Magazin Sălăjean, ianuarie 2021 (Anul 26, nr. 1-19)

2021-01-14 / nr. 8

Joi 14 ianuarie 2021 Erditoria.1 Florin Negoiță Sticlele goale - aurul vremurilor ceaușiste ! Cei mai măricei ne amintim deseori cum, pe vremuri, aveam grijă de sticlele și borcanele goale ca de ochii din cap. Că erau de ulei, de bere sau Cico - le spălam bine cu bere de rufe dizolvat în apă caldă și lăsat intr-un borcan pe marginea chiuvetei de la bucătărie (pentru că nu exista detergent de vase în anii '80, erau două-trei sortimente, însă mai degrabă găseai vreun inel din aur pierdut pe stradă decât asemenea produse în magazine). După ce erau curățate, sticlele și borcanele erau așezate în cămară, până când se strângea un stoc considerabil. După aceea, fugeam cu ele la Alimentara, acolo unde primeam bani frumoși și cumpăram produse - acelea care erau - însă nu cred că vreunul din noi ieșea supărat din magazin după o astfel de activitate. Sticlele de vin spumos erau cele mai scumpe - 3 lei bucata, o mică avere! Nu-mi amintesc să fi văzut vreodată o sticlă întreagă aruncată la tomberon. Pur și simplu acest gunoi nu exista. Sticle din plastic nu existau nici ele, pungile din plastic erau, de asemenea, rarități, foarte populare fiind pungile din hârtie, de dimensiuni diferite, în care intra orice și cafea, și bomboane și fursecuri. Da, mi-e dor de acele vremuri și oricât mi-ar critica cineva nostalgia, nu este vorba de dorul de vremurile comuniste ci de civilizație, de curățenie, de conștiință și de felul în care, și pe acest segment, mergeau lucrurile atunci. Sistemul de garanție la sticle funcționa oriunde, chiar și pe la terase sau din oricare loc cumpărat un produs îmbuteliat. Privind dezastrul ecologic care ni se așterne sub ochi în fiecare zi, da, mi-e dor de anii aceia. Mi-e dor să nu mai văd oameni trăind cu muntele de gunoi sub balcoane, să nu mai văd râurile și lacurile sufocate de PET-uri, de cutii de suc și bere, de pungi, mi-e dor să opresc într-o parcare și să nu văd, întinse pe zeci de metri, kilograme de gunoaie, din care cea mai mare parte e compusă din plastic sub toate formele posibile. Cei mai mulți dintre noi am fost prin Germania sau Olanda și am văzut cum cei de acolo, încă de la vârste fragede, știu că sticla de suc e o sursă frumușică de profil pentru familie. Oamenii își strâng toate sticlele din plastic și cutiile din aluminiu în care sunt ambalate băuturile și dau fuga cu ele la supermarket, acolo unde plăcerea de a le introduce în aparatul concasor le revine copiilor. Este 50 de cenți o sticlă (nu știu dacă nu cumva această sumă a mai crescut între timpfcert este că nu pleci de lângă aparat fără un bon numai bun, de 5, poate chiar 10 sau 15 euro, în funcție de câte ambalaje bagi la reciclat (unii vin cu sacii!). Nu există sticle PET aruncate la gunoi, dacă cineva le aruncă, altcineva vine și le adună imediat, pentru că plasticul înseamnă bani. Nu există cutii de bere sau sac înfipte în gardul viu, ca la Zalău, în copaci, între țevile de pe la garduri. Nu există nimic din ceea ce pe noi ne sufocă zi de zi, an de an. Lăsând la o parte caracterul și educația-lipsă în cazul celor care aruncă iresponsabil deșeul reciclabil, cea mai mare vină o poartă autoritățile care, iată, de 30 de ani n-au fost în stare nici să mențină acest sistem, nici să îl îmbunătățească. Incompetenți care s-au perindat prin guverne și ministere așa cum trece fața prin apă, pe de o parte "miserupiști", dezinteresați total de această nenorocire, pe de altă parte foarte interesați în a susține interesele marilor comercianți, dar și a producătorilor de mase plastice. Prin urmare, un genocid ecologic controlat și ținut în viață tocmai de cei în care noi ne tot punem, de pomană, speranțele. Oare mai putem spera și noi la o viață civilizată, fără gunoaie, fără deșeuri menajere reciclabile aruncate ca la șatră, în fața ușii? Poate că acum, în cel de-al doisprezecelea ceas, cei veniți la guvernare ar mai putea mișca ceva în acest sens. Producătorii, marii comercianți și lobbyiștii lor se opun din răsputeri implementării sistemului de garanție-rezumare în România, dar și a unui sistem de reciclare prin care, mai pe înțelesul tuturor, poți să primești banii înapoi atunci când te duci cu PET-ul la magazin. Pentru că atunci când cumperi o cola la sticlă, plătești oricum și bidonul, pe lângă suc. Pe pagina de Facebook a organizației non-guvernamentale Zero Waste Romania se vorbește despre Proiectul de Hotărâre de Guvern elaborate, recent, de Ministerul Mediului: "România a parcurs deja etapa de consultare publică, însă companiile poluatoare încearcă să exploateze volatilitatea politică și să amputeze proiectul informa care a rezultat în urma dezbaterilor. Va pemite statul, prin instituțiile sale, domnule ministru Tánczos Barna, ca interesele economice ale unora să blocheze ceea ce peste 90% dintre cetățeni își doresc și de care mediul are nevoie 1.000%? (...)" Poate că cei care ne-au chemat la vot, de două ori, anul trecut, vor înțelege și ei că aceasta este una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm și că trebuie să facă ceva în acest sens. Aș strânge cu drag sticlele de suc și apă, știind nu doar că n-am să ma mai lovesc de ele când ies din casă, pe stradă, în fața blocului și oriunde, dar și că, mai mult decât atât, îmi pot cumpăra câteva lucruri necesare dintr-un magazin atunci când le duc la reciclat pentru a primi garanția înapoi. Sunt atâtea lucruri firești, normale, pe care alții le au de decenii. Le-am avut și noi, nu inventăm nimic acum, doar că noi, românii, suntem mereu cei care trebuie să spunem pas civilizației, indiferent ce sau pe cine alegem. Magazin Sălăjean Doi tineri din Fildu de Jos au tâlhărit un vârstnic din județul Cluj Florin Negoiță Polițiștii din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Huedin au reținut pentru 24 de ore doi tineri în vârstă de 18 ani, ambii din comuna Fildu de Jos, județul Sălaj, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută și pedepsită de Codul penal. „In fapt, la data de 8 ianuarie, Secția 8 Poliție Rurală Huedin a fost sesizată prin numărul de urgență 112 cu privire la faptul că, la aceeași dată, în jurul orei 14, două persoane necunoscute au pătruns în locuința unui bărbat de 76 de ani, din comuna Poieni, de unde i-au sustras acestuia suma de 1.900 de lei și un telefon mobil, prin aplicarea unei lovituri. Ulterior, cele două persoane au părăsit locuința într-o direcție necunoscută. Ca urmare a activităților informativoperative desfășurate de polițiștii Secției Rurale Huedin, cu sprijinul polițiștilor sălăjeni din cadrul Postului de Poliție Comunală Fildu-de-Jos, persoanele necunoscute au fost identificate ca fiind doi tineri, ambii în vârstă de 18 ani. Totodată, s-a reușit recuperarea sumei de 250 de lei și a unui telefon mobil achiziționat din suma sustrasă de aceștia", se arată în comunicatul IPJ Cluj. Cei doi au fost arestați preventiv, zilele trecute, la propunerea procurorilor. Coronavirus. Crește rata de infectare în Sălaj Augusta Telinschi Alte 48 de cazuri noi de infectare cu noul Coronavirus au fost raportate în județul Sălaj în ultimele 24 de ore. Până în prezent de la începutul pandemiei în județ au fost raportate 6588 de cazuri, iar rata de infectare a ajuns la 1,78. Peste 4.000 de cazuri noi la nivel național . Până în 13 ianuarie, pe teritoriul României au fost confirmate 681.392 de cazuri de persoane infectate cu noul Coronavirus. De asemenea, 610.122 de pacienți au fost declarați vindecați. In urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.424 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS - CoV - 2 acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. 88 de decese la nivel național . Până astăzi, 16.969 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS - CoV - 2 au decedat. In intervalul 12 ianuarie, ora 10-13 ianuarie, ora 10 au fost raportate 88 de decese (57 de bărbați și 31 de femei), ale unor pacienți infectați cu noul Coronavirus, internați în spitalele din: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și București. Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, șapte decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 24 de decese la categoria de vârstă 60- 69 ani, 39 de decese la categoria de vârstă 70-79 de ani și 17 decese la categoria de peste 80 de ani. 84 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru patru pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. In unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu Covid-19 este de 8.751. Dintre acestea, 1.081 sunt internate la ATI. Situația epidemiologică în județ Situația epidemiologică la nivelul județului Sălaj se prezintă astfel: 6588 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei; 48 de persoane confirmate în ultimele 24 de ore; 5357 de pacienți declarați vindecați de la începutul pandemiei; 1060 de cazuri pozitive în prezent, din care: 72 de persoane spitalizate, iar 988 de persoane cu test pozitiv aflate la domiciliu, care au consimțit să se izoleze (monitorizate de medicul de familie); 767 de persoane aflate în carantină la domiciliu; 171 de Plopiș, comuna cu cea mai mare rată de infectare Covid-19 din Sălaj Incidența înregistrată la nivelul județului Sălaj, în prezent este de 1,78 la 1000 de locuitori. Situația unităților administraiv teritoriale în care incidența depășește în momentul de față pragul de 1,5 la 1000 de locuitori este următoarea: comuna Horoatu Crasnei - 299, comuna Crișeni - 2 93, comuna Fildu de Jos - 2.88, comuna Creaca -2.83, comuna Hida-2.66, comuna Șimișna - 2.53, comuna Cristolț - 2.53, comuna Băbeni - 2.40, comuna Crasna - 2.06, comuna Hereclean - 2.02, comuna Zalha-2.02, comuna Almașu - 2.01, comuna Valcău de Jos -1.90, comuna Meseșenii de Jos - 1.84, comuna Ileanda - 1.54, comuna Bălan - 1.53, comuna Buciumi -1.52, comuna Sâg -1.52, comuna Românași - 1.50, comuna Plopiș - 5.10, municipiul Zalău - 3.35 și comuna Zimbor - 3.01. Unitățile administrativ teritoriale cu incidență sub valoarea de 1,5 la 1000 de locuitori nu sunt cuprinse în raportare. persoane decedate, înregistrate de la începutul pandemiei.