Magazin, ianuarie-iunie 1983 (Anul 27, nr. 1-26)
1983-01-01 / nr. 1
Pogino о 4-0 MAGAZIN •„MAGAZIN" VÂ RÂSPINDE ® „Profilul“ meteorologic al noului an și citeva din secretele prognozârii pe termen lung Numeroși cititori ai revistei, dornici să cunoască „profilul“ meteorologic al noului an ne-au sugerat un dialog pe această temă. Cu deosebită amabilitate, meteorologul LIDIA RAHAU, cercetător științific principal în colectivul de prognoză a timpului pe lungă durată, din cadrul Institutului de Meteorologie și Hidrologie București, ne-a oferit detaliile solicitate:— înainte de a contura „profilul meteorologic“ al anului 1983, v-aș ruga să ne prezentați cîteva dintre „secretele meseriei dv., cîteva din tainele elaborării prognozelor pe lungă durată. — In accepțiunea actuală, prin prognoze meteorologice pe lungă durată se înțeleg prognozele pentru intervalul de o lună, de un anotimp sau cele pentru citeva anotimpuri. Azi omenirea este departe de a beneficia de o metodă unică și perfectă ci prognoză meteorologică pe lungă durată prin care starea și evoluția vremii să poată fi descrisă în toate amănuntele spațiotemporale dorite. De fapt, se știe, sunt foarte puține activități umane complet independente de starea vremii. Chiar acelea în care dependența ne apare mai puțin directă, sunt afectate, cel puțin, prin intermediul unor elemente de biometeorologie, care se reflectă de multe ori în buna sau proasta dispoziție a oamenilor Referindu-mă la metodele de prognoză meteorologică pe lungă durată e de subliniat că există o gamă foarte largă de modalități de abordare și un număr considerabil de astfel de metode de prognoză. Intr-o primă categorie pot fi incluse metodele concretizate in modelări teoretice deterministe, de factură numerică, hidrodinamice. Cu ajutorul lor s-au obținut rezultate uimitoare privind explicarea unor fenomene ale circulației generale atmosferice. Ele permit descifrarea unui mediu natural atît de complex cum este atmosfera planetei. Rezultatele concrete de prognoză constau în distribuții probabile ale mediilor lunare de presiune, temperatură și indirect de precipitații, deasupra emisferei nordice. Dificultățile se referă in special la posibilitățile foarte reduse de detaliere pe zone geografice mai restrînse. Se speră în depășirea acestor dificultăți, insă deocamdată se pleacă din start cu lacune considerabile legate de datele de observație asupra factorilor de care depinde evoluția viitoare a proceselor atmosferice. A doua modalitate de abordare înglobează metode pur statistice reînviate considerabil de existența calculatoarelor electronice moderne. Există metode statistice de prognoză meteorologică pe lungă durată care permit formulări matematice ale problemei, la un nivel de tratare foarte ridicat. Sunt analizate comportamentele statistice ale cîmpurilor de temperatură, precipitații etc. Este de subliniat atenția deosebită pe care o acordă adevărații specialiști nu numai prelucrării datelor, ci și discutării și testării rezultatelor obținute, pentru a elimina rezultatele false. A treia categorie de metode de prognoză a timpului pe lungă durată, utilizată pe scară foarte largă este cea sinoptico-statistică. Suportul general al majorității metodelor sinoptico-statistice îl constituie problemele de cunoaștere a unor particularități ale circulației atmosferice generale, considerate la scara emisferei nordice și, pe cât posibil, la scara întregului glob terestru. Aceste metodologii permit conturarea unor particularități ale evoluției vremii pentru o lună sau pentru un anotimp, pe zone geografice mai restrînse, cum sunt de exemplu, teritorii de dimensiunea țării noastre, sau, în unele cazuri chiar detalieri spațiale mai amănunțite, insă nici pe departe nu se pot elabora prognoze pe localități, In toate momentele care ne-ar interesa. Prognozele de acest fel au forma unor aprecieri generale de ansamblu asupra intervalului de o lună sau un anotimp. Detaliile ce se includ în aceste aprecieri au un grad de realizare mai scăzut. Coroborarea acestor metode a permis și conturarea evoluției probabile a vremii in lunile următoare. Deci, vom avea o iarnă blondă sau una aspră ? Zăpada ne va aminti de anotimpul in care ne aflăm sau vom „cocheta“ in continuare cu zile calde, însorite ? — Din datele de care dispunem putem spune că se așteaptă o iarnă moderată sub aspect termic și pluviometric în estul țării, normală termic și deficitară pluviometric în partea centrală și considerabil mai blinda și deficitară pluviometric în regiunile sud-vestice și vestice. Grosimea, în general, nesemnificativă a stratului de zăpadă, iar, in unele intervale, lipsa acestuia, nu vor favoriza amplificarea scăderii temperaturilor minime prin efect radiativ nocturn. Regimul pluviometric al iernii va fi in general deficitar, cu mențiunea că în estul țării precipitațiile vor tinde să se apropie de valorile normale. Sunt condiții ca deficitul de precipitații să se manifeste chiar și in zona muntoasă a țării, insă, ceva mai puțin pregnant în Carpații Orientali. Precipitațiile în general reduse cantitativ, ce se vor însuma vor fi mai ales sub formă de burniță și ploaie în Oltenia, Banat și Crișana și mai ales sub formă de ninsoare în celelalte zone ale țării. Probabilitatea ca iarna 1982—1983 să fie excesiv de aspră, sau aspră, atât în sensul existenței unor temperaturi extrem de scăzute, precum și al unor zăpezi abundente, viscole și nămeți de zăpadă este extrem de redusă. Aceasta nu exclude, desigur, prezenta unor intervale scurte, caracteristice de iarnă, in care, îndeosebi în estul și sud-estul țării să cadă unele ninsori însoțite de vintoare. — Și după această iarnă „moderată" în estul țării, „normală" în partea centrală și „considerabil mai blinda“ în sud-vestul și vestul țării, cum se profilează primăvara ? — Luna martie va fi deficitară din punct de vedere pluviometric și puțin mei caldă decît normal. Pentru intervalul aprilie-iunie se prevăd precipitații normale in nordul țării și chiar peste normă in nord-est. In celelalte zone ale țării va exista tendința de revenire a regimului pluviometric spre valorile normale. Primăvara și Începutul verii vor fi mai răcoroase decît normal. — In finalul dialogului nostru, v-aș ruga să-mi spuneți un grad de realizare au prognozele pe termen lung ? — Este îndeobște mai puțin cunoscut faptul că gradul de realizare a unor astfel de prognoze meteorologice de ansamblu este foarte apropiat de cel al prognozelor meteorologice pe 24 ore, adică de 80—85 la sută. ECATERINA BATRINEANU Sunt nori prevestitori de ploaie sau ninsoare . Numai, meteorologii știu_ EVENIMENTE ASTRONOMICE DE DEOSEBIT INTERES IN 1983 DANIEL POPESCU și CRISTIAN HULUBAN, București : Ce fenomene astronomice deosebite ne rezervă noul an ? Vă vom răspunde prin intermediul tovarășei MAGDA STAVINSCHI, cercetător științific principal la Centrul de astronomie și științe spațiale : „Acum, în pragul noului an voi consemna mai întîi un eveniment marcant pentru astronomia românească : sărbătorirea a 75 de ani de existență a Observatorului astronomic de pe dealul Filaretului din București și, respectiv, trei sferturi de veac de cinci profesorul Nicolae Coculescu a fost numit director al primului institut de specialitateîm România, de către un alt mare iubitor al aștrilor, Spiru Haret. De atunci capătă astronomia și in țara noastră statutul de știință. Vom reaminti și faptul că în 1983 se împlinește un secol de cinci, la Conferința de la Roma s-a propus unificarea orei și longitudinilor pe tot globul. Tot atunci a fost adoptat ca meridian de origine meridianul lunetei de pasaj a Observatorului din Greenwich de lângă Londra și s-a propus adoptarea unui timp universal. (Unificarea orei pe glob nu s-a realizat definitiv nici după 100 de ani, fiind unul dintre subiectele discutate și la ultima Adunare generală a Uniunii Astronomice Internaționale, desfășurată în Grecia, anul trecut). Anul care începe peste cîteva zile marchează și împlinirea a 200 de ani de la moartea marelui matematician și fizician Leonhard Euler, a cărui operă a adus contribuții remarcabile în astronomie prin studii asupra orbitelor planetelor, cometelor și Lunii. Anul 1983 consemnează, totodată, și împlinirea a 75 de ani de când a avut loc mult discutatul fenomen de la Tungusk. Părăsind acum evenimentele terestre memorate de astronomi în 1983 să spicuim și principalele fenomene cosmice ale acestui an. După un an cu număr maxim de eclipse, 1933 va părea, probabil, sărac în astfel de fenomene. Se vor produce numai două eclipse de Soare și două de Lună. Eclipsa totală de Soare din 11 iunie, ca și eclipsa parțială de Lună din 25 iunie vor fi invizibile din țara noastră. Insă vom putea observa, ca eclipsă parțială, foarte puțin din eclipsa inelară de Soare din 4 decembrie și mult mai bine eclipsa parțială de Lună din 20 decembrie. Dintre planete, Jupiter și Saturn vor putea fi admirate în tot cursul anului, Venus și Mercur vor fi cel mai bine vizibile în luna mai, iar Marte către sfîrșitul anului. Uranus și Neptun vor fi dificil de observat cu ochiul liber pe tot parcursul lui 1983. Deoarece cometele atrag atenția prin apariția lor capriciosă și sunt deci observate nu numai de astronomi, nu este surprinzător că una dintre cele mai strălucitoare — cometa Halley — este și unul dintre corpurile cerești cel mai bine cunoscut. Poate și pentru că reîntoarcerea ei periodică la fiecare 76 de ani separă ca un ceasornic timpul in generații umane. Părinții și bunicii noștri ne-au povestit despre „vizita“ marii comete in 1910, iar noi vom vorbi cu siguranță, copiilor și nepoților noștri despre întoarcerea ei din 1986. Anul acesta, cometa va fi însă doar oaspetele marilor telescoape, avînd magnitudinea 21—22 și aflindu-se la distanțe cuprinse intre 10 și 7 unități astronomice de Pămînt, deci aproximativ între orbitele lui Jupiter și Saturn. Universul dezvăluie astronomilor tot mai multe dintre tainele sale. Nr. 1 (1317) din 1 ianuarie 1983 CALENDAR • Se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Mihai Ciucă (1883—1969), bacteriolog și parazitolog român de prestigiu. • Cu 100 de ani in urmă, la 23 mai 1883, s-a născut și Dimitrie Leonida (m. 1965), cunoscut inginer energetician român, întemeietorul Muzeului tehnic din București. • Tot în 1983, aniversăm 125 de ani de la nașterea (30 iulie 1858) lui Mina Minovici, medic legist român, fondatorul școlii românești de medicină judiciară, întemeietorul Institutului medico-legal • Se împlinesc și 100 de ani de la nașterea chimistului român Gheorghe Spacu (1883—1955), care a avut cercetări fundamentale in domeniul combinațiilor complexe și al chimiei analitice. De asemenea, a făcut cercetări privind valorificarea gazului metan și obținerea acidului sulfuric din gips. • Cu 50 de ani In urmă — in 1933 — Henri Coandă realizează și experimentează primul model de „aerodină lenticulară“. • Cu două secole in urmă, in 1783, Gh. Șincai publică primul manual școlar și prima gramatică destinată Învățării limbii române. • La 10 decembrie, se împlinesc 150 de ani de la nașterea profesorului untversitar Petre S. Aurelian (1833—1909), membru al Academiei Române Agronom pasionat, el a efectuat cercetări privind folosirea agrotehnicii superioare. ASTRONAUTICA 1983 Noul record de 211 zile stabilit in luna decembrie de sovieticii Berezovoi și Lebedev precum și seria zborurilor navetei spațiale americane (acum in exploatare curentă) indică unele posibile evoluții pentru astronautica anului 1983. Așadar, simultan cu explorarea și pe mai departe a cosmosului, inclusiv a sistemului nostru solar, prin intermediul unor sonde tot mai perfecționate, omul iși va face simțită prezența, mai puternic, in spațiul circumterestru. Acolo, în absența gravitației și a atmosferei o serie de spectaculoase experiențe de medicină, biologie, metalurgie vor fi desfășurate. Rezultatele lor vor îmbogăți știința și vor îngădui, în timp, interesante aplicații terestre.