioane lei - valoarea lucrărilor, iar diferența a fost reprezentată de alte cheltuieli (valoarea documentației tehnico - economice, ISC, valoarea contractului de descărcare arheologică, managementul proiectului). La acestea se adaugă costurile cu dirigenția de șantier acoperite direct de Ministerul Dezvoltării.Investiția a fost împărțită în doua etape, existând și două motive care ar fi justificat acest lucru: valoarea maximă a ajutorului care putea fi obținut prin programul Phare era de 6,6 milioane de euro (5 milioane bugetul UE, 1,6 milioane bugetul național - valori fără TVA). Diferența trebuia acoperită în întregime de la bugetul local. Pentru întreaga investiție de 15,5 kilometri de șosea ocolitoare municipiului, bugetul local nu a putut să acopere diferența, suma fiind considerată în mod justificat de autorități ca fiind foarte mare. O altă barieră în calea acestui proiect a fost problema mutării poligonului MApN de la Zalău la Crasna, o operațiune care a produs disensiuni și controverse atât de partea autorităților sălăjene cât și de partea Ministerului Apărării. Proprietarii de terenuri din Crasna așteaptă în continuare să fie despăgubiți și, prin aceasta, visul unei șosele de centură complete să mai bifeze un pas important, pas căruia îi vor urma alții și alții, ce se vor întinde, firește, peste timp, pentru că sunt încă multe opreliști și lacune în acest proiect, un subiect care devine deja plictisitor. Nu ne rămâne decât să privim cu jind la ceea ce primesc vecinii noștri și să-i felicităm pentru ceea ce au obținut. O reușită care, cu siguranță, nu își are sorgintea exclusiv în "generozitatea" ori atenția autorităților de la București, cât mai degrabă în munca, lobby-ul și insistența cu care autoritățile sătmărene, indiferent care au fost acelea, au pus umărul zi de zi și au reușit să facă ceea ce, în mod normal, orice ales ar trebui să facă pentru urbea lui în mandatul pe care cetățenii i l-au încredințat prin vot și mai ales prin încredere. Este inutil să mai adăugăm faptul că toate structurile de conducere din județ și municipiu fac parte din partidul aflat la guvernare, un lucru care ar fi trebuit să cântărească decisiv în favoarea acestui proiect în care oricum nu mai crede niciun zălăuan.