Magazin, ianuarie-iunie 1978 (Anul 22, nr. 1057-1081)

1978-01-07 / nr. 1057

Revistă săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XXII NR. 1057 SÎMBATA 7 IANUARIE 1978 8 PAGINI 1,50 LEI O nouă calitate în procesul de educație științifică Convorbire cu prof. univ. dr. TAMARA DOBRIN vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Făurirea pe pămintul României a unei înalte civilizații socialiste se găsește in etapa unei mutații majore, cind trebuie sa se treacă de la faza acumulării cantitati­ve la o fază superioară, aceea a luptei pentru o nouă calitate. Aceasta implică insă — așa cum rezultă din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională o ridicare la o nouă calitate nu numai a activității econo­mice ci și a celei politico-ideologice, a muncii de educație științifică a oamenilor, de făurire a unei conștiințe înaintate, socialiste, a unei concepții materialist­­dialectice despre natură, viață și socie­tate. Care sunt deci — acum la început de drum, in cel de-al treilea an al cincina­lului — obiectivele de bază privind ridi­carea muncii de educație la o nouă ca­litate ? — O primă coordonată este intr-adevăr evaluarea activității de educație științifi­că a maselor în raport cu obiectivele eco­nomice aprobate de Congresul al XI-lea al partidului și de Conferința Națională. Este necesară orientarea fundamentală a tuturor temelor și subiectelor care decurg din cuceririle cunoașterii contemporane — indiferent de formele în care vor fi cu­prinse — către dezbaterea, clarificarea în­țelegerea și aplicarea politicii științifice a partidului și statului nostru, a indicațiilor și sarcinilor exprese trasate de cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acestui important sec­tor, activității de formare a omului nou, proces extrem de complex și de lun­gă durată. Conținutul muncii de difuzare a cunoștiințelor științifice trebuie să poar­te pecetea responsabilității din partea tu­turor specialiștilor, a intelectualilor mun­citori, a cadrelor tehnice, a oamenilor muncii înaintați și să răspundă necesită­ților care revin fiecărui domeniu aplica­tiv, in ceea ce privește obținerea unor produse calitativ superioare, valorificarea materiilor prime, a surselor de energie, perfecționarea tehnologiei, a gradului de organizare a producției, realizarea unui mod de viață înaintat, menit să asigure sănătatea fizică și morală a tuturor mem­brilor societății.­­ Cu alte cuvinte, ridicarea calității muncii de educație trebuie să se reflec­te, inainte de toate, in rezultatele supe­rioare pe care oamenii muncii, le obțin in procesul de făurire a noii civilizații so­cialiste ? — Activitatea de educație științifică trebuie corelată în acest context cu vas­tul program de perfecționare a cadrelor desfășurat în fiecare unitate de muncă și condus de ministerele de specialitate, tre­buie să se integreze permanent acțiunii politice educative desfășurate de organele și organizațiile de partid. Aceasta inseam­nă că activitatea de educație științifică ION VADUVA-POENARU (Continuare in pag. a 2-a) PORTRETUL TERREI VĂZUT DIN COSMOS • Observații care urmăresc descifrarea unor procese geofizice • Un aparat care poate „vedea" lumina unei luminări de la 10 000 km • Vast proiect internațional pentru alcătuirea unor hărți geolo­gice cu ajutorul aparatajului navelor cosmice • O nouă știință - cosmogeologia • „Radiotemperatura" Pâmintului. Luna decembrie a fost marcată de un experiment științific de o importanță notabilă, reprezentat de plasarea pe o orbită circum­­terestră a navei cosmice „Soiuz 26“, la bordul căreia se află doi cosmonauți. Dincolo de multiplele și complexele experiențe care au loc în spațiul extraterestru, prin cuplarea acesteia cu stația orbi­tală „Saliut-6“ deosebit de importante se anunță a fi cercetările efectuate direct asupra planetei noastre. Observațiile urmăresc as­pecte global planetare, în vederea aprecierii cît mai detaliate a caracterului și dinamicii diferitelor procese care se desfășoară în atmosferă, la suprafața Terrei, ca și în interiorul acesteia. Apara­­tajul de care dispun cosmonauții este deosebit de sensibil. Iuri Zaițev, șef de secție la Institutul de cercetări cosmice al Academiei de Științe a U.R.S.S., de pildă, referindu-se la capacitatea noilor aparate imaginate de specialiștii sovietici descria, într-un recent articol, un dispozitiv capabil să capteze de la o depărtare de 10 000 kilometri radiațiile termice emise de o simplă luminare. (Continuare in paginile 4—5) GH. BRATESCU / INELELE PLANETEI URANUS (Pagina a 2-a) • LABORATORUL DIN INIMA PĂDURII V­i­­­­­I (Pagina a 2-a) / 4 / EXIGENȚELE UNEI VIEȚI RAȚIONALE • Progresul științei și sănătatea oa­menilor • Rolul mișcării fizice • Totul depinde de noi • Remarcabile cercetări românești au făcut posibilă reducerea in­cidenței infarctului și a cardiopatiilor is­chemice ALIMENTAȚIA. Oricît s-ar părea de curios, abia in ultimele două decenii s-a ajuns la concluzii ferme în ceea ce pri­vește concepția despre o alimentație ra­țională. In 1957 și 1963 Keys demonstrea­ză prin cercetări epidemiologice că între consumul masiv de grăsimi (peste 40—45 la sută din cantitatea totală calorică) și mortalitatea prin ateroscleroză există o strînsă legătură. Abia în 1952 Kinsell, Bronte-Stewart presupun că grăsimile nesaturate (uleiurile vegetale) au proprie­tatea de a scădea colesterolul din singe și abia în 1968 și 1969 Renzler Stamler ș.a. demonstrează prin cercetări mari populaționale că grăsimile nesaturate scad incidența infarctului. In 1970 P. Gyorgy demonstrează experimental că Prof. univ. dr. docent IULIAN MINCU șeful catedrei de Boli de nutriție și me­tabolism I.M.F. — București (Continuare în pagina a 6-a) С­ [UNK]Л. ­c. Cunoașterea fascinantului univers al ce­lulei realizează un ritm tot mai mare datorită folosirii tehnicilor moderne care au permis să se evidențieze cele mai complexe mecanisme ale vieții. EVOLUȚIA OMULUI ȘI CUNOAȘTEREA Cunoașterea contemporană a produs spectaculoase mutații in mai toate domeniile, dar în mod deosebit în biologie, în genetică, în biologia moleculară. Mai mult ca în oricare ști­ință, aici, în universul mecanismelor vieții și ale evoluției omului, restructurările sunt mai profunde și mai accelerate. Cel mai elocvent exemplu îl constituie teoria evoluționismului formulată de Darwin in secolul trecut, teorie care pune în prim plan importanța selecției naturale. Astăzi avem o vi­ziune mult mai exactă asupra evoluției și evident asupra ro­lului jucat de selecție în dezvoltarea viețuitoarelor și în apa­riția lui Homo Sapiens. In acest context, cercetarea contem­porană oferă date noi și în ceea ce privește evoluția creieru­lui viețuitoarelor și transmiterii informației (la nivelul în­tregii materii, nu numai la nivelul lumii vii). Acum se cu­nosc tot mai multe lucruri despre mecanismele intime ale vieții, despre potențialul organismelor de a-și apăra existen­ța. Pe această linie tematică, se înscriu, și întîlnirile cu publicul pe care le-a avut brigada științifică „Magazin“ în județul Vran­­cea — la Focșani și la Urechești — la invitația Consiliului județean al sindicatelor și al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă. Din brigada organizată sub auspiciile Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, au făcut parte : prof. univ. dr. Paul Popescu-Neveanu, dr. Constantin Maximilian, Institutul de Endocrinologie „С. I. Parhon“, dr. Marcel Uluitu, cercetător științific principal, Institutul de fiziologie normală și patologică „D. Danielo­­polu“ și dr. Viorel Florescu, Institutul de fizică și tehnologia materialelor. In numărul de azi prezentăm dialogul care a avut loc cu cooperatorii din Urechești, urmînd ca într-un număr viitor să inserăm dezbaterile din municipiul Focșani. Dezvoltarea funcțională a creierului . De-a lungul unei vieți ,valorificăm numai 10 la sută din potențialul cerebral • Creierul omenesc, un gigantic agregat totalizind 1S miliarde de neuroni • Ne naștem ca personalități umane nu odată cu nașterea propriu-zisă, ci pe parcursul vieții prin invâțare și educare ILIE JITIA. Evoluția pe scară animală inseamnă in ul­timă instanță și evoluția cre­ierului. Ce ne puteți spune, însă, in mod deosebit, despre evoluția funcțională a creieru­lui uman. Prof. univ. dr. PAUL PO­PESCU-NEVEANU. Mai întîi, trebuie să precizez că, în ge­neral, creierul omenesc este un gigantic agregat totalizind 15 miliarde de neuroni, apți, fie­care, să participe la 10 mi­liarde de circuite. Acest agre­gat a avut o apariție bruscă datorită mutației genetice ce a determinat nașterea organis­mului uman. Deci, nu vom vorbi despre evoluția creieru­lui ca atare. Ceea ce trebuie să consemnăm de la început este însă faptul că odată cu apariția acestui creier defini­toriu pentru om, apar și co­losale­ imprevizibile disponibi­lități. Noi nu reușim să valo­rificăm intr-o viață lungă și foarte activă mai mult de 10 la sută din potențialul cere­bral. Restul rămîne în rezer­vă. Poate că în aceasta și con­stă explicația creativității u­­mane prin nesfirșite combina­ții și variante ce se constru­iesc în cîmpurile emisferelor cerebrale. Pentru că cel mai remarcabil fapt ce trebuie con­semnat aici este cel al conti­nuei elaborări de operații, ten­(Continuare in pagina a 3-a)

Next