Magazin, ianuarie-iunie 1983 (Anul 27, nr. 1-26)

1983-01-01 / nr. 1

Pogino о 4-0 MAGAZIN •„MAGAZIN" V R­Â­S­P­I­N­DE ® „Profilul“ meteorologic al noului an și citeva din secretele prognozârii pe termen lung Numeroși cititori ai revistei, dornici să cunoască „profilul“ meteorologic al nou­lui an ne-au sugerat un dialog pe aceas­tă temă. Cu deosebită amabilitate, meteorologul LIDIA RAHAU, cercetător științific prin­cipal în colectivul de prognoză a timpului pe lungă durată, din cadrul Institutului de Meteorologie și Hidrologie București, ne-a oferit detaliile solicitate:­­— înainte de a contura „profilul me­teorologic“ al anului 1983, v-aș ruga să ne prezentați cîteva dintre „secretele­­ meseriei dv., cîteva din tainele elaborării prognozelor pe lungă durată. — In accepțiunea actuală, prin progno­ze meteorologice pe lungă durată se în­țeleg prognozele pentru intervalul de o lună, de un anotimp sau cele pentru citeva anotimpuri. Azi omenirea este departe de a bene­ficia de o metodă unică și perfectă ci­ prognoză meteorologică pe lungă durată prin care starea și evoluția vremii să poa­tă fi descrisă în toate amănuntele spațio­­temporale dorite. De fapt, se știe, sunt foarte puține activități umane complet independente de starea vremii. Chiar ace­lea în care dependența ne apare mai pu­țin directă, sunt afectate, cel puțin, prin intermediul unor elemente de biometeo­­rologie, care se reflectă de­ multe ori în buna sau proasta dispoziție a oamenilor Referindu-mă la metodele de prognoză meteorologică pe lungă durată e de sub­liniat că există o gamă foarte largă de modalități de abordare și un număr con­siderabil de astfel de metode de prog­noză. Intr-o primă categorie pot fi incluse metodele concretizate in modelări teore­tice deterministe, de factură numerică, hidrodinamice. Cu ajutorul lor s-au ob­ținut rezultate uimitoare privind expli­carea unor fenomene ale circulației gene­rale atmosferice. Ele permit descifrarea unui mediu natural atît de complex cum este atmosfera planetei. Rezultatele con­crete de prognoză constau în distribuții probabile ale mediilor lunare de presiu­ne, temperatură și indirect de precipita­ții, deasupra emisferei nordice. Dificultă­țile se referă in special la posibilitățile foarte reduse de detaliere pe zone geo­grafice mai restrînse. Se speră în depă­șirea acestor dificultăți, insă deocamdată se pleacă din start cu lacune considera­bile legate de datele de observație asu­pra factorilor de care depinde evoluția viitoare a proceselor atmosferice. A doua modalitate de abordare înglo­bează metode pur statistice reînviate con­siderabil de existența calculatoarelor electronice moderne. Există metode sta­tistice de prognoză meteorologică pe lun­gă durată care permit formulări matema­tice ale problemei, la un nivel de tratare foarte ridicat. Sunt analizate comporta­mentele statistice ale cîmpurilor de tem­peratură, precipitații etc. Este de subli­niat atenția deosebită pe care o acordă adevărații specialiști nu numai prelucră­rii datelor, ci și discutării și testării re­zultatelor obținute, pentru a elimina re­zultatele false. A treia categorie de metode de prognoză a timpului pe lungă durată, utilizată pe scară foarte largă este cea sinoptico-sta­tistică. Suportul general al majorității metode­lor sinoptico-statistice îl constituie proble­mele de cunoaștere a unor particularități ale circulației atmosferice generale, con­siderate la scara emisferei nordice și, pe cât posibil, la scara întregului glob teres­tru. Aceste metodologii permit conturarea unor particularități ale evoluției vremii pentru o lună sau pentru un anotimp, pe zone geografice mai restrînse, cum sunt de exemplu, teritorii de dimensiunea ță­rii noastre, sau, în unele cazuri chiar detalieri spațiale mai amănunțite, insă nici pe departe nu se pot elabora prog­noze pe localități, In toate momentele care ne-ar interesa. Prognozele de acest fel au forma unor aprecieri generale de ansamblu asupra in­tervalului de o lună sau un anotimp. De­taliile ce se includ în aceste aprecieri au un grad de realizare mai scăzut.­­ Coroborarea acestor metode a permis și conturarea evoluției probabile a vremii in lunile următoare. Deci, vom avea o iarnă blondă sau una aspră ? Zăpada ne va aminti de anotimpul in care ne aflăm sau vom „cocheta“ in continuare cu zile calde, însorite ? — Din datele de care dispunem putem spune că se așteaptă o iarnă moderată sub aspect termic și pluviometric în estul țării, normală termic și deficitară pluvio­metric în partea centrală și considerabil mai blinda și deficitară pluviometric în regiunile sud-vestice și vestice. Grosimea, în general, nesemnificativă a stratului de zăpadă, iar, in unele inter­vale, lipsa acestuia, nu vor favoriza am­plificarea scăderii temperaturilor minime prin efect radiativ nocturn. Regimul pluviometric al iernii va fi in general deficitar, cu mențiunea că în estul țării precipitațiile vor tinde să se apropie de valorile normale. Sunt condiții ca de­ficitul de precipitații să se manifeste chiar și in zona muntoasă a țării, insă, ceva mai puțin pregnant în Carpații Ori­entali. Precipitațiile în general reduse cantita­tiv, ce se vor însuma vor fi mai ales sub formă de burniță și ploaie în Oltenia, Ba­nat și Crișana și mai ales sub formă de ninsoare în celelalte zone ale țării. Probabilitatea ca iarna 1982—1983 să fie excesiv de aspră, sau aspră, atât în sensul existenței unor temperaturi extrem de scăzute, precum și al unor zăpezi abun­dente, viscole și nămeți de zăpadă este extrem de redusă. Aceasta nu exclude, desigur, prezenta unor intervale scurte, caracteristice de iarnă, in care, îndeosebi în estul și sud-estul țării să cadă unele ninsori însoțite de vint­oare. — Și după această iarnă „moderată" în estul țării, „normală" în partea centrală și „considerabil mai blinda“ în sud-vestul și vestul țării, cum se profilează primă­vara ? — Luna martie­­ va fi deficitară din punct de vedere pluviometric și puțin mei caldă decît normal. Pentru intervalul aprilie-iunie se pre­văd precipitații normale in nordul țării și chiar peste normă in nord-est. In cele­lalte zone ale țării va exista tendința de revenire a regimului pluviometric spre valorile normale. Primăvara și Începutul verii vor fi mai răcoroase decît normal. — In finalul dialogului nostru, v-aș ruga să-mi spuneți un grad de realizare au prognozele pe termen lung ? — Este îndeobște mai puțin cunoscut faptul că gradul de realizare a unor ast­fel de prognoze meteorologice de ansam­blu este foarte apropiat de cel al prog­nozelor meteorologice pe 24 ore, adică de 80—85 la sută. ECATERINA BATRINEANU Sunt nori prevestitori de ploaie sau ninsoare . Numai, meteorologii știu_ EVENIMENTE ASTRONOMICE DE DEOSEBIT INTERES IN 1983 DANIEL POPESCU și CRISTIAN HU­­LUBAN, București : Ce fenomene astro­nomice deosebite ne rezervă noul an ? Vă vom răspunde prin intermediul to­varășei MAGDA STAVINSCHI, cercetător științific principal la Centrul de astrono­mie și științe spațiale : „Acum, în pragul noului an voi consemna mai întîi un eve­niment marcant pentru astronomia româ­nească : sărbătorirea a 75 de ani de exis­tență a Observatorului astronomic de pe dealul Filaretului din București și, respec­tiv, trei sferturi de veac de cinci profe­sorul Nicolae Coculescu a fost numit di­rector al primului institut de specialitate­­îm România, de către un alt mare iubitor al aștrilor, Spiru Haret. De atunci capătă astronomia și in țara noastră statutul de ști­ință. Vom reaminti și faptul că în 1983 se împlinește un secol de cinci, la Conferința de la Roma s-a propus unificarea orei și longitudinilor pe tot globul. Tot atunci a fost adoptat ca meridian de origine me­ridianul lunetei de pasaj a Observatoru­lui din Greenwich de lângă Londra și s-a propus adoptarea unui timp universal. (Unificarea orei pe glob nu s-a realizat definitiv nici după 100 de ani, fiind unul dintre subiectele discutate și la ultima Adunare generală a Uniunii Astronomice Internaționale, desfășurată în Grecia, anul trecut). Anul care începe peste cîteva zile marchează și împlinirea a 200 de ani de la moartea marelui matematician și fizi­cian Leonhard Euler, a cărui operă a adus contribuții remarcabile în astronomie prin studii asupra orbitelor planetelor, cometelor și Lunii. Anul 1983 consemnează, totodată, și îm­plinirea a 75 de ani de când a avut loc mult discutatul fenomen de la Tungusk. Părăsind acum evenimentele terestre memorate de astronomi în 1983 să spicuim și principalele fenomene cosmice ale acestui an. După un an cu număr maxim de eclipse, 1933 va părea, probabil, sărac în astfel de fenomene. Se vor produce numai două eclipse de Soare și două de Lună. Eclipsa totală de Soare din 11 iunie, ca și eclipsa parțială de Lună din 25 iunie vor fi invizibile din țara noastră. Insă vom putea observa, ca eclipsă parțială, foarte puțin din eclipsa inelară de Soare din 4 decembrie și mult mai bine eclipsa parțială de Lună din 20 decembrie. Dintre planete, Jupiter și Saturn vor putea fi admirate în tot cursul anului, Venus și Mercur vor fi cel mai bine vizibile în luna mai, iar Marte către sfîrșitul anului. Uranus și Neptun vor fi dificil de obser­vat cu ochiul liber pe tot parcursul lui 1983. Deoarece cometele atrag atenția prin apariția lor capriciosă și sunt deci obser­vate nu numai de astronomi, nu este surprinzător că una dintre cele mai stră­lucitoare — cometa Halley — este și unul dintre corpurile cerești cel mai bine cu­noscut. Poate și pentru că reîntoarcerea ei periodică la fiecare 76 de ani separă ca un ceasornic timpul in generații umane. Părinții și bunicii noștri ne-au povestit despre „vizita“ marii comete in 1910, iar noi vom vorbi cu siguranță, copiilor și nepoților noștri despre întoarcerea ei din 1986. Anul acesta, cometa va fi însă doar oaspetele marilor telescoape, avînd mag­nitudinea 21—22 și aflindu-se la distanțe cuprinse intre 10 și 7 unități astronomice de Pămînt, deci aproximativ între orbitele lui Jupiter și Saturn­. Universul dezvăluie astronomilor tot mai multe dintre tainele sale. Nr. 1 (1317) din 1 ianuarie 1983 CALENDAR • Se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Mihai Ciucă (1883—1969), bacteriolog și parazito­­log român de prestigiu. • Cu 100 de ani in urmă, la 23 mai 1883, s-a născut și Dimitrie Leonida (m. 1965), cu­noscut inginer energeti­­cian român, întemeieto­rul Muzeului tehnic din București. • Tot în 1983, aniver­săm 125 de ani de la nașterea (30 iulie 1858) lui Mina Minovici, me­dic legist român, fonda­torul școlii românești de medicină judiciară, înte­meietorul Institutului medico-legal • Se împlinesc și 100 de ani de la nașterea chi­mistului român Gheor­­ghe Spacu (1883—1955), care a avut cercetări fundamentale in dome­niul combinațiilor com­plexe și al chimiei ana­litice. De asemenea, a făcut cercetări privind valorificarea gazului metan și obținerea aci­dului sulfuric din gips. • Cu 50 de ani In urmă — in 1933 — Henri Coandă realizează și ex­perimentează primul model de „aerodină len­ticulară“. • Cu două secole in urmă, in 1783, Gh. Șincai publică primul manual școlar și prima gramati­că destinată Învățării limbii române. • La 10 decembrie, se împlinesc 150 de ani de la nașterea profesorului unt­versi­tar Petre S. Aurelian (1833—1909), membru al Academiei Române Agronom pa­sionat, el a efectuat cer­cetări privind folosirea agrotehnicii superioare. ASTRONAUTICA 1983 Noul record de 211 zile stabilit in luna decembrie de sovieticii Berezovoi și Le­bedev precum și seria zborurilor navetei spațiale americane (acum in exploatare curentă) indică unele posibile evoluții pentru astronautica anului 1983. Așadar, simultan cu explorarea și pe mai departe a cosmosului, inclusiv a sistemului nos­tru solar, prin intermediul unor sonde tot mai perfecționate, omul iși va face simțită prezența, mai puternic, in spațiul circumterestru. Acolo, în absența gravi­tației și a atmosferei o serie de specta­culoase experiențe de medicină, biologie, metalurgie vor fi desfășurate. Rezulta­tele lor vor îmbogăți știința și vor îngădui, în timp, interesante aplicații terestre.

Next