Magazin Sălăjean, iunie 2022 (Anul 27, nr. 101-118)

2022-06-10 / nr. 106

2 Vineri 10 Iunie 2022\ JcLrcditorial Daniel Săuca Primăvara Poeziei îmi laud singur marfa (și în Magazin Sălăjean), dar chiar am fost mulțumit de desfășurarea celei de-a 20-a ediții a Festivalului „Primăvara Poeziei - A Költészet Tavasza". Sub magia luminoasă a Poeziei s-au strâns peste 20 de poeți din România, Ungaria și Slovacia, peste 70 de elevi participanți la concursurile de recitare și peste 200 de elevi și profesori prezenți la desanturile scriitoricești din cinci licee zălăuane. Muzica clasică și pictura au completat tabloul unei manifestări ce a demonstrat, măcar it­ opinia mea, că nu e totul pierdut în privința receptării poeziei de noile generații. După trei ani, am putut organiza în condiții normale festivalul nostru. Parcă uitasem cum a fost. Nu a fost însă necesar să reinventăm nimic. Ne-am bucurat de întâlnirea cu Poezia și cu Poeții. Trei dintre poeții maghiari prezenți la festival mi-au dăruit din cărțile lor: Péter Demény, Splendidul mistreț (Curtea Veche, 2022); Balázs F. Attila, Albastru (Cosmopoli, 2021); Halmosi Sándor, Raiul ca toate zilele (Junimea, 2019). Și pe ei îi veți putea citi în paginile revistei „Caiete Silvane" cu versuri din antologia bilingvă „Primăvara Poeziei-A Költészet Tavasza 2022", a cărei temă este moartea. Nu puteam să ocolim această temă (eternă a poeziei). Și pentru că a fost pandemia (încă nu a plecat). Apoi a venit războiul din Ucraina. Și deoarece, din 2019 încoace, mai mulți colegi și prieteni ai „Primăverii Poeziei" ne-au părăsit pentru o altă lume: Daniel Hoblea, Kiss László, Fejér László, Józsa László, Kerekes Edit. Și în memoria lor continuăm să credem în cultură, în cuvintele rânduite pentru minte și inimă. Festivalul nostru este important și pentru întâlnirile dintre poeți. Trei zile s-a vorbit o singură limbă, limba poeziei. Nu cred că sunt vorbe mari, prietenia chiar există sub semnul Cuvintelor. Aspectul poate cel mai important: desanturile scriitoricești în licee și colegii și apoi concursurile de recitare. Cum spuneam, nu e totul pierdut... (Editorial apărut în revista „Caiete Silvane"/numărul 209, reluat aici pentru a sublinia puterea cuvântului, a poeziei în vremuri tot mai puțin prietene/prietenoase cu cultura.) Magazin Sălăjean­ fondat: 1997 www.magazinsalajean.ro e-mail: redactie@magazinsalajean.ro; publicitate@magazinsalajean.ro; marketing@magazinsalajean.ro Adresa redacției: str. Nicolae Titulescu nr.l­tel/fax: 0260 611364; 0360 566067; 0360 566076 Editor: s.c. SAMAR S­ R.L. ZALĂU ISSN 14-S3-12.83 Tiparul executat la Tipografia “Garamond” Cluj Napoca Consiliere juridică: Jr. Cornel Merișan Secretariat Cristina Bot T­ehnoredactare: Silviu Mocan Distribuție: Kovács Levente Potrivit art. 205 și 206 C.P., responsabilitatea juridică, pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, în cazul unor agenții de presă, și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. Director: Daniel Mureșan Redactori: Augusta Teșinschi Daniel Săuca Adrian Lungu Marius Morar Magazin Sǎlajean Ministrul Mediului, Barna Tánczos. Sălajul este un județ cu performanțe deosebite in ceea ce privește gestionarea deșeurilor Prezent­ieri într-o vizită de lucru în județul nostru, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a apreciat că Sălajul se numără printre primele județe din România care au reușit să rezolve problema gestionării deșeurilor. „Sălajul este un județ cu performanțe deosebite în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. In România, de foarte multe ori auzim că nu se poate, că nu există legislație, sprijin financiar și instituții care să practice un management performant al deșeurilor. Sălajul este exemplul cel mai bun că legislația, dar și proiectele finanțate de autoritățile locale, județene și naționale pot aduce rezultate bune, pot duce la un sistem performant de gestionare a deșeurilor. Sunteți printre primele județe din țară în ceea ce privește devierea deșeurilor de la groapa de gunoi. Este un termen folosit de noi și arată eficiența sistemului de colectare selectivă a deșeurilor. Colectarea selectivă preia presiunea de pe groapa de depozitare. Colectarea selectivă generează resurse noi pentru economia circulară. Sunt foarte puține județe în România care se pot mândri cu procente de deviere de la groapa de gunoi de 60 la sută", a punctat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, în conferința de presă susținută la Instituția Prefectului Sălaj. Procente bune de colectare selectivă a deșeurilor la Nușfalău, Zalău și Sărmășag . Potrivit lui Barna Tánczos, Nușfalău este comuna sălăjeană unde procentul de „deviere de la groapa de gunoi" este de peste 60 la sută, un procent considerat deosebit de bun. Urmează apoi Șărmășag, Șimleu Silvaniei și Vârșolț unde colectarea selectivă este de aproximativ 55 la sută, iar municipiul Zalău are un procent de deviere de 50 la sută. „Se întâmplă foarte rar să laud localități, dar aici au fost obținute niște rezultate foarte bune. Este un județ cu un management foarte bun în gestionarea deșeurilor. Cred că Sălajul este un exemplu care trebuie urmat la nivel național", a mai spus ministrul. Acesta a adăugat că urmează o serie de discuții care vizează îmbunătățirea legislației vis-a-vis de colectarea deșeurilor, de selectarea și depozitarea lor. „Ministerul pe care îl conduc va finanța două programe prin care îmbunătățim infrastructura de colectare a deșeurilor. Prima vizează finanțarea centrelor de aport voluntar pentru deșeurile voluminoase, altele decât cele menajere. In aceste centre vor fi instalate containere pentru deșeurile provenite din construcții, din amenajări, mobilier, sticlă, anvelope, deșeuri periculoase, tot ce nu se ridică de la poartă sau nu se poate pune în tomberonul de lângă bloc. Sunt deșeuri care, din păcate, ajung pe câmpuri, în râuri, în pârâuri sau la marginea pădurii. Este o alternativă care trebuie să vină și cu diferite campanii de conștientizare, de educare. Aceste centre trebuie să se afle în vecinătatea localităților, în vecinătatea comunelor. Cealaltă componentă este finanțarea insulelor digitalizate în mediul urban. Ele vor avea un standard unic la nivel național și vor putea asigura stocarea deșeurilor în cel puțin cinci fracții", a mai declarat ministrul. Sălajul, peste media pe țară la numărul de gospodării racordate la canalizare în aceeași conferință de presă, ministrul Mediului a evidențiat faptul că Sălajul se află peste media pe țară în privința racordării la rețelele de apă și canalizare. Potrivit ministrului, peste 80 la sută din gospodării sunt racordate la o rețea de apă. „Este un procent foarte bun chiar și la nivel național, iar în privința racordării la canalizare, procentul este de 79 la sută. Sălajul este un exemplu și din acest punct de vedere și vă felicit", a explicat Barna Tánczos. Măsuri pentru prevenirea unei crize a lemnelor pentru foc Există și motive de îngrijorare, iar ministrul a spus că presiunea pe masa lemnoasă pentru foc este din ce în ce mai mare. „Cresc prețurile și presiunea exercitată asupra pădurii va crește în acest an. Trebuie să fim precauți, să ne pregătim pentru a preveni un eventual fenomen de furt din păduri, iar asta din cauza presiunii care vine din piață. Am cerut Gărzii Forestiere mai multă implicare, vigilență și măsuri pentru prevenirea furturilor. Romsilva trebuie să fie activă și să pună pe piață masă lemnoasă pentru populație, este o instituție care are capacitatea de a asigura și furniza lemnul de foc pentru cetățeni", a declarat ministrul. Adrian Lungu

Next