Magazin, iulie-decembrie 1979 (Anul 23, nr. 1135-1160)

1979-07-07 / nr. 1135

Nr. 1­135 din 7 iulie 1979 MAGAZIN Pagine a 3-e (Urmare din pagina 1o­ cietății costituie în același timp o condiție și o reflectare a progresului material și spiritual al întregului popor. Această con­cepție profund umanistă aparține partidu­lui și statului nostru și se află in perma­nenta atenție a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidu­lui, președintele țării. Cindva, în primul an al secolului, sa­vantul Victor Babeș visa la acest timp posibil : „Trebuie, spunea el, să ne intre­­băm dacă n-am putea și noi să facem mai mult decît ceea ce se face astăzi, avînd in vedere nu numai individul, nu numai mul­țumirea cetățenilor, ci mai cu seamă viito­rul neamului“. Dar piedicile se ridicau pu­ternice și apăreau adesea insurmontabile. „Țăranul suferă și moare, constata el a­­tunci, de o parte din cauza boalelor in­­fecțioase care pot fi combătute și ar putea fi combătute și la noi, pe cînd un alt grup de boale de care suferă țărănimea sunt boalele mizeriei...“ La aproape patru decenii distanță de cînd Babeș rostise aceste cuvinte, statisti­cile sănătății erau nu mai puțin îngrijoră­toare. Era de pildă, în anul 1938, cel mai fertil an al României antebelice, iar mor­talitatea infantilă se ridica la un număr ACADEMIA DE ȘTIINȚE MEDICA­LE A PRIMIT DIN 1974 PINA LA 15 APRILIE 1979; 1 123 DE PROPUNERI DE INOVAȚII ȘI INVENȚII, dintre care : • 1 016 invenții românești , 107 străine ; • Aparatură, dispozitive și instru­mentar medical — 520 ; • Medicamente, produse biologi­ce - 211 ; • Metode de investigații (diag­nostic și tratament) — 285 ; • La ora actuală sunt peste 250 propuneri noi de aparate și instru­mente medicale înregistrate, care, așa cum apreciază Academia de științe medicale, prezintă interes pentru sectorul sanitar, în evidență, pe priorități, pentru construirea de prototipuri sau începerea fabricației in serie. ★ • IN 1938 funcționau 1 239 dis­pensare medicale ; • IN 1979 funcționează peste 5 600 dispensare medicale teritoria­le de întreprindere, școlare și stu­dențești ; • IN 1938 existau 37 policlinici ; • ASTAZI sunt 408 policlinici in cadrul cărora funcționează mai mult de 4 500 cabinete de consultații și tratamente de specialitate. ★ • NUMĂRUL PATURILOR DE SPITAL a crescut la peste 187 200 față de 30 800 în 1938 ; • PERFECȚIONAREA CONTINUA A REȚELEI SANITARE face ca fie­care cetățean al țării să beneficieze de asistență medicală de bună cali­tate, pe baza principiului teritorial, al ierarhizării activităților preventi­ve, curative și de recuperare. impresionant : 179 decese la copiii de pină la un an, raportat la 1000 de născuți vii. Malaria făcea ravagii : 961,5 cazuri la 100.000 de locuitori, fiind una dintre cau­zele majore de incapacitate de muncă, tu­berculoza se cifra la 293,9 cazuri la 100 000 de locuitori, febra tifoidă la 31,8 la 10.000 de locuitori, difteria — 16.3 la 10.000, iar si­filisul atingea 216,3 la 10.000 de locuitori ! Dar ar fi suficient pentru a înțelege rava­giile bolilor din acel 1938, cu recordurile economice ale regimului burghez, să con­semnăm media de viață : 42 de ani ! Astăzi, e aproape de 70 de ani ! Nu mai este posibilă, cred­ nici o raportare la acel timp. Dar chiar și comparațiile între di­feritele etape ale parcursului de 35 de ani de socialism devin dificile. Ritmul verti­ginos de dezvoltare economică, impactul științei și tehnicii asupra vieții materiale și spirituale a țării au schimbat nu numai arhitectura orașelor și satelor, au îmbogă­țit nu doar ambianța cotidiană și conținu­tul de fapte al zilelor noastre, ci s-au răsfirat favorabil asupra stării de sănătate, asupra modului de comportare — de înțe­legere și aplicare a regulilor de igienă in­dividuală și socială —­ asupra sistemului sanitar. S-a dezvoltat și modernizat o în­tinsă rețea de unități sanitare, s-au creat medicamente, s-au produs vaccinuri etc. etc. E poate de ajuns să ne amintim ce a însemnat în acești ani eradicarea unor boli, considerate pînă atunci endemice ! La un moment dat —, după 1961 — cineva ex­clama“ nu s-a mai semnalat nici un caz de malarie, nici măcar pentru studiu !" Au fost create vaste campanii antiepidemice. Poliomielita care făcea ravagii era astfel limitată la maxim ! In 1955, o altă emoție intre specialiști : primele flacoane cu pe­nicilină fabricate în țară ! Iar în statistici, curbele unor boli ce secerau mii de vieți anual scădeau vertiginos : pe lîngă mala­rie și poliomielită, difteria, tetanosul, febra tifoidă etc. A scăzut ponderea deceselor prin boli acute ale aparatului respirator și digestiv, prin boli infecțioase și parazita­re. Mortalitatea infantilă a scăzut într-un ritm foarte accentuat. Bolile profesionale sînt în continuă scădere. In ce privește natalitatea, în ultimii 10 ani, ritmul mediu anual al sporului natural a înregistrat cele mai mari creșteri din Europa. Firește, medicina se confruntă astăzi cu problemele ce decurg din chiar confortul oferit de viața modernă — bolile cardio­vasculare, accidentele de circulație se în­scriu în acest nou context. Iar cercetarea este solicitată să găsească răspunsuri — care, înscriindu-se în terapeutica modernă, să traseze tabloul medicinii contempora­ne, o medicină folosind datele cele mai noi ale științei, aplicate cu dragoste și pasiune în slujba sănătății. ȘTIINȚA ȘI PROGRESUL PATRIEI Activitatea de ocrotire a mamei, copilului și tineretului este urmărită ca obiectiv prioritar, asigurîndu-se condiții cit mai bune privind dispen­­sarizarea gravidelor, asistența la naștere, optimizarea supravegherii medicale active a noilor născuți, a copiilor mici, a preșcolarilor, elevi­lor și tinerilor. Astfel au putut fi îmbunătățiți continuu indicii de na­talitate. De asemenea și cei ce se referă la dezvoltarea fizică a copii­lor din țara noastră se înscriu pe o curbă ascendentă. Ansamblul condi­țiilor create au condus la creșterea unei generații viguroase. Tinerii de astăzi sîn­t mai înalți, mai viguroși, iar adolescența se încheie cu 6-12 luni mai devreme. Ei se încadrează cu ușurință in procesul de școlari­zare de la vîrsta de 6 ani. La Spitalul clinic de oftalmologie din București, dr. Petre Stănescu împreună cu echipa sa au pus in lucru cele mai moderne tehnici și medicații. Printre acestea, implan­­­turi cu cristalin, tubulaturi în dezli­pirea de retină, betablocanți in glaucom. O profesiune a sacrificiu­lui personal în slujba semenilor, a înaltei competențe profesionale și dragostei de om. Prin aceasta, se continuă o prestigioasă tradiție a școlii medicale românești. Microscopia electronică în baleiaj (SEM) constituie una dintre cele mai moderne modalități de investigare a ultrastructurii celulare. Un colectiv de specialiști - dr. N. Manolescu, V. Ciocnitu, C. Dimitriu — de la In­stitutul „Victor Babeș" a realizat o serie de lucrări, folosind dotarea ex­cepțională a I.C.V.B. „Pasteur" din București. In fotografie, singe perife­ric uman, mărire de 30 000 de ori. Imaginea unui limfocit „B“. Pagină realizată de CATINCA MUSCAN

Next