Magazin, iulie-decembrie 1981 (Anul 25, nr. 1239-1264)

1981-07-04 / nr. 1239

Revistă săptămînală editată de Frontul Democrației și Unității Socialiste Anul XXV Nr. 1­239 SIMBATA 4 IULIE 1981 8 PAGINI 1,50 LEI I j In deceniu­ in care am intrat — care trebuie să devină de­ceniul științei, tehnicii, caltății și eficienței — Congresul vă adresează chemarea vibrantă de a vă consacra forțele crea­toare înfăptuirii programului-directivă aprobat de Congresul al XII-lea pentru afirmarea plenară a revoluției tehnico-știin­­țifice, creșterea rolului științei in modernizarea economiei naționale, a întregii vieți sociale și legarea tot mai strînsă a cercetării de producție. Acționați cu toată însuflețirea pentru dezvoltarea mai rapidă a bazei proprii de materii prime și e­­nergie, asimilarea de noi produse cu caracteristici superioare, ridicarea calității și nivelului tehnic al producției, generaliza­rea mecanizării și automatizării proceselor de producție, in­troducerea unor tehnologii noi, avansate, în toate ramurile productive, care să asigure reducerea simțitoare a consumu­rilor materiale și energetice, recuperarea și reintroducerea în procesele de fabricație a materialelor refolosibile ! Congresul vă cere să orientați mai bine activitatea de cer­cetare pe probleme și grupe de probleme, să scurtați durata de cercetare și de trecere de la faza de laborator sau pilot la faza industrială, să formați grupe de cercetare pe produse, care să lucreze direct în unitățile productive­­ (Din Chemarea celui de-al doilea­ Congres al Consi­liilor oamenilor muncii din industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe). HOLUL PILI l­­u­l­ IiiA DE FĂURIRE A CIVILIZAției SO­CIALISTI MIHAIL FLORESCU Ministru secretar de stat, Consiliul National pentru Știință și Tehnologie Congresul Consiliilor Oamenilor Muncii întrunit din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii, a reunit intr-o formă de lucru a demo­crației muncitorești, de mare responsabi­litate politică și de înaltă competență profesională, reprezentanți ai oamenilor muncii, ai clasei muncitoare din România — clasa conducătoare a procesului revo­luționar de construire a societății socia­liste multilateral dezvoltate. In magis­trala expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu in fața Congresului au fost pe larg tratate obiectivele strategice stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R. pentru cincinalul și deceniul in care am Intrat. Cu privire la cercetarea științifică in Ra­port se subliniază că: „Realizarea pre­vederilor cincinalului 1981—1985 impune o atenție sporită pentru intensificarea ac­tivității de cercetare științifică in toate domeniile. Trebuie să punem in centrul preocupărilor tuturor institutelor și uni­tăților de cercetare problemele noilor tehnologii, înnoirii producției, reducerii consumurilor materiale și energetice, ri­dicării calității și nivelului tehnic al pro­ducției. Este necesar să orientăm mai bine activitatea de cercetare pe probleme și grupe de probleme, să scu­rtăm durata de cercetare și de trecere de la faza de laborator sau pilot la faza industrială, să formăm grupe de cercetare pe produse, care să lucreze direct în unitățile pro­­ductive, să întărim legătura intre știință, învățămint și producție. Trebuie să se înțeleagă bine că realizarea unei noi ca­lități, afirmarea revoluției tehnico-știin­­țifice în acest cincinal nu se pot înfăptui decît prin unirea tuturor forțelor in ve­derea soluționării rapide a problemelor esențiale de care depinde dezvoltarea în­tregii noastre societăți“. Concepția fundamentală despre rolul științei și tehnicii în opera de construcție a economiei moderne, de făurire a unei civilizații socialiste superioare, constituie o componentă strategică a concepției partidului nostru asupra căilor dezvoltă­rii multilaterale a Republicii Socialiste România, reprezintă forța motrică a în­floririi fără precedent a patriei noastre. Programul de cercetare științifică, dez­voltare tehnologică și introducerea pro­­gresului tehnic, elaborate pe această bază și prezentate Congresului pentru dezba­tere și adoptare țin seama de priori­tățile stabilite în condițiile existente in momentul de față în țara noastră și in economia mondială. Cercetarea științifică este chemată să (Continuare in pag. a 3-a) Invenții românești în patrimoniul universal • O imensă moștenire științifică așteaptă să fie valorificată • Cîteva aplicații ale noii științe a sonicității • Automobilul lui George Constantinescu consuma 2 litri de benzină la suta de kilometri La cel de-al XVI-lea Congres Interna­țional de Istoria Științei care se va ține la București, figura și opera lui George Constantinescu. a acestui deschizător de noi drumuri in știință va fi evocată prin­­tr-o serie de comunicări făcute atît de cercetătorii români cit și de oameni de știință de peste hotare: se vor aduce astfel prețioase mărturii privind prioritățile lui George Constantinescu asupra unor invenții intrate in patrimoniul de bunuri aparținind umanității. Comunicările prezentate în cadrul Con­gresului vor sublinia prioritatea lui George Constantinescu în unele din apli­cațiile sonicității printre care : injecția sonicâ la motoarele Diesel, prelucrarea­­ metalelor prin ultrasunete, forajul rota­tiv percutant și alte aplicații sonice de largă circulație. De asemenea va fi amin­tită descoperirea „cavitației sonice“, fe­nomen îndelung controversat printre unii oameni de știință, printre care și ilustrul fizician Paul Langevin cu care George Constantinescu a susținut o po­lemică științifică terminată in avantajul său. Dar pe lângă aceste invenții și des­coperiri consacrate, trebuie menționată și o altă invenție care, dacă cu ani in urmă nu prezenta un interes deosebit, astăzi Prof. univ. dr. docent ing. MATEI MARINESCU membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România (Continuare în pag. a 3-a) Există o radiații­ ^ * gravitațională? Cînd Albert Einstein își analiza, în 1916, ecuația celebră a teoriei relativității, a dedus că trebuie să existe și niște unde gravitaționale care s-ar deplasa cu viteza luminii; în această privință, s-a și dat un exemplu dintre cele mai simple de emi­țător de unde gravitaționale — adică în ultimă instanță orice obiect rotitor sau un sistem de corpuri aflate în poziții asime­trice față de axul de rotație. Cu toate acestea, puterea emisiei gravitaționale provenite de la niște generatori ce se pot construi în laborator este așa de mică, nicit nici nu poate fi înregistrată. Cercetările astronomice mai recente au scos la iveală faptul că majoritatea stele­lor constituie sisteme duble, iar compo­nentele lor, care se mențin, în stare de • Undele gravitaționale — o previziune einsteiniană încă neverificată în laborator • Emisiunile ciudate ale stelelor pitice duble • O lentilă gra­vitațională in Univers, echilibru înăuntrul sistemului, sînt legate una­­ de alta prin forța gravitației și se mișcă, una față de cealaltă pe orbite in­cluse, cu perioade de revoluție variind, în plan cosmic, intre cîteva ore și cîteva su­te de mii de ani-lumină. Anume aici s-a observat că, emițînd unde gravitaționale, steaua dublă pierde din energia mișcării orbitale ; în consecință, distanța între cele două componente ale sistemului se mic­șorează, în timp ce crește viteza de rota­ție. Deși, potrivit aprecierilor teoretice de pînă acum, forța radiației gravitaționale a celor mai multe stele duble este foarte mică și, ca atare, influența acestei radia­ții socotindu-se imperceptibilă pentru ob­servatori, totuși, în anul 1962, trei cerce- V. NEAMIU (Continuare în pag. a 7-a) а [UNK]аввваеякЕ [UNK] [UNK] LUME­A CA LUME Af­irmarea Nu numai în literatură, nici măcar numai în cultură, ci și în viața socia­lă, în viața economică, în viața politică, afirmarea tinerilor — a tinerilor de valoare — apare ca o chestiune de căpetenie. Din păcate, mulți dintre cei ce s-au afirmat de tineri uită datoriile pe care le au față de tinerii care i-au urmat în vîrstă. A ține per­manent deschisă calea spre tinerețe mi se pare o datorie morală a ori­cărui om, care­ a fost vreodată tînăr. Și nici nu știu care om a putut să fie om ocolind tinerețea. E greu de urcat pe acea scară care se întinde intre necunoscutul ce ești și omul confir­mat care vei fi. E greu de urcat și poate că tu, omul e matur, ți-ai con­fecționat cu puterile tale, din mate­riale numai de tine știute, din recon­­diționari umilitoare și din oasele tale zdrobite, acea scară. Afirmarea ta a fost grea. Dar ai tu dreptul să con­­fiști acea scară și să intrerupi circui­tul normal al valorilor, fie și numai pentru că drumul tău a fost ale­ tinerilor voios ? Omul e matur, înțeleg triste­țea ta in fața comparației pe care, fără să vrei, o faci între umilințele pe care le-ai indurat ca să te afirmi și ceea ce ți se pare a fi lesnea afir­mare a generațiilor care au urmat. E așa și nu e așa. E adevărat că pină prin anii ’60 în multe domenii de ac­tivitate oamenii se consacrau greu. Criteriile profesionale erau impreci­să. Și uneori nici măcar nu funcțio­nau de-a lungul unei tinereți întregi. Dar e tot atît de adevărat că un nume, care reușea să se impună, era fulgerător asimilat de conștiința ce­lorlalți. Ca un strop de apă in vreme de secetă. Dar, omul e matur, asta era și o nenorocire, asta era și o binecu­­­­vintare. Cîți tineri valoroși n-au de­venit cu grăbire persoane importante tocmai pentru că nu existau regle­mentările, ce abia aveau să vină, re- ADRIAN PAUNESCU (Continuare in pag. a 6-a)

Next