Magazin, ianuarie-iunie 1980 (Anul 24, nr. 1161-1186)

1980-01-05 / nr. 1161

Nr 1 161 din S ianuarie 1980 MAGAZIN SIIL Ф Posibilitățile organismului uman de a se adapta la eforturi nebănuite ф Poate trăi omul fără substanțe minerale ? ф Meniuri excentrice, sau reminiscențe alimentare străvechi ? ф Tabloul elementelor pe lista de bucate @ Industriile alimentară și farmaceutică consumatoare de materii prime naturale. Agenția France Presse a transmis o știre bizară. Un anume Michel Lotilo a mișcat o... bicicletă. După ce a înghițit ultima porție, constind dintr-o bucată de anvelopă tocată mărunt, „gurmandul“ a trebuit să fie internat in spital unde i s-a făcut o intervenție chirurgicală de urgență. Bolnavul, care iși „mîncase“ in porții, timp de trei săptămini, propria-i bicicletă, sub formă de pulbere metalică, асит [UNK] o durere violentă in partea dreaptă a abdomenului. Fără a mai sta mult pe ginduri, chirurgul de gardă l-a operat, constatind cu stupoare că originea durerii o constituia nu metalul digerat, ci o banală... apendicită. întrebat de către un reporter al revistei „Newsweek“ care a fost scopul actului său neobișnuit, Lotilo s-a declarat prompt că a dorit să stabilească un record in materie de... meniuri și gastronomie. Sigur, această experiență singulară, ține de excentricitate, de dorința unui oarecare, lipsit de alte posibilități onorabile, spre a ieși din anonimat. Dincolo de scatul aparent senzațional, ingerarea unei importante cantități de metal de către o anumită persoană, trebuie privită prin prisma posibilităților organismului uman de a se adapta la eforturi nebănuite. Fără îndoială, nu este vorba de consumarea unor corpuri contondente, ci de mistuirea diferitelor elemente care compun în esență, planeta. Iată-ne deci la întrebarea : Pămîntul constituie un aliment ? Luat in ansamblu, da. Deoarece elementele chimice care intră in compoziția planetei sunt incluse, intr-o formă sau alta, in alimente. Dar și în particular, Pămintul adesea este luat ca aliment. Acestei consumări directe a unor diferite roci sau săruri naturale i s-ar putea da denumirea de geofagie. Geofagia este practicată de om, dar nu numai de om, din timpuri imemorabile, cînd substanțele diverse minerale au început a fi adăugate instinctiv, ca elemente de completare a „meniurilor“ primitive. In zilele noastre, diferite roci, preparate sub formă de pulbere, sunt utilizate in unele regiuni ale Globului ca ingrediente sub formă pură, sau în amestec cu alimente vegetale. Iată, de pildă, în zonele ecuatoriale ale Africii, populații numeroase folosesc ca aliment o argilă verzuie, cu un gust plăcut, ce amintește vagintul din laptele de vacă. Pappașii din zona Golfului Humbold consumă ca desert, de asemenea un soi de argilă. Argilele grase sunt utilizate și ca adaosuri in unele preparate culinare populare din Columbia și Venezuela. Argilele alimentare albe, grase, cu un gust dulce — acrișor, se vînd în piețele Iranului. Vestita mîncare italiană „alica“ cuprinde in rețeta sa făină de griu și argilă fină extrasă din Golful Napoli. In fine, o delicatesă populară siberiana este preparată din lapte de ren și... caolin. Omului civilizației secolului XX, asemenea gusturi gastronomice îi vor părea, poate bizare. De fapt însă, noi consumăm și — fără îndoială vom continua a mînca — roci și săruri naturale, dintr-o nevoie organică. Se poate oare concepe o alimentație lipsită total de sare ? Dar nu numai acest mineral este un component indispensabil hranei. Potasiul, bicarbonatul, diferite chimicale naturale sunt utilizate ca ingrediente sau coloranți alimentari. Insă rocile ajung pe lista meniurilor moderne și în ipostaza de componente ale apelor minerale, atît de larg consumate astăzi. Alături de bicarbonatele calcice, acestea cuprind clor, sodiu, potasiu, brom, iod, litiu, fier, aluminiu, mangan, sulf, bor. Uneori, asemenea ape conțin cantități atât de mari de substanțe minerale dizolvate din adineurile Pământului, incit devin materie primă de exploatare... minieră. O asemenea apă, bogată in bor, este fructificată industrial și în țara noastră. Lista de roci ingerabile ar fi incompletă dacă pe ea nu ar figura larga gamă de elemente atît de utile sănătății omului — care intră în componența medicamentelor — de la calciu, la aur. Aproape toate elementele de pe tabloul lui Mendeleev par a fi comestibile, sub o formă sau alta. Și. in mod poate de necrezut, numărul acestora, nu scade in raport cu dezvoltarea civilizației, ci crește, dacă ținem seama de producția atit de diversificată a industriei alimentare, care utilizează preparate chimice mereu mai subtile pentru păstrarea sau înnoirea calităților sortimentelor, precum și a gamei de produse continuu perfecționate ale industriei farmaceutice. Eeofagia este rezultatul unei experiențe imemorabile. Ea completează firesc caracterizarea omului ca omnivor, ca element al naturii. GH. BRĂTESCU 1 (Urmare din pagina 1)ințifice pe care le reclamă diversificarea și ridicarea nivelului calitativ al întregii producții. Pornind de la șapt emeiste realizări, anul 198» vine sa ne confrunte — în însăși spiritul dezbaterilor și documentelor recentului Congres al partidului — cu cerințele specifice unei continuări pe o treaptă superioară a întregului proces de edificare socialistă, de afirmare consecventă, susținută, a revoluției tehnico-științifice, de întărire a forței materiale și spirituale a țării, a bunăstării întregului popor. Lărgirea bazei de materii prime și energie, ridicarea nivelului calitativ al producției cît și dezvoltarea corespunzătoare a sectoarelor industriale de cea mai înaltă eficiență și tehnicitate — obiective de primă mărime — reclamă mai mult decît oricînd clarviziune și competență deschideri înnoitoare, o potențare superioară a întregii activități de cercetare științifică, o valorificare maximă a inteligenței tehnice, a creației originale, a forței de previzionare. în Raportul prezentat în fața celui de al XII-lea Congres, secretarul general al partidului, «tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat cu pregnanță într-un capitol distinct, acest rol de primă mărime al științei, factor determinant al dezvoltării sociale. Toate marile probleme ale modernizării economiei — de la descoperirea de noi surse de materii prime și energie pînă la generalizarea mecanizării, automatizării și cibernetizării — implică, în concepția partidului nostru, o gîndire îndrăzneață, un spirit revoluționar și, mai ales, o descătușare fără precedent a uriașei energii de creație a maselor, o dinamizare a forței lor novatoare. Crearea unei puternice opinii de masă în favoarea promovării intense, permanente, a progresului tehnic, a preluării și generalizării celor mai judicioase inițiative se conjugă, însă, în planul activității formative cu explicarea și înțelegerea tendințelor și sensului dezvoltării economico-sociale, a profundelor transformări revoluționare care au loc în țara noastră și în întreaga lume. Iată de ce, cu deosebire remarcabil, începutul noului an se identifică spre binele și viitorul de cutezanță și înfăptuire al țării, cu efervescentul dialog civic prilejuit de apropiatul Congres al Frontului Unității Socialiste, cadru amplu de dezbatere și promovare a noului, de accentuare a democratismului de esență pentru care milităm, de reafirmată adeziune, a întregului popor, la Programul partidului, la idealul comunist al devenirii noastre. Conferințele județene ale Frontului Unității Socialiste desfășurate chiar în aceste zile demonstrează astfel antrenarea consecventă a milioane și milioane de oameni ai muncii la viața social-politică și economică a țării, prilej de manifestare a unor noi inițiative, a unei excepționale unități de acțiune și angajare politică, sporită exponențial prin suflul de înnoire și cutezanță al Hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres, prin înaltul exemplu comunist al celui aflat — prin hotărîrea noastră unanimă — în fruntea partidului și a țării. Cu atît mai mult, începem noul an cu nesfirșită încredere în calea comunistă a viitorului țării, cu optimism și nestrămutată convingere că stă în puterile noastre să înfăptuim ceea ce ne-am propus, făcînd astfel din 1980 un an de justificată mîndrie, începutul de aur al unor ani viitori și al unui deceniu de strălucita afirmare a României în rîndul țărilor lumii. Informatica în peste 3000 de ipostaze aplicative (Urmare din pagina 1, tează toate formele gîndirii umane și care se repercutează, in consecință, asupra Întregii noastre existențe și conștiințe sociale. Tot ceea ce numim activitate intelectuală, de la formele ei concret-practice la cele mai elevate expresii ale gnosisului teoretic, se pretează la dezvoltare și optimizare pe baze informatice. Nu ne-am propus aici să trecem în revistă aplicațiile majore ale informaticii în economie. Ele sunt destul de bine cunoscute și au început de un număr de ani să fie transpus în realitate și in țara noastră. Ele par firești și necesare. Există însă aplicații care bruschează imaginația și pe care trebuia mizat, credem, pentru mobilizarea spiritului, pentru scoaterea lui din cimpul magnetic al paradigmelor, al rutinei, chiar dacă uneori aceste aplicații sunt pitorești, dar minore. Valoarea lor modelatoare, „didactică“, este inestimabilă, legîndu-se direct de personalitatea pregnantă a omului contemporan care își cere exprimarea în forme cît mai adecvate propensiunilor ei estetice și ideologice, ceea ce contravine flagrant legilor industriei moderne. Ieșirea de sub lipsa de personalitate a marilor serii în industria textilă, cea de mobilă, construcții, se poate face, de exemplu, la modul ideal tot prin calculator. De remarcat că debuturi promițătoare pe linia celor menționate mai sus au avut loc și in țara noatră prin strădaniile unui grup de studenți de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ sub conducerea matematicianului Cr. Bruteanu. Proiectarea imbrăcăminții și simularea evoluțiilor modei este un complement firesc al acestor preocupări. Ieșirea din cercul strict al alternativelor de același nivel și înlăturarea sentimentului de repetare se poate realiza prin implicarea marelui căutător al noului care este calculatorul programat corespunzător. S-au înregistrat de asemenea simulări ale ,,administrației, menajere, proiectări ale concediilor și vacanțelor invariante în funcție de preferințele și disponibilitățile pecuniare și o soluționare a unor probleme care păreau cîndva doar de domeniul psiho-sociologiei. Prevederea și simularea regimului ploilor, uraganelor și cutremurelor, se poate face la un nivel de fiabilitate și finețe care le-ar minimiza efectele nefaste. La acestea se adaugă studiile computerizate de seismicitate a clădirilor, testarea oboselii metalelor și a rezistenței construcțiilor. Un alt imperativ mondial, care capătă însă accente specifice in cazul economiei, este cel al gospodăririi resurselor energetice, mărirea eficienței lor în utilizarea și reducerea la cote minime a pierderilor. Datele obținute prin cercetarea în miraroșu sau prin alte metode a radiațiilor calorice ale camerelor și clădirilor sunt stocate și prelucrate automat. De fapt una din marile resurse energetice Încă aproape virgină este tocmai minimizarea risipei și înlăturarea soluțiilor neavantajoase. In sfirșit, să reamintim saltul calitativ realizat prin computerizare în agricultură și medicină. Optimizarea amestecului hranei la animale și simularea evoluțiilor genetice in zootehnie, diagnosticul precoce al cancerului, detectarea localizării, stabilității și naturii leziunilor intracraniene, stau alături de studii ale alcoolismului, identificarea desenelor papilare, amprentei vocale ca și de furnizarea unei mase de informații și soluții anchetatorului penal. S-a relatat recent in presă despre o colaboratoare a fostului premier japonez Tanaka, care reușise să obțină fraudulos mari sume de bani de la diverse firme japoneze prin imitarea vocii fostului său patron. Unul singur dintre cei abordați, deși fără nici o bănuială expresă, a avut prevederea de a da spre analiză calculatorului banda convorbirii, dînd astfel un vileag impostura. Și, departe de a încheia seria aplicațiilor pe care le propune informatica și cibernetizarea, să reflectăm la tot ceea ce ar putea oferi în ansamblul lor, omenirii, toate aceste progrese ale științei in condițiile reducerii cheltuielilor pentru înarmare, într-un climat de colaborare, cooperare și pace. Pagina a 3-a Captator solar Prof. Emil Haivas din Constanta și colaboratorii săi I. Vele, D. Coman, Oprea Pantazicd și Stănescu Vișan experimentează de 5 ani un tip de captator solar din plastic, cu rezultate deosebit de bune. In acest an au funcționat 10 case solare, precum și dușurile de plajă din Eforie Nord și Constanța — insumind o suprafață de 200 m2 care încălzesc 40 tone apă pe zi intre 40—65 ° C și circa ■ 4 000 tone intr-un sezon estival. In fotografie , cel mai rentabil tip de captator solar pentru o locuință individuală , are 4 m2, capacitatea de 200 l, și încălzește 920 l. apă pe zi. Se economisesc circa 2800 kwh anual, care anterior erau consumați de boilerul electric. în ținuturile arctice dar și în deșert... Este curios, dar albinele reușesc să zboare și in ținuturile arctice și in deșert. Căldura excesivă sau gerul nu le prea incomodează. Cum de izbutesc astfel de performanțe ? Răspunsul l-a găsit un cercetător american, B. Heinrich care, după cercetările făcute cu Apis mellifera, e de părere că albina iși folosește... capul pentru a risipi un exces de căldură, cu ajutorul unui mecanism foarte ingenios. Cind sunt ținute la temperaturi de 46 grade C, albinele secretă picături de nectar care se evaporă. Apariția unei picături de nectar pe limba albinei provoacă o răcire cu citeva grade a temperaturii corpului ei. După aceea, ele înghit din nou nectarul și il eliberează iar, dacă temperatura se ridică și așa mai departe... Temperatura toraxului este stabilizată, citeva secunde mai tirziu, fie printr-o difuzare pasivă a căldurii fie prin transfer activ, prin circulația sanguină. Dimpotrivă, cînd temperatura mediului ambiant este foarte scăzută, albinele își folosesc toraxul pentru a înmagazina căldura, care este redistribuită apoi, pasiv, către cap. Jocurile copiilor... După cum opinează experții din R.F.G., educația in materie de circulație rutieră trebuie să înceapă de la vîrsta de doi ani. Răspunderea pentru o comportare corectă pe stradă revine in primii ani ai copilăriei exclusiv părinților. La vîrsta preșcolară, intervin instituțiile specializate, iar mai tirziu, școala va trebui să șlefuiască educația respectivă, familiarizând elevii cu legile circulației moderne. In imagine, un copil de doi ani învață, jucindu-se, regulile de circulație, sub supraveghere, manevrind un mic automobil de plastic. Reflexele sale sunt urmărite cu un tester, racordat de micul vehicul jucărie printr-un cablu.