Magazin, iulie-decembrie 1976 (Anul 20, nr. 978-1003)

1976-07-03 / nr. 978

Revistă săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XX NR. 978 SIMBATA 3 IULIE 1976 12 PAGINI 1,50 LEI Evoluția Universului In­cosmos. LA FAȚA LOCULUI Astronomia acestui ultim sfert de secol pătrunde tot mai pro­fund in tainele Universului, ale materiei, dezvăluind noi și noi manifestări ale acesteia, noi fenomene, pînă mai ieri necunos­cute. Omul a pătruns în spațiul interstelar pină la 10 miliarde de ani lumină, cu ajutorul celor mai perfecționate instrumente, care au recepționat semnale radio sosite din metagalaxie. Tot­odată, s-a dovedit cu noi argumente că materia se află in con­tinuă mișcare și evoluție, că și astăzi apar stele, așa cum se întîmplă în constelația Orion, și că deci, in jurul noilor stele se formează sisteme planetare. Acest salt calitativ al astronomi­ei moderne se datorește, desigur, și astronauticii, care i-a ofe­rit posibilitatea să studieze unitatea materiei în Univers, la fața locului, în Cosmos. Fără îndoială, cele mai perfecționate instru­mente ale omului, cu ajutorul cărora studiază astrele, sînt sta­țiile interplanetare. Prin ele, s-a ieșit din marile și clasicele cu­pole înzestrate cu telescoape puternice și lunete perfecționate, tocmai dincolo de atmosfera Pămîntului, instalindu-se în spa­țiul cosmic laboratoarele de investigare. Ultimul deceniu, de altfel, este extrem de bogat în stații trimise spre cele mai în­depărtate puncte ale sistemului nostru solar, care, în felul a­­cesta a devenit tot mai cunoscut Tocmai, o parte din datele culese de la fața locului despre Venus sau Marte, despre Saturn sau Jupiter, constituie subiectul convorbirii cu dr. Cornelia Cristescu. (Amănunte in pagina a 5-a) Oamenii de știință au realizat un model posibil de structură al planetei gigant, Jupiter, inclusiv atmosfera a­­cesteia. In comparație cu Terra, a­­t­em : 1) nucleu ; 2) manta; 3) crus­tă ; 4) hidrogen metalic ; 5) zonă de tranziție; 6) hidrogen molecular supradens ; 7) atmosferă de hidro­gen și heliu ; 8) straturi de nori ; 9) cristale de amoniac ; 10) nori de cristale de hidrosulfat de amoniu; 11) nori de cristale de gheață. ** Un uragan fotografiat din față Acum cîteva luni, camera de tele­viziune instalată pe satelitul meteo­rologic american „NOAA­ 4“ a izbutit să obțină o imagine admirabilă a ura­ganului Doris, deasupra Oceanului Atlantic. Fotografia este luată in mo­mentul său maxim, cînd viteza vîn­­tului crescuse la 60 m/sec. In cen­trul imaginii se vede clar nucleul alb, masiv, „ochiul“ uraganului, de o formație spirală compactă. AERUL • Aproape trei sferturi din corpul nostru e apa ф Ce „populează" un strop de aer curat și o picătură de apă limpede? O Terra are apă și aer de ajuns, și totuși... ȘI APA NOI DOCUMENTE TRACICE . Intîmplări păstrate în arhivele pămîntului . Neîntrerup­tă continuitate de viețuire, din neolitic pînă astăzi. La­ Ghîrbom, o frumoasă ceramică, contemporană cu cea de la Cucuteni . O tăbliță de lut circulară, cu ambele fețe incizate . Cetatea­­ dacică de la Piatra Craivii. De sub cupa excavatorului sări rostogo­­lindu-se pînă departe în brazdă un obiect metalic, lucind în soare. Cineva strigă mai mult in glumă: „Oprește! Ai dat de aur!“ Era destul de ciudată apariția acelei mici brățări de aur, acolo în lunca Mureșului, la Cugir. Trebuiau făcute cercetări și este anunțat Muzeul Unirii din Alba Iulia; în­­tr-adevăr, a fost scos la iveală un tezaur de la numai trei metri adîncime. Trei vase de ceramică; într-unul erau păstrate 24 de brățări-lingouri de aur, în celelalte două, fragmente ale unor unelte de bronz. Pentru profesorul IOAN ALDEA, specia­list în arheologia preistorică, începea acea pasionantă investigare de reconstituire. O­­biectele găsite „mărturiseau“ că aparțin începutului epocii Hallstatt. Așadar, apro­ximativ două milenii și jumătate, în­­timplarea condusese la această" descoperi­re care, altcum, n-ar fi putut fi detectată, aflîndu-se în afara așezărilor cunoscute ale populației tracice. Dar tocmai acest lucru face plauzibilă intenția localnicilor traci de a-și ascunde aurul și metalul de schimb din calea năvălitorilor, îngropîn­­du-le nu in așezare, ci departe de ea, intr-un loc mai greu de bănuit — pe malul apei. De asemenea, aflarea unor fragmente de unelte de bronz, păstrate ca și aurul în vase de ceramică. Desigur s-ar putea crede că erau strînse pentru topit, dar e mult mai probabil că ele foloseau ca (Continuate în pagina a 9-a) Fauna la cei doi poli ai Pămîntului MIRIFICA LUME VIE DIN ANTARCTICA • O faună de adtine, „producătoare a unei dulci lumini" • Cea mai nouă descoperire an­tarctică : peștele fără sînge • Păsările cu poziție verticală • Există specii de animale bipolare ? CE ESTE ADEVĂR ȘI CE ESTE FABULAȚIE ÎN HIPNOZĂ ■ •­­ Demitizarea hipnozei • Ce dezvăluie și ascunde ea ? • Starea hipnotică: o stare par­ticulară a stării de veghe • O metodă în aju­torul medicinii... • O încercare de a explore încă atit de puțin cunoscutele disponibilități ale­­ ființei umane. Ce este hipnoza 7 Cum este folosită și in ce imprejurări ? De către cine și în ce scop ? Ce dezvăluie și ce ascunde ? Ce este adevărat și ce este fabulație ? în­trebările abundă in legătură cu acest fe­nomen „de atîta vreme în atenția oame­­nilor de știință, dar despre care circulă opinii atît de neștiințifice“, cum observa dr. VLADIMIR ARISTO GHEORGHIU, autor­ul unor lucrări despre hipnoză, a­­părute în țară și peste hotare. Ceea ce se știe de obicei e anecdotica plină de ciu­dățenii și mister, prin aceasta spectacu­loasă și atractivă, dar care nu arareori pare să desfidă rațiunea. Cum apare în ochii publicului, de pildă, cazul unui stu­dent american care în cursul unei ședințe de hipnoză începe să răspundă unor în­trebări, simple desigur, dar puse în dia­lectul finlandezo-suedez . Nu e uimitor . Ce s-a întîmplat de fapt. Cercetătorul nor­vegian As, folosind așa-zisa regresie hip­notică de vîrstă, i-a sugerat studentului, intrahipnotic, o vîrstă cînd el vorbise acest dialect, dar pe care îl uitase cu timpul... Mesajele erau stocate în memorie. Iar metodele, tehnicile folosite de specialiști făceau să iasă la iveală aceste date, cu­ (Paginile 6—7) (Continuare in pagina a 4-a)

Next