Magazin, iulie-decembrie 1978 (Anul 22, nr. 1082-1108)

1978-07-22 / nr. 1085

Revistă săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XXII NR. 1085 SIMBATA 22 IULIE 1978 8 PAGINI 1,50 LEI OMUL MODERN SI ALIMENTAȚIA Ce înseamnă viața și alimentația rațională ? De ce mîncăm uneori prea mult ? Cum se face că, în general, greutatea organismului rămîne între anumite limite de-a lungul zilelor și anilor ? De ce însă uneori greutatea e excesivă ? Iată doar câteva dintre întrebările pe care le regăsim în ultima vreme frecvent în preocupările medicinii moderne. De aici, o altă întrebare, firească : de ce medicina se arată astăzi atât de interesată de problemele nutriției ? Răspunsul a fost dat : starea de sănătate sau de boală e foarte strîns legată de alimentație. Domeniul apărea pînă nu de mult destul de simplu. Bunul simț se considera suficient în aprecierea modului, cantității și conținutului meniurilor noastre. Or, s-a constatat că lucrurile sînt mult mai complexe și în întreaga lume se fac cercetări aprofundate privind interacțiunea hranei și organismului. Sunt multe „legi“ și „principii“ ce rămîn încă să se descopere. Dar, în paralel cu dezvoltarea cunoștințelor științifice, se dovedește a fi esențială în asigurarea calității vieții, participarea tuturor și a fiecăruia în această amplă acțiune de înțelegere și aplicare in practică a unei atitudini raționale și în materie de hrană. Fără a intra în amănunte de mare specializare, revista noastră a înscris în numărul de astăzi cîteva dintre problemele ce se cer cunoscute. (Amănunte în paginile 2-3) Lumea văzută la microscop Fotoanaliza furnizează științei informații prețioase. Iată un detaliu dintr-o hologramă mărită care servește la stocarea datelor cu ajutorul laserului. MAGNETISMUL PLANETELOR (Pagina a 4-a) CE RISCĂ FUMĂTORII (Paginile 4-5) Sănătatea apelor Terrei UZINA AQUA 9 O recunoaștere de prestigiu a oceanografiei românești ф Primele rezultate ale campaniei efectuate de comandantul Cousteau Ф Semne neliniștitoare în „buletinul de sănătate" al Mediteranei . Măsuri preventive pentru sănătatea apelor Terrei. Comitetul de perfecționare al Institutului Oceanografic al Franței i-a atribuit eminentului oceanolog român, dr. MIHAI BACESCU, directorul Muzeului de istorie naturală „Grigore Antipa“ medalia comemorativă „Prințul Albert I de Monaco“ (premiul Manley-Bendall). Este cea mai mare distincție pe care o acordă acest for internațional. Dacă am urmări contribuțiile celor 30 de personalități laureate până acum și al Institutului Oceanografic din Paris, fundația Prințului „Albert I“ care decerne această medalie, am avea în bună parte imaginea a ceea ce s-a realizat în oceanografia modernă de cîțiva dintre marii ei pionieri. Ar fi de ajuns să amintim cîteva nume care au fost gravate pe acele medalii de bronz. Printre primii, Paul Portier, profesor la Collège de France, apoi Anton Bruun, celebrul oceanograf, care cu nava „Galathea“ a reușit să aducă dovada că organisme dezvoltate puteau trăi și la o adincime de peste 10 000 de metri. Lev Al. Zenkevici, specialist in faună abisală, care a pus bazele oceanologiei sovietice, cercetînd mările Nordului sovietic. Oceanul înghețat și Mările din CATINCA MUSCAN (Continuare in pagina a 6-a) EVOLUȚIA LUMII VII Convorbire cu MINODORA PĂTRAȘCU doctor în biologie 9 Neodarwinismul, sau ideea că unitatea de bază a evoluției nu este individul ci populația . Variațiile genetice apar in mod întîmplător . Selecția naturală, forța motrice cea mai creatoare în procesul transformării lumii vii. Meteorologia la zi UN DESERT DEASUPRA OCEANULUI 1a 9 Fenomene meteorologice inedite 9 Cum se explică originea norilor de praf 9 Cauzele unor perturbații atmosferice enigmatice 9 Pină unde poate „zbura“ praful 9 Eforturi pentru combaterea efectelor negative ale unor fenomene meteorologice. Agențiile de presă internaționale semnalau de curînd un puternic val de căldură pe coastele americane ale Atlanticului, amenințînd să producă diminuări în producția agricolă. Pe de altă parte, în zona americană situată între Tropicul de Nord și Ecuator, aerul atmosferic este în vara aceasta mai rece ca de obicei, iar frecvența tornadelor a crescut. Care este explicația acestui fenomen ? Au fost omise cîteva ipoteze, cea mai realistă fiind considerată a cercetătorilor Toby N. Carlson și Joseph M. Prospero. Aceștia susțin că perturbațiile atmosferice de pe continentul american sunt de dată mai veche, ele începînd cu peste un deceniu în urmă. După părerea lor, fenomenele meteorologice și anomaliile climatice s-ar datora uscăciunii care face ravagii de mai multă vreme în Africa și care ar avea repercusiuni pînă la coastele americane, (in imagine), mai ales în zona cuprinsă între tropice și ecuator. Implicit, prin aceste modificări ale temperaturilor atmosferice, s-ar produce abateri de la starea normală și in alte regiuni ale continentului american. Ipoteza celor doi cercetători a stîrnit un viu interes științific, determinînd Ministerul Comerțului din S.U.A. să organizeze un program de observații, menit să dezlege enigmele unor fenomene atmosferice ce se petrec de cițiva ani in Atlantic și pe coasta nord-americană. De la primele probe de aer atmosferic s-a constatat că, deasupra insulelor Barbados, in cursul acestei veri, aerul con GH. BRĂTESCU (Continuare in pagina a 5-a) Evoluția biologică, fenomen de importanță capitală pentru planeta noastră, nu mai constituie astăzi o taină a naturii. Mecanismele intime ale apariției vieții și diversificării ei sînt în bună parte descifrate, mai ales datorită unei cunoașteri tot mai aprofundate a universului ereditar. — Există o teorie modernă care să explice apariția și evoluția vieții celor aproape 4,5 miliarde de specii și plante care populează azi Terra ? — In ultima vreme ca urmare a unor descoperiri epocale în domeniul științelor biologice și, mai ales, în domeniul geneticii moleculare, procesul apariției și evoluției materiei vii este explicat pe baza teoriei sintetice (a teoriei biologice), sau a teoriei neodarwinismului modern. Aceasta pornește de la ideea că unitatea de bază a evoluției nu este individul, ci ION ȚUGUI (Continuare in paginile 4—5)