Magazin, ianuarie-iunie 1976 (Anul 20, nr. 952-977)
1976-01-03 / nr. 952
Gogînov 2-0 MAGAZIN SAVANȚI ROMÂNI Anghel Saligny Podul peste Dunăre de la Cernavodă. Monumentala lucrare inginerească ne uimește și astăzi, după opt decenii de la construire, prin eleganță și suplețe . Al. Vlahuță nota, admirativ : „In liniștea nopții, sub cerul limpede și înstelat, frumusețea și măreția acestei puternice întrupări a geniului românesc ne dau impresia că suntem într-o lume de vrăji, în fața unuia din acele minunate poduri de argint, de care ne vorbeau poveștile-n copilărie. Picioarele de sprijin, zidite-n piatră sînt așa de departe unele de altele si atu de înalte, încît toată uriașa împletitură de fier, pe care aleargă zguduitoarele trenuri, pare că plutește-n aer, ușoară ca o dantelă“. Dar această grație a bolților de oțel avantate peste ape reprezintă materializarea dificilelor calcule asupra stabilității și rezistenței structurii podului efectuate de către Angenel Saligny — „autor al proiectelor și director al lucrărilor“ după cum este consemnat in documentul ce a fost iizidit la 14 septembrie 1895, ziua inaugurării podului. Pe lingă frumusețea soluției inginerești oamenii de azi, contemporanii „radioactivității controlate" sînt impresionați de uriașul volum de lucrări executate, de materialele întrebuințate : 62 000 m3 săpături de fundație pînă la 30 m adîncime sub apă, 100 000 m3 zidărie pentru picioarele podului, 16 000 tone de oțel, 3 000 000 m3 terasamente etc. Născut la 14 mai 1854, în comuna Șerbănești-Tecuci (azi Liești, jud. Galați), Anghel Saligny și-a terminat liceul și facultatea în Germania. Se întoarce în țară cu diplomă de inginer constructor chiar in preajma cuceririi independenței de stat a României Evenimentul a lăsat adinci urme în sufletul tînărului inginer. Animat de un profund patriotism, el a militat neobosit pentru dobîndirea independenței tehnice. In România de atunci, „eminamente agricolă“, visul lui Saligny de a forma un cop tehnic propriu de ingineri, care să se impună prin valoarea sa, părea o utopie. Intervenția sa promptă și calificată ca reprezentant al statului român pe lângă firmele străine cărora le erau concesionate diverse lucrări de construcții, sau ca funcționar în posturi de mare răspundere seau impus în ochii contemporanilor săi ca pe un om integru, ca pe o înaltă conștiință civică. Intr-o vreme cînd ploconirea față de străinătate atingea forme înrobitoare (a fost un timp cînd pînă și granitul pentru pavaj era importat din țări avînd „tradiție Industrială"), Saligny nu a încetat nici o clipă să acționeze, consecvent fie însuși, pentru crearea premizelor unui viitor industrial independent pentru România. Pilduitoare este activitatea sa, de peste două decenii, ca profesor universitar la Școala națională de poduri și șosele din București. Sub conducerea lui, serii întregi de ingineri au avut norocul să contopească într-un tot armonic cunoștințele teoretice cu cele practice, aveau să recunoască toți discipolii și continuatorii săi. încă din 1892, Saligny și-a ocupat locul Zăpada este o formă a precipitațiilor atmosferice, specifice anotimpului rece. Ea se formează, de altfel, ca și ploaia, în condițiile unor procese fizice ce au loc într-o anumită categorie de nori, condensarea și sublimarea vaporilor realizîndu-se în condițiile unor temperaturi negative. In condițiile în care în atmosfera liberă, datorită vintului puternic sunt angrenate particule de sol dislocate, ce pot avea diferite culori, sau în alte condiții deosebite, în norul care precipită sub formă de CE ȘTIM DESPRE ZĂPADĂ ninsoare pot exista particule colorate (polen). In aceste cazuri, mai rare ce-i drept, ninsoarea poate apare colorată. Astfel de cazuri au existat și in țara noastră (în iarna anului 1959), cînd zăpada a fost intens colorată in galben-portocaliu, datorită prafului adus in spațiul aerian din sudvestul Asiei. In ultimii ani cea mai mare cădere de zăpadă înregistrată la București a fost cea din februarie 1954, cînd în unele locuri grosimea stratului de zăpadă atingea patru metri, ce i se cuvenea în cel mai înalt for științific al țării. Titlul academic nu-i va domoli energia creatoare : la conducerea lucrărilor de amenajare din portul Constanța dovedește aceeași inventivitate ca in tinerețe. La proiectarea cunoscutului pod de la Cernavodă, despre care un ziarist al timpului scria : „Bătrînul Istros n-a mai văzut pe deasupra lui, în această parte, un pod stabil de pe vremea lui Dariu Histaspe, puternicul rege persan atras in aceste locuri de setea de glorie ; ...dînsul a trebuit să se retragă cu rușine căci aceste locuri, atunci ca totdeauna, au fost menite să hrănească un popor energic, neînfricat“. Disponibilitățile de creativitate, suplețea inteligenței și fascinanta sa „îndrăzneală“ susținută totdeauna de argumente tehnice științifice solide fuseseră relevate și mai demult. Cînd in 1888, Saligny se hotărăște să construiască două silozuri din beton armat, nu trecuse nici un an de la publicarea primului tratat din lume de calcul pentru acest nou material de construcție. Despre silozurile construite de Anghel Saligny, acad. Ștefan Bălan scria : „acestea sunt cele mai mari construcții ale epocii ; fiecare siloz are un plan 30 pe 120 metri și o înălțime de circa 32 metri. Fiecare siloz a necesitat mai mult de 7 000 m3 de beton armat“. Această alegere a fost un act de mare curaj pentru timpul său. Pe atunci, astfel de lucrări se executau în țara noastră, pentru prima dată in lume iar comportarea și calculul betonului armat erau încă prea puțin cunoscute. Dar, ceea ce este mai important pentru istoria tehnicii, abia acum urmează. Saligny a utilizat metode considerate azi ca fiind foarte moderne : prefabricarea elementelor de construcție, asamblarea lor prin sudare, mecanizarea operațiilor de montare. Sunt aici cîteva priorități românești de necontestat. Cele două silozuri realizate în premieră mondială de această „originală“ manieră, într-un răstimp doar de doi ani sînt încă în funcțiune. Se pot vedea și admira oricînd aceste construcții un beton armat prefabricat cu armături sudate, realizate acum 85 de ani, la Brăila și Galați. Om de o modestie și o timiditate proverbiale, Saligny, prin toată viața sa exemplară, nu ne-a lăsat doar cîteva lucrări de excepțională importanță tehnică ci și un model de devotament față de interesele națiunii. La moartea sa, contemporanii se raliau, pe bună dreptate, elogiului adus, în acel ultim ceas, de întreaga lume științifică a epocii: „dacă însemnătatea omului se măsoară după roadele pe care le-a lăsat, atunci, în generația pe care a cinstit-o, n-a fost român mai de seamă decit Anghel Saligny." D. COCORU Chiciura este un aspect al aceluiași fenomen de cristalizare Una din formele esențiale ale cristalelor de zăpadă VIAȚA RAȚIONALĂ Randamentul optim al organismuli „Odihna nu este opusul muncii, spunea interlocutorul nostru, dr. docent Bernard Barhac directorul Institutului de igienă și sănătate publică, ci o stare complementară a acesteia. Noțiunile nu pot fi înțelese separat, ci într-o unitate dialectică. Munca este o condiție a odihnei și inversă. — Totuși, ce înțeles are cuvîntul odihnă? — Din punct de vedere biologic, este o reducere a activității. In timpul muncii, au loc în organism arderi, se elimină produse catabolice (de pildă, acidul lactic, bioxidul de carbon). Apariția oboselii este o reacție logică a organismului la solicitări, dar o reacție reversibilă, o stare fiziologică necesară și nu una patologică. — Această reducere a activității nu trebuie legată de ritmul vieții noastre in general ? — Firește. Reducerea activității privește ritmul de solicitare a unor organe cum ar fi inima, ficatul etc. a căror funcționare nu încetează nici in timpul somnului... Ritmul se încetinește însă și tocmai această încetinire produsă în timpul somnului influențează pozitiv activitatea întregului organism după trezire. — In decursul unei activități, oboseala nu apare în același timp și nici in același fel pentru toți... — Depinde în primul rînd de felul activității. Intr-o muncă preponderent fizică, apare oboseala musculară ; în cea preponderent intelectuală, se ivește oboseala sistemului nervos central. Pauzele necesare in prima categorie, desigur în funcție și de intensitatea muncii, intervin cam după două ore, două ore și jumătate. Pentru munca intelectuală, se socotește că sunt necesare cinci minute de odihnă, după o activitate intensă de 55 minute. Cercetările ergonomice care se fac pentru a măsura caracteristicile unui raport optim între om și mașină au făcut și fac recomandări care, aplicate corect, dau rezultate bune în ceea ce privește productivitatea muncii. — Sînteți de acord, de pildă tu maxima : „Dacă odihna nu este și ea oarecum muncă, atunci devine plictiseală“ ? — Să ne înțelegem. Nu poate fi vorba de o negare a odihnei pasive necesare, a somnului în primul rînd, care să aibă loc la ore potrivite și să se desfășoare normal, liniștit, fără stimulente artificale. Dar odihna, în general, nu poate fi confundată cu lincezeala. — Cit de dăunător este să lincezim ? — In timpul activității, nu sunt solicitate în aceeași măsură, toate organele, toate sistemele organismului. Deci, numai anumite organe și anumiți centri nervoși care le coordonează trebuie lăsați in stare de repaos și alții stimulați. Iată de ce este necesar ca odihna să însemne o schimbare a activității obișnuite, să folosească o paletă bogată de posibilități, de la simple mișcări respiratorii, mersul pe jos, pînă la sporturi complete cum sunt înotul și schiul, de la muzică pînă la exerciții de matematică... O stare de sincezeală este obositoare, devine anormală fiindcă e lipsită de stimuli. — Spuneți că odihna s-ar putea identifica, uneori cu ceea ce nu faci in mod obișnuit Intervin insă și caracteristici individuale preferințe, nu-i așa ? — Bineînțeles. Un „hobby“ este întotdeauna un deconectant. Șofatul nu este, în general, un mod de a ne odihni. Pe unii îi liniștește însă, îi calmează. — Totul ar fi, deci, să știm cum să ne odihnim ! — Rețete nu există, dar dacă odihna apare ca o reducere a muncii la semnele de oboseală și nu la epuizare, dacă intervine ca o schimbare de activitate, ca o pasiune extra-profesională și nu ca o slncezeală, dacă folosește neapărat mișcarea (mai amplă, la sfîrșit de săptămînă și mai ales la o muncă preponderent intelectuală) are toate șansele să-și îndeplinească rolul ei de refacere a organismului, de stimulent pentru reintrarea in ritmul de muncă și de viață obișnuite. LUCIA MANOLESCU Nr. 952 din 3 ianuarie 1976 AGENDĂ • De număr record de premii — 141 — a obținut apicultura românească in perioada 1965—1975 in diferitele confruntări internaționale • Dintr-o tonă de melasă se pot obține 400 kg de zahăr, afirmă un grup de cercetători bucureșteni, care au stabilit in acest scop un procedeu de tratare specială a subproduselor rezultate din procesul de cristalizare a zahărului • O concluzie a cercetătorilor de la Institutul național de gerontologie și geriatrie , unul dintre secretele longevității umane îl constituie consumul constant de lapte, brinzi, legume și fructe, alimente capabile să frineze procesul de sclerozare • Un cioban modern : gardul electric, perfecționat recent de către un grup de specialiști. Atingerea firmelor acestuia provoacă un reflex de teamă la vite, obligîndu-le să pască intr-un perimetru precis determinat • In cadrul Institutului de geologie și geofizică se află o secție unde se ascultă... Pămintul, inregistrîndu-se mișcările tectonice care se petrec în străfundurile planetei. Datele obținute sunt utilizate la întocmirea de buletine și hărți seismice • „Albul de Cislău“ este numele unei rase de vierme de mătase foarte productiv și rezistent la boli, creație a inginerei Eugenia Stroescu • „Pyroceram“ constituie o realizare a specialiștilor noștri, fiind un material utilizat la fabricarea obiectelor emailate de uz casnic, cărora le conferă calități superioare . La Muzeul de istorie din Roman sunt cercetate numeroasele piese descoperite in urma săpăturilor arheologice de la Bradu (unde se află relicvele cetății dacice Zargedava). N. COZLA CĂRȚI NOI Solurile de la Pol la Ecuator de MIHAI PARICHI Denumit impropriu pământ, solul — de fapt doar stratul subțire de la suprafața Terrei — întreține viața plantelor, a tuturor viețuitoarelor, fertilitatea fiind însușirea lui de bază. Toată geografia și îndeosebi biogeografia, geografia umană și geografia economică sunt dependente de cunoștințele despre sol. Știnta care-l studiază, pedologia, se sprijină astăzi pe complexul științelor naturii (geologie, mineralogie, petrografie, botanică) și al științelor de bază (chimia, fizica), toate servind agronomia. Concluziile cercetărilor întreprinse in veacul nostru, la care au contribuit și oamenii de știință români, fac obiectul acestei cărți. La început, autorul explică — accesibil, clar, ca de altfel pe întreg parcursul — cum se formează și cum se dezvoltă solul, din ce este alcătuit, structura sa. Apoi, cea mai mare parte a cărții se ocupă de caracteristicile tuturor zonelor de la Pol la Ecuator, cu tot ce le este propriu, tot ce le aseamănă și le deosebește. Dar fie că e vorba de solul tundrelor, de cel al regiunii temperate, al pustiurilor sau al tropicelor, solul e descris totdeauna in relație cu clima si vegetația. Acest mod de tratare conferă acestei lucrări, apărută in Editura Științifică și Enciclopedică, plusul necesar de interes și utilitate. CALENDAR S IANUARIE 1933 :: aviatorul Thorez a zburat prima dată in lume fâra motor intr-o cursă de 7 ore și 3 minute. 4 IANUARIE 1642 : s-a născut fizicianul, matematicianul și astronomul englez Isaac Newton (m. 1727), care a fundamentat mecanica clasică, enunțînd cele 3 principii fundamentale ale dinamicii și a descoperit legea atracției universale. t IANUARIE 1897 : s-a născut matematicianul român Ernest Abason (m. 1942), autorul unor valoroase contribuții la teoria funcțiilor periodice. 8 IANUARIE 1642 a murit marele savant al Renașterii italiene Galileo Galilei (n. 1564), fizician, matematician și astronom, constructorul primei lunete, descoperitorul munților din Lună, al naturii stelare a Căii Lactee, al petelor solare, al legii inerției, al legii căderii corpurilor și al pendulului. 1 IANUARIE 1890 : s-a născut scriitorul ceh Karel Capek (m. 1938), care, In piesa lui „R.U.R.”, conținînd o viziune de anticipație, a introdus termenul robot. Intrat azi in largă circulație