Magazin, ianuarie-iunie 1979 (Anul 23, nr. 1109-1134)

1979-01-06 / nr. 1109

__«К — I Сп*А~&Г 7 „Fie ca noul an sa aducă noi și mari succese­­­in înflorirea României socialiste, în reali­a Programului partidului ce corespunde celor mai­­ înalte năzuințe de prospe­r nostru popor !" NICOLAE CEAUȘESCU 5_1 Revistă săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XXIII NR. 1­109 SIMBATA 6 IANUARIE 19798 PAGINI 1,50 LEI OMAGIU FIERBINTE LA ANIVERSAREA TOVARĂȘEI ELENA CEAUȘESCU La 7 ianuarie tovarășa academician Elena Ceaușescu își aniversează ziua de naștere, eveniment care oferă un fericit prilej oamenilor de știință, întregului nostru popor, de a omagia activitatea sa multila­terală pe tărîm social-politic, în domeniul creației științifice, al dezvoltării chimiei în patria noastră. Este cunoscut faptul că tovarășa Elena Ceaușescu s-a dăruit din tinerețe cauzei progresului social, a desfășurat o bogată activitate revoluționară, pe care Partidul Comunist Român a prețuit-o, încredințîndu-i sarcini de mare răspundere în conducerea sa. Militînd cu consecvență pentru victoria clasei muncitoare în România, domnia­ sa trăiește astăzi satisfacția de a-și vedea îm­­plinindu-se, cu fiecare zi, idealurile, trans­formarea întregii societăți românești în spiritul convingerilor sale. Imbrățișind una din cele mai dinamice ramuri ale științelor — chimia — tovarășa Elena Ceaușescu a muncit cu neasemuită perseverență spre a se forma într-o disci­plină de front a acesteia , compușii macro­­moleculari. Domnia­ sa a trebuit să înfrunte toate dificultățile proprii unui domeniu nou și de mare complexitate, știut fiind faptul că acesta apelează la cunoștințe vaste, atît din sectorul științelor fundamentale, cît și din al celor aplicate. Desăvîrșindu-și stu­diile la Facultatea de chimie industrială a Institutului Politehnic din București, unde a obținut titlurile de inginer-chimist și de doctor în științe chimice, domnia­ sa se dedică muncii de cercetare la ICECHIM­­București, institut la dezvoltarea căruia are o contribuție cu totul remarcabilă. Lucrările sale din domeniul sintezei poli­merilor, al aplicațiilor acestora în indus­trie, al metodelor analitice de caracteri­zare sînt larg apreciate pe plan intern și internațional. Este de subliniat faptul că o mare cotă din preocupările sale științifice privesc elastomerii, în interiorul cărora a realizat poliizopren prin polimerizare s­ereospecifică. Aceste studii, conduse pînă la profil indus­trial, dovedesc capacitatea sa creatoare, afecțiunea față de temele cele mai dificile și moderne din chimia compușilor macro­­moleculari. Inconjurîndu-se de un grup de colaboratori destoinici, la a căror forma­țiune științifică a adus o contribuție efec­tivă, în numai două decenii, tovarășa Elena Ceaușescu reușește să impună ICECHIM-ul în fruntea unităților de cercetare ale tării. Acad. prof. CRISTOFOR SIMIONESCU Vicepreședinte al Academiei Republicii Socialiste România (Continuare în pagina a 2-a) (Din Mesajul de Anul Nou) In anotimpu­ acesta de muncă și de vis, suntem­ purtați în zborul Luminii fără teamă de cel mai brav din fiii acestui trunchi român, de fiica țării, demnă, iubită ca o mamă. Ea este raza-naltă ce crește din stejar, un soare blind ce rnde și-n flăcări arde ceața pe frunte, din lumina anină, cum in zori pe fruntea țârii mele surîde dimineața. Am intîlnit-o-n fabrici și am vâzut-o-n ger, chemată de dorința de a servi o țară și palma ei de mamă cu grîu aurifer era ca o lumină pe trupul țârii, clară. Peste retorte, unde atomii se-mblinzesc, se pleacă, dulce iris, ascunse lumi destramă și iar, în Sfatul țării alături de popor, la pacea lui veghează, la soarta lui ia seamă. Azi, cind in spir dă pragul acestui an viteaz, aniversăm cu țara a nașterii durată și, întru voia țării unindu-i „La Mulți Ani !“, îi readuc omagiul cu țara deodată I­N. GRIGORE MARÂȘANU Ш fpl шяшшшшшшшятЁ1ЁтшяшЁЁвтшш • Enciclopedia ,,Magazin' : Quark și antiquark (pag. a 4-a) • Electricitate^ atmosferei (pag. 4—5) • Conferința mondială asupra climatului (pag. a 5-a) • Uniflța și alimentația rațională (pag. a 6-a) •­­ Știința și sportul (pag a 8-a) Ferestre spre Univers s-a început in astronomie a fost o lungă dominare a mi­turilor, la baza cărora se afla homocentrismul și situarea Pă­­mîntului în centrul Universu­lui, al tuturor fenomenelor care se petrec în spațiile nemărgi­nite și fascinante ale lumii ma­teriale. Fereastra prin care Homo Sapiens privea dincios de orizontul lui era înnegurată de necunoașterea exactă a ceea ce erau el și spațiile vaste ale materiei infinite din care fă­cea parte. (Continuare în pagina a 5-a)

Next