Magazin Sălăjean, mai 2019 (Anul 24, nr. 78-98)

2019-05-23 / nr. 92

\ ivV2019 m I editorial Florin Negoiță Apa trece, grijile rămân La câtă apă a căzut din cer, neîncetat, în aceste săptămâni, era aproape imposibil ca problemele și dramele oamenilor de la sate să nu apară. Multe localități sălăjene se confruntă deja cu consecințele fenomenelor meteorologice extreme și cu ploile care par că nu se mai dau duse. Situația oamenilor, oricum grea și lovită constant de tot felul de lipsuri, s-a înrăutățit în aceste zile în care furia apelor a ajuns în gospodării, grădini și beciuri, școli, terenuri agricole, dându-le oamenilor viețile peste cap. Este greu de înțeles pentru cei care nu au nicio grijă a zilei de mâine (și nu mai specific acum care sunt aceștia pentru că îi știți) cum ploaia fără oprire care transformă grădina muncită cu trudă, în lac de acumulare sau grindina căzută peste cinci straturi de ceapă pot face o femeie să plângă neîncetat și să se gândească cum și ce mai poate salva. Pentru unii oameni, straturile de legume din grădină și țigla de pe case reprezintă nu doar marile lor avuții, ci de ele depinde certitudinea unui trai cât de cât normal. Mulți primari din comunele sălăjene se mobilizează deja și au luat la bătut drumurile acoperite de apă însă nu știm, concret, cum va evolua situația și cum se vor rezolva problemele celor deja atinși de furia apelor. Ca și iarna, când și ninsorile din decembrie ne lasă mult de uimire și până creionăm, cu ochii cârpiți, planul de bătaie, deja suntem acoperiți de nămeți. Desigur e un întreg lanț al responsabilităților lăsate de izbeliște cât timp afară e soare și cântă greierii pe miriște. Banii, care după ce că sunt oricum puțini, sunt cheltuiți de multe ori irațional, băgați în te miri ce investiții inutile și absurde. Nu ar acuza nimeni județul de comportament despotic, atunci când acesta ar constata că unii primari o iau pe arătură cu aruncatul banilor pe prostii, și ar trimite, chiar și sub formă de ordin, un alt plan de tocare a fondurilor. Investițiile prin programele guvernamentale au sporit în acest an, primarii mai harnici reușind să le aducă oamenilor canalizarea la poartă și apă curentă în ogradă, însă, tot pe acest segment, multe comune au fost refuzate, chiar de cei care au inventat și susținut acest program, pe motive care mai de care mai aburde, unul dintre ele acel că o astfel de investiție nu se justifică (vezi cazul din Creaca). Sistemele de canalizare, inexistente în multe comune sau sate sălăjene, construirea de șanțuri din beton, decolmatarea canalelor, văilor, a râurilor, grija pentru fondul forestier și multe alte măsuri se pot lua din timp și pe vreme bună, așa cum orice gospodar își face iama car și vara sanie. Oamenii satelor, în majoritate în vârstă, bolnavi și cu puterile tot mai puține, nu mai pot face mare lucru în aceste privințe, nici măcar pe ei înșiși nu se mai pot ajuta. Iar atunci când vine câte o nenorocire din cer, sau din pământ, ei sunt primii care cad victime și care așteaptă un semn de la autorități, în unele locuri vin, în altele, cele mai multe, nu. Fiecare cătun, cu norocul lui. Poate că astfel de situații grele care vin fără vina directă a cuiva, ar trebui să pună autoritățile pe gânduri profunde, pe viitor. Poate că e necesar să schimbăm de la mentalități, mod de acțiune, destinație a banilor și evaluare cu răspundere și suflet a unor situații care mereu sunt uitate sau lăsate în grija bunului Dumnezeu. Poate că gafele sălăjene, oamenii cu dare de mână, multinaționalele și firmele care vor să să prospere și ajutând, își vor trimite gândul și către acești oameni și vor dori pe viitor să facă, pe timp cald și liniștit, ceva pentru ca aceste situații să fie mai ușor de trecut și de suportat pentru cei loviți, care în mod invariabil sunt și săraci și uitați de lume, mereu. Poate că Biserica are și de această dată ocazia să sprijine, să înțeleagă, să se aplece și dincolo de cuvintele mari, către aceste situații, și să inițieze cutii ale milei sau strângeri de fonduri exclusiv în aceste scopuri disperate. Nu acuză nimeni pe nimeni, doar că se poate face mai mult în acest sens, mai organizat și... mai din timp. Oamenii de la sat au oricum nenumărate griji și nevoi, care se suprapun peste cele venite odată cu singurătatea, bătrânețea, lipsa de ajutor, neputința. N-ar fi rău ca cei aflați vremelnic prin funcții înalte,fie că sunt la conducerea unei primării, a unei instituții sau a unui colos industrial, să înțeleagă că dar din dar se face rar și că deciziile bune, investițiile pe acest segment, sprijinul și redirecționarea unor sume folosite în mod normal în alte lucruri inutile de multe ori, le-ar putea aduce nu doar aprecierea și mulțumirea din partea acestor oameni, ci și gândul că în urma lor rămân și fapte care contează cu adevărat. Magazin Sălăjean Terenuri agricole acoperite de ape, fermierii sunt disperați, iar situația s-ar putea agrava în următoarele zile Florin Negoiță Ploile abundente din ultimele zile încep să pună în pericol nu doar gospodăriile din multe localități sălăjene, dar și însemnate suprafețe de teren agricol. Culturile ar putea fi compromise pe aceste suprafețe, iar fermierii sunt disperați pentru că nu știu dacă vor reuși să își recupereze măcar o parte din pagube. Astfel, miercuri dimineața, în localitatea Chizeni, Someșul a ieșit din matcă și a inundat suprafețe cultivate însemnate, aflate în vecinătate. Din primele estimări, sunt deja afectate aproximativ 150 de hectare de teren agricol, însă această situație are toate șansele să se agraveze, date fiind informațiile meteo ce anunță ploi în următoarele zile. Și în Fodora, Someșul a pus stăpânire pe terenurile agricole. Din primele estimări sunt afectate aproximativ 400 de hectare de teren, suprafețele fiind aproape complet acoperite de ape. Potrivit ISU Sălaj, situația operativă din aceste zone este în dinamică. Sunt afectate și câteva drumuri comunale, dar și podurile și podețele încep să fie afectate de furia apelor. Podul de la Rogna este blocat, în acest moment, de inundații. La fața locului se afla echipe ale LVSU Ileanda și o echipă de la Poliția Sălaj. Ruta alternativă de acces în zonă este pe podul de la Rus. Ghid electoral: cum se votează? Ghidul electoral Magazin Sălăjean vă prezintă în ediția de astăzi, procedura votului propriuzis, în scopul asigurării garanțiilor necesare exercitării dreptului de a vota în condiții de legalitate, corectitudine, transparență și securitate, se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. SIMPV permite evidențierea distinctă a prezenței la vot pentru fiecare scrutin în parte. Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Institutul Național de Statistică, asigură implementarea și operaționalizarea Sistemului informatic. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetățeanul își poate exercita dreptul la vot. Sistemul informatic de monitorizare prezenței la vot și de prevenire a a votului ilegal semnalează dacă persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv: persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; persoana respectivă este arondată la altă secție de votare; persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă; persoana respectivă figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, persoana respectivă se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, alegătorul comunitar nu este drtâcris în lista electorală specială. F. N.