Magazin, iulie-decembrie 1980 (Anul 24, nr. 1187-1212)

1980-07-05 / nr. 1187

Nr. 1­187 din 5 iulie 1980 MAGAZIN ISTORIA VORBESTE гЛ (Urmare din pagina 1) precizează că, atunci cînd era în culmea puterii sale, Burebista putea dispune de un efectiv de război de cel puțin 200 000 de ostași. La aceste informații succinte Dion Chrynostomos, adaugă precizia că acest rege și-a început opera de reorga­nizare a geților cu ajutorul lui Deceneu și a întreprins cucerirea țărilor celtice din Europa centrală pe la anul 80 î.e.n., iar, intr-un discurs păstrat, retorul grec de­clară că toate orașele grecești de pe lito­ralul de apus al Pontului Euxin, de la Olbia (la limanul Bugului și al Niprului, în U.R.S.S.) pină la Apollonia (la Sozopoli lingă Burgas, in Bulgaria), se aflau în acea vreme sub autoritatea geților, ceea ce este confirmat prin inscripțiile desco­perite în cele mai multe dintre ele. Prin­tre aceste inscripții, decretul in cinstea lui Acornion, de care am pomenit confirmă știrile autorilor despre impunătoarea dom­nie a lui Burebista, prezentîndu-l ca pe „cel dinții și cel mai mare dintre regii din lumea tracă, stăpînind toată țara de dincolo și de dincoace de fluviul Dunărea“ și arată că regele get s-a amestecat în războiul civil roman dintre Iulius Caesar și Pompeius, intrînd în tratative de a­­lianță cu acesta din urmă, prin interme­diul diplomatic al lui Acornion. Acestea sînt informațiile brute pe care ni le oferă izvoarele scrise despre Bure­bista. Dar din concordanța logică dintre ele, in cadrul unor considerații istorice generale, avem posibilitatea de a deduce și mai mult, dindu-le sensul lor mi­litar, politic și social deplin. Despre per­sonalitatea lui Burebista nu ni se spune nimic, dar după faptele pe care le-a săvirșit trebuie să concludem că a fost un om de o capacitate genială, căci a crea o oaste disciplinată, puternică, a duce războaie victorioase pe spații imen­se, a înfăptui „in scurtă vreme“ o mare domnie, întinsă din apropierea Alpilor austrieci pină la gura Niprului și din nordul Carpa­ți­lor pină la Balcani, unind astfel sub o singură comandă toate tri­burile getice și dace și organizindu-le in formele umul Stat unitar, nu pot fi fapte ale unei personalități comune, ci se im­pune să-i atribuim, intr-un înalt grad, autoritate, voință irezistibilă, inteligen­ță politică și strategică deosebită, gîn­­dire cu vederi largi, creatoare, în ce privește originea sa, dacă iz­voarele nu-i precizează familia, cel pu­țin ne dau indicații despre proveniența sa din șesurile Dunării de Jos. In ade­văr, Strabon ține să-l prezinte anume ca „bărbat get“, ceea ce capătă o sem­nificație certă în lumina explicației pe care tot el o dă numelor de „daci“ și de „geți“, spunînd că e vorba de elemente ale unui singur popor, cu aceeași lim­bă, dar cu deosebiri regionale, dacii stă­pânind părțile de apus, adică din mun­ții Transilvaniei și din susul Dunării, pe cînd geții locuiau spre răsărit, în cîm­­piile de la Dunărea de Jos și dinspre Pontul Euxin. Această origine a lui Bu­rebista, confirmată și de alte indicii, in­directe, nu trebuie să surprindă, ci dim­potrivă este foarte firească dacă ne gîn­­dim că uniunea de triburi getice are, față de aceea a dacilor, o mult mai veche și mai glorioasă istorie, fiind pomenită cu glorie încă din sec. VI î.e.n., cînd s-a opus cu vitejie vestitei expediții a lui Darius al lui Histaspe, apoi in sec. IV î.e.n., cînd a împiedicat, sub conducerea „regelui dunărenilor“ (rex Histrianorum), înaintarea sciților lui Ateas, cînd apoi s-a împotrivit lui Alexandru cel Mare și cînd a nimicit oastea generalului aces­tuia, Zopyrion, iar la începutul secolului III î.e.n., cînd regele get Dromichete s-a um­plut din glorie luindu-l captiv pe ilustrul rege Lisimah al Traciei macedonene. Sînt antecedente strălucite care fac normală apariția unui mare conducător militar și politic ca Burebista in sinul acestei lumi getice din șes. In mai sus citata inscripție de la Dio­­nysopolis, este pomenită într-un context insuficient păstrat, localitatea getică Argedava, ca reședință a unui rege de care depindea orașul grec Dionysopolis și la care Acornion a fost în solie, nu mult înainte de a fi apărut domnia lui Bure­bista. Considerând că această reședință trebuie să fi fost apoi și a acestui mare rege, avem dreptul să o căutăm In mijlo­cul Cîmpiei Române, pe rîul cu nume a­­semănător Argeș, pe acea vreme sunînd, precum a stabilit savantul Vasile Pârvan, Argesis. Pierind de la această considera­ție, noi susținem ipoteza identificării Ar­­gedavei cu așezarea getică de la Popești, pe malul drept al Argeșului, in apropiere de M­icăi­ești, la circa 20 km de Capitala de azi a patriei noastre. Epoca și priori­tatea calitativă a materialelor arheologice descoperite acolo concordă excelent cu o atare identificare. Dar modul cum a fost concepută și să­­vîrșită unitatea statală a tuturor geto-da­­cilor n-ar putea primi o explicație realistă și plauzibilă decît in legătură cu colabo­rarea strânsă dintre getul Burebista și da­cul Deceneu, ceea ce ne propunem să dez­voltăm într-un articol viitor. Acropolea cetății getice de la Popești, din punctul de vîrf dinspre apa Argeșului Pagina a 3-a Apariția și evoluția vieții UNIVERSALITATEA CODULUI GENETIC Convorbire cu prof. univ. dr. PETRE RAICU • Codificarea biochimică a informației #Legătura dintre acizii nuc­leici și proteine ф Sinteza abiotică a unor substanțe ® Substanțe or­ganice în meteoriți și în spațiul cosmic ® Ipoteza ciberneticianului Gamow privind acizii nucleici . Drumul materiei spre viață a fost lung și extrem de complicat. El a fost stră­bătut de-a lungul miliardelor de ani, ma­teria reușind pe Terra, în cele din urmă, să facă marele salt de la neviu la viu. Care este deci, cea mai importantă carac­teristică a organismelor vii ? — Existența unui program genetic, al­cătuit dintr-un număr variabil de gene, în care se găsește codificată biochimic informația necesară realizării structurilor și funcțiilor lor. In prezent se consideră deci că viața a apărut în momentul cînd s-a realizat sinteza primelor gene, alcă­tuite din acizii nucleici, care determinau prin informația înmagazinată în structure lor, sinteze de proteine specifice. Acest fenomen s-a produs acum circa 3 miliarde 600 milioane de ani.­­ Prin ce se realizează legătura dintre acizii nucleici și proteine ? . Cu ajutorul codului genetic, prin care un codon, adică o secvență de 3 nucleo­tide, determină prezența unui anumit a­­minoacid. Descifrarea recentă a codului genetic, constituie una dintre marile realizări ale biologiei moderne, cea mai importantă caracteristică a sa constituin­­d-o tocmai universalitatea, ceea ce În­seamnă că el este identic la toate orga­nismele vii, de la cele mai simple viru­suri, la mamifere și la om și că el s-a constituit foarte devreme, în primele etape de apariție a vieții pe Pămînt și că după aceea n-a mai evoluat, rămânind identic la toate organismele vii. Evoluția viețuitoarelor s-a produs pe alte căi. — Ce date experimentale stau in spri­jinul concepției expuse privind apariția vieții ? — S-a demonstrat, de pildă, în labora­tor că este posibilă sinteza abiotică (iu absența vieții), a unor substanțe organice cum sînt aminoacizii, bazele azotate, unele nucleotide și chiar tipuri mai simple de polinucleotide și polipeptide. Descoperirea recentă în spațiul interplanetar a unor cantități relativ mari de substanțe orga­nice, vine în sprijinul acestei concepții ști­ințifice, conform căreia viața a apărut pornind de la substanțe organice mai sim­ple, cum sînt aminoacizii din proteine și nucleotide din acizii nucleici, sintetizate inițial pe cale abiogenă. Un alt argument important in sprijinul ipotezei că aminoacizii și nucleotidele s-au putut sintetiza pe cale abiogenă îl consti­tuie prezența unor astfel de substanțe in Programul genetic al omului se găsește înscris in cei 46 cromozomi ai săi, din care 23 provin de la mamă și 23 de la tată. In cursul diviziunii meiotice care duce la formarea celulelor sexuale, cro­mozomii celor 23 de perechi se separă probabilistic, astfel că rezultă 2­a combi­nații, iar prin fecundare rezultă 2K com­binații, adică peste 70 000 miliarde de in­divizi cu programe genetice diferite, meteoriți și în spațiul cosmic. Astfel in meteoritul Murchison, care a căzut ling­ă orașul cu acest nume din Australia, In 1869, s-au identificat 18 aminoacizi dife­riți, din care șase se găsesc în proteinele normale. Analiza acestor aminoacizi a demonstrat originea lor extraterestră. In același meteorit s-au identificat și mai multe baze azotate, care intră în alcătui­rea nucleotidelor sau derivați de ai lor, cum sînt : adenina, guanina și 4 — hidro­­xipirimidina. In sfirșit, menționăm și faptul că în spațiul cosmic au fost iden­tificate prin analiză spectrală 27 tipuri de molecule diferite ca importanță biologică, cum sînt : apa, amoniacul, hi­drogenul sulfurat, oxidul de carbon, cia­­nul, metanolul, formaldehida, acidul for­mic etc. In anul 1954 ciberneticianul Gamow a emis ipoteza că in acizii nucleici se gă­sește codificată informația necesară sin­tezei celor mai variate tipuri de proteine. — Această ipoteză a fost ulterior veri­ficată ? — Așa cum spuneam, — ea a fost veri­ficată tocmai prin descoperirea așa-nu­­mitului cod genetic. Aceasta este de fapt un adevărat alfabet al vieții, cu ajutorul căruia fiecare organism viu are capacitatea de a înregistra informațiile necesare struc­turilor și funcțiilor sale. Ca urmare se poate considera că viața nu poate exista fără informație genetică și că totalitatea informației unui anumit organism alcătu­iește programul său genetic.­­ Desigur că in funcție de complexita­tea organismului și programul său gene­tic are mărimi variabile. De exemplu ne puteți oferi ? — De pildă, virusul MS­2 care are di­mensiuni extrem de mici, are programul genetic alcătuit din numai 3 gene formate de circa 3000 nucleotide, iar celula bacte­­riană mult mai complexă are în programul său cca 3000 de gene. In sfirșit, specia u­­mană are in fiecare celulă a organismului un program genetic format din cca. 50 000 de gene. — Pe baza celor arătate pină acum, ce concluzii se pot trage ? — Că viața a apărut pe Pămînt numai in momentul cînd a devenit posibilă exis­tența unor programe genetice, ea rezul­­tând de fapt din interacțiunea acizilor nu­cleici cu proteinele. — Din ce era alcătuită materia vie an­cestrală, neorganizată incă sub formă de celule ? — Din molecule de proteine relativ sim­ple, a căror sinteză era însă determinată­ de informație genetică din moleculele de acizi nucleici. în decursul celor 3,6 miliar­de de ani care au trecut de la apariția vieții pe Pămînt, ea a evoluat, programele genetice s-au amplificat și diversificat, in­cit în prezent viața este organizată sub forma a milioane de specii ce populează în prezent Pămîntul. — In ce constă, in primul rînd, unitatea materială a vieții ? — In existența unor programe geneti­c înregistrate în molecule de acizi nucleici, adevărați purtători ai informației vieții. Se poate deci spune că pentru apariția vieții a fost necesară mai întîi sinteza pe cale abiogenă a primelor gene. Aceasta deoarece întreaga viață de pe Pămînt pre­zintă un același mecanism de înregistrare codificată a informației genetice cu aju­torul acizilor nucleici, aceasta însemnînd că ea are un strămoș comun de origine foarte veche. După aceea în cursul evo­luției, viața s-a complicat și diversificat considerabil, au apărut astfel milioane de specii extrem de variate care populează astăzi Pămîntul. ION VĂDUVA POENARU ORIZONT ȘTIINȚIFIC ROMÂNESC Instalație pentru recuperarea deșeurilor Cuptorul de extragere a aluminiului și zincului din deșeuri de metale feroase, este o realizare de certă noutate in domeniul recuperării deșeurilor metalice și ser­vește la separarea aluminiului și zin­cului din deșeurile feroase și repunerea în circuitul economic a fierului și me­talelor neferoase rezultate, evitind to­todată perforarea cuptoarelor siderur­gice. Experimentat la Centrala de Pre­lucrare și Colectare a Deșeurilor Me­talice din București, acest tip de cuptor are două camere, prima reprezen­­tînd spațiul de lucru, iar a doua fiind destinată pentru colectarea și menține­rea topitorii in stare caldă. Performanțe tehnice Generatorul de semnale aleatoare realizat de Institutul Politehnic din București — Facultatea de autome­­canică, și întreprinderea pentru apa­ratură și utilaje de cercetare (I.A.U.C.) București, are utilizări în diferite domenii printre care : studiul caracteristicelor ca­nalelor de transmisie a informațiilor, de­terminarea caracteristicilor de transfer pentru elemente și sisteme supuse la per­turbații, identificarea proceselor automa­tizate liniare și neliniare, simularea de perturbații avind caracteristici statice variate, testarea unei game largi de apa­rate și echipamente electronice și me­canice, etc. Semnalele sînt generate nu­meric, ceea ce duce la realizarea de per­formanțe deosebite. Testarea aptitudinilor Aparatul DPM-1 pentru determi­narea preciziei manuale, este realizat de Institutul Politehnic București-Faculta­­tea de automatică și întreprinderea pen­tru aparatură și utilaje de cercetare (I.A.U.C.) București și servește la efec­tuarea probelor de precizie manuală, eli­­minînd procedeele clasice de termome­trie, fiind utilizat în activitatea cabine­telor de protecția muncii, la antrenament și diagnostic în spitale și sanatorii, la o­­rientarea și selecția profesională sau la expertiza capacității de muncă. In interiorul lui sînt dispuse 25 ținte lu­minoase însoțite fiecare de un reper sub formă de un ac cu înălțimea de 5 mm. Subiectul trebuie să atingă cu o tijă acul corespunzător țintei fără a atinge placa de masă sau inelul prin care trece tija După atingerea unei ținte se luminează automat altă țintă într-o ordine dinainte aleasă. Aparatul cont­ori­z­ează timpul to­tal al unei probe, numărul de atingeri la masă sau inel și durata totală a atingeri­lor. Psihotempometru Psihotempometrul (aparat electronic pentru determinarea ritmului de lucru) cu circuite integrate digitale, a fost realizat de Institutul Politehnic din București — Facultatea de automatică și întreprin­derea pentru aparatură de utilaje de cer­cetare (I.A.U.C.) București și folosește la testarea psihologică în acele profesiuni în care tempoul și ritmul de lucru consti­tuie factori importanți ai randamentului muncii Aparatul poate fi utilizat atât in selecția și orientarea profesională cât și in cercetare. Grupaj realizat de inig. NICOLAE SEME

Next