Magazin, iulie-decembrie 1983 (Anul 27, nr. 27-52)
1983-07-02 / nr. 27
on* s O istorie a culturii în capodopere Revoluția neolitică Civilizațiile agricole nu apar fără nici legătură de continuitate cu centrele culturale din paleoliticul superior, ci sunt pregătite încă din paleolitic printr-o îmbogățire a experienței de muncă, îndeosebi în ceea ce privește culesul, prin ceea ce s-a numit o cultură prepăratorie, de tranziție, la întilnirea a două continente — asiatic și african — și „născută în mediul vînătorilor superiori, sub forma unei specializări a industriei feminine și a culesului“ (P. Laviosa Zamboti). Termenul industrie este exagerat folosit, aici, dar el are in orice caz o altă semnificație decit in lumea modernă. Cert este că această trecere la cultura agricolă determină un ritm al progresului fără precedent. Creșterea producției agricole a dus la perfecționarea și diversificarea construcțiilor de case, de canale de irigație și ziduri de apărare împotriva triburilor nomade sau a vecinilor mai săraci, favorizând totodată schimburile economice și culturale — iar comerțul la rândul său a dezvoltat istețimea, perspicacitatea individuală, spiritul întreprinzător. Progresul uman înfăptuit de cultura agricolă se exprima mai ales în creșterea animalelor, în ceramică și perfecționarea asteia, în țesutul de fibre vegetale, in carul ca mijloc de comunicare și transport, carul cu patru roți sau carul de război. O unealtă ce a cunoscut o dezvoltare semnificativă a fost războiul de țesut apreciat de Gordon Ghilde ca „una din cele mai mari cuceriri tehnologice ale omenirii. Războiul de țesuit reprezintă un exemplu intr-adevăr genial de știință aplicată" (cuvîntul știință trebuie să fie luat aici în sensul de cunoaștere exactă, de cunoaștere reală a lucrurilor). Revoluția neolitică este apreciată de G. Childe ca prima revoluție „care a zguduit o economie în oarecare măsură receptivă, a transformat pe oameni in producători activi, stăpini pe resursele lor alimentare". Pentru prima dată oamenii au început să întrebuințeze unelte făurite de ei înșiși pentru a cultiva cîmpurile, pentru a îmbunătăți recoltele, pentru a selecționa și pentru a domestici animalele. Neoliticul a fost determinat in parte de un fenomen geologic : sfârșitul epocii glaciare către anul 11000 î.e.n., care a făcut să se schimbe radical climatul, flora și fauna. Pădurea s-a substituit treptat stepelor arctice. „Noile culturi care s-au dezvoltat in mileniile ulterioare aparțin perioadei mezoliticului. In Europa Occidentală ele sînt net mai sărace decât grandioasele creații ale paleoliticului superior. Dimpotrivă, în Asia de Sud-Vest și în special în Palestina, mezoliticul constituie o perioadă axială : este epoca domesticirii primelor animale și a începuturilor agriculturii" (Mircea Eliade). Creșterea vitelor și agricultura, ocupații de căpetenie ale omului în neolitic, l-au făcut pe om stăpînitor al unor noi resurse, deși o bună bucată de vreme, în neoliticul inferior, bărbații au continuat să se ocupi; cu vînătoarea considerai multă vreme ca singura ocupație demnă de bărbați, agricultura fiind de resortul femeilor. A trecut multă vreme pînă cînd grădinăritul, de pildă, și-a dobîndit o anume noblețe, un statut social de mai mare demnitate pentru ca bărbații să treacă la acest tip de ocupație Grădina are și semnificația culturală, civilizatoare a unui ținut cucerit de om și tranformat , o pădure virgină, un teren care a fost pămintul tuturor divine un ținut cultivat și civilizat de om, pe care el își pune propria sa pecete. Apar acum două fenomene noi în producție : a) acumularea de rezerve și de surplusuri destinate schimbului, deci o supraproducție depășind nevoile imediate ; b) se realizează o anumită autonomie, un fel de autarhie economică ce s-a păstrat multă vreme în agricultura diverselor popoare ale lumii, pînă în epoca modernă. Aceasta nu înseamnă totuși o totală izolare, schimbul era posibil dar se realiza pe scară redusă. Grădinăritul și țesutul reprezintă încoronarea unei prodigioase acumulări de experiență și de cunoștințe aplicate. Aceste acte de muncă fundamentale , care rezultau din agricultură, din grădinărit, din creșterea vitelor, din țesut, erau însoțite de rostirea unor formule magice, de acte rituale care s-au transmis prin tradiție, din generație în generație , întocmai ca și procedeele tehnice sau tehnologice. Aceste procedee se îmbină deci cu rituri magice, iar acest lucru este extrem de important pentru omul primitiv, pentru că ceea ce nu putea el să realizeze cu ajutorul uneltelor prin acțiunea directă, materială asupra lumii înconjurătoare, avea iluzia, dar o iluzie fertila, totuși, stimulativă pentru gîndurile și sensibilitatea lui, că va putea să realizeze o producție superioară prin procedee magice, printr-un fel de proiecție a eului său în cele ce-l înconjoară. Credea că astfel își apropie mai bine obiectele, lumea, tot ceea ce reprezintă un factor de necesitate pentru Țriata sa. AL. TANASE magazin vâ If » Un nou „puls“ » al soarelui CĂTĂLIN DIACONESCU. Aibă’ luna Ce noutăti au mai furnizat ultimele cercetări referitoare la Soare ? Nu demult oamenii de știință au stabilit un nou fapt, surprinzător, despre Soare. Astfel in urma unor Îndelungate observații s-a putut constata că activitatea sa oscilează nu numai în limitele cunoscute demult, ale celebrelor pete solare, ci și la o scară de ordinul unei raze din sfera solară. Aceste oscilații se supun unui anumit ritm, cu o durată de 160 de minute. Astrofizicienii au stabilit că fotosfera stelei noastre cunoaște și acest tip de pulsații. Descoperit de Andrei Severus, membru al Academiei de Științe a U.R.S.S., fenomenul a fost confirmat de specialiști din Australia, S.U.A. și R.F.G. Ritmul pulsațiilor, care corespunde oscilațiilor de temperatură și cîmp magnetic este proporțional cu procesele cărora se supune materia din interiorul acestui imens reactor natural. Cum bine se știe nucleul Soarelui este locul unde se derulează inimaginabile procese termonucleare alimentate de uriașa cantitate de hidrogen consumat drept combustibil, s Afluxul hidrogenului din stratele exterioare spre stratele profunde provoacă pulsațiile repetate recent. Potrivit opiniei specialiștilor, subliniază revista „Sputnik“ noile informații despre astrul zilei vor ajuta la o mai bună înțelegere a capriciilor vremii, a furtunilor magnetice ale Terrei, sau a cauzelor proceselor ce se derulează in oceane sau chiar in ghețari. Lumea culorilor CRINA ALEXANDRU, Oradea : Culorile pot avea un impact direct asupra organismului uman ? Răspunsul oamenilor de știință este fără echivoc, afirmativ. Fiecare culoare, provoacă in creierul uman o reacție deosebită. Astfel, albastrul inspiră un sentiment de mulțumire iar albastrul inchis un sentiment de securitate. Numeroase studii au arătat că o persoană surescitată, amplasată intr-o încăpere ai cărei pereți și plafon sunt de un roz intens, nu numai că se calmează surprinzător de repede dar devine chiar somnolentă. Efectuind cercetări pe șoareci, oamenii de știință au descoperit influența unor iluminări de culori diferite asupra creșterii și comportamentului animalelor. Astfel s-a constatat că animalele care au fost crescute sub o iluminare verzuie erau mai puțin active decât cele crescute în ambianța unei iluminări roșii. Mai mult, cercetătorii spun că unele culori au capacitatea de a ne incita să cumpărăm anumite mărfuri. Mai efect, ambalajele pot provoca asupra noastră emoții pozitive sau negative. Roșul și galbenul, asociate adesea cu lumina solară, au capacitatea de a necapta atenția in mod deosebit. Două imagini din bogata paletă de „pulsații“ a astrului solar пр 1 !»• • « • 1 raiKlitism și... vitaminele ADELA VLADIU, București . Este corectă afirmația că petalele de trandafiri ar conține vitamine . Aparent, între trandafiri și vitamine nu ar fi nici o relație. Și totuși... Dacă pînă nu demult trandafirii prezentau interes doar pentru frumusețea și parfumul lor, uleiul esențial ce ii conțin fiind folosit în cosmetică, iată că o nouă „virtute“ a lor a fost evidențiată. Un grup de cercetători letonieni au cultivat și selecționat trandafiri în intenția de a le crește conținutul in vitamine. Rezultatul cercetărilor ? Crearea unei varietăți care fără să-și piardă valoarea decorativă dă plante mai mari și cu un conținut in vitamine surprinzător. Astfel, conținutul lor în acid ascorbic, este de treizeci de ori superior lămiilor. Rubrică realizată de ECATERINA BĂTRÎNEANU cărți noi Nr. 27 (1343) din 2 iulie 1983 agendă . „Factori de influență și posibilitățile tratamentului balnear" s-a intitulat un simpozion științific ce a avut loc la Lacul Sărat, in cadrul căruia au fost prezentate lucrări și observații privind îmbinarea tratamentelor balneare cu alimentația rațională, vîrsta pacientului, exercițiile fizice și posibilitățile de recuperare post traumatică • O stelă funerară romană de mari dimensiuni din gresie calcaroasă a fost găsită de către un localnic din Roșia Montană, în apropierea masivului Orlea • Un dispozitiv inerțial de pornit tractorul fără baterie de acumulatori și demaror, considerat invenție românească, a intrat în producție industrială la ISDVA Costești • Sortimente de paste refractare pe bază de alcool ,care înlocuiesc pe cele din beton, ca și sorturi de grafit de înaltă puritate și cu o concentrație de carbon de peste 90 la sută destinate industriei electrotehnice au fost realizate pe baza unor concepții inedite la întreprinderea minieră din Rm. Vilcea • Un tip de turbină eoliană care dezvoltă la o viteză medie a vîntului de 4 m pe secundă o putere de 1,5 kw, putind fi utilizată la pomparea apei a fost conceput de către un colectiv de specialiști de la întreprinderea de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Galați . Facultatea de matematică a Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca a organizat seminarii de cercetare științifică frecventate de către cadre didactice și specialiști, ca și de studenți, din țară și străinătate, care se perfecționează în diferite ramuri ale matematicii, astronomiei și informaticii. N. COZLA file de istoric A apărut și este in curs de epuizare o antologie din articolele publicate în „Cuvîntul liber", culegere îngrijită de Ion Ardeleanu și prefațată de același autor în colaborare cu Mircea Mușat. Aproape simultan cu lucrarea, „De la statul geto-dac la statul român unitar“ cei doi istorici ne dau o selecție semnificativă dintr-o publicație de referință impunindu-se tot mai mult ca reprezentanți de frunte ai generației lor, înainte de a fixa profilul acestei cărți, două cuvinte despre momentul in care apare. Se împlinește o jumătate de veac de la crearea Comitetului Național Antifascist din care a făcut parte, ca reprezentat al tineretului din Capitală, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe de altă parte, vești tot mai alarmante ne aduc la cunoștință că, in contextul tulbure al actualei crize economice și morale care bintuie lumea capitalistă, apar la suprafața vieții politice tot felul de organizații се-și revendică ascendența in fascism și în varianta lui brună, nazismul. In aceste împrejurări, noua și valoroasa carte se impune ca un document și, în egală măsură, ca un memento. Ca un document care atestă că in România antifascismul are rădăcini adinei și și-a găsit expresia intr-o publicistică de cea mai autentică factură umanistă. Conceput de inițiatorii săi ca o tribună a stîngii, „Cuvîntul liber“ a reunit in paginile sale un mare număr de personalități prestigioase, de la democrați la socialiști și de la unitarieni la comuniști. Obiectivul lor comun : salvarea valorilor create de poporul român și amenințate de „ciuma brună“ sau de corbii de pradă revizioniști. In slujba acestui ideal s-a cheltuit, un talent uriaș și s-a demonstrat o abnegație mai presus de superlative. Campaniile duse de această publicație și de altele înrudite spiritual cu ea au avut un răsunet imens și-și prelungesc ecoul in contemporaneitate. Generațiile de azi pot reveni cu același folos la articolele de acum o jumătate de veac și care-și mai păstrează incandescența. Dincolo de toate acestea, articolele pe care le găsim înmănuncheate in volumul „Cuvintul liber“ in apărarea independenței și integrității României“, (Ed. Eminescu), se constituie intr-o înaltă școală de publicistică militantă. Binevenită și sub acest aspect reeditarea lor. ION PAVELESCU întemeiat pe cunoașterea profundă și sistematică a lucrărilor de specialitate, analizind critic ceea ce s-a scris in domeniul filozofiei istoriei și culturii de la Voltaire și Rousseau in secolul al XVI-lea, dezvoltate apoi de către Kant, Fichte și mai ales Hegel și reluate apoi, din unghiuri diferite, de către Marx, Nietzsche, Rickert, Dilthey, Spengler, Sorokin și Arnold Toynbee) autorul realizează o lucrare ce sintetizează universul fascinant al lumii primitive, efortul ei de a birui marile dificultăți pe care a trebuit să le înfrunte pentru a-și salva existența dar și pentru a o înălța la rangul valorilor. Se parcurge un drum extrem de interesant, de la analiza credințelor și cutumelor, aparent bizare, la dezvăluirea creației primitive, rod al unei gândiri elevate, rod al dorinței omului primitiv de modelare sau al voinței sale de valori. Cartea se vrea și este, doar rezultatul îndreptării reflectorului cunoașterii asupra acelor probleme care aruncă o punte nebănuită intre noi, oamenii de la sfirșitul secolului XX, și o lume caracterizată adesea ca fiind contemporană epocii de piatră. Prof. VIORICA VAITEANU lumea culturii primitive Pornind de la evidenta dorință a cititorului de azi de a cunoaște istoria culturii universale, autorul își propune să realizeze o sinteză teoretică asupra culturii primitive centrată in jurul câtorva probleme cum ar fi : valorile culturii in condițiile vieții primitive, alienări în societatea și cultura primitivă, viziunea despre lume a societăților tribale. Bolile noului născut Volumul „Bolile noului-născut“ (autor : dr. Iulian Lulea), apărut in editura „Dacia“ se înscrie ca un valoros îndreptar atit pentru obstetrician, cit și pentru medicul pediatru in dificila dar nobila misiiune a asistentei de specialitate a nouluinăscut, a realizării in comun a reducerii substanțiale a morbidității și mortalității acestuia, factor important in înfăptuirea politicii demografice pronataliste din tara noastră. Cartea sintetizează stadiul actual al cunoștințelor teoretice și practice in domeniul asistenței noului-născut punind accentul pe diagnosticul precoce, pe interpretarea judicioasă a datelor clinice obținute, condiții de bază ale conduitei terapeutice adecvate. Ca și volumul „Patologia perinatală“ apărut in urmă cu cițiva ani redactat de un colectiv condus de același autor, volum care a fost onorat cu premiul „Gheorghe Marinescu“, cartea „Bolile noului-născut“ îmbogățește literatura medicală de specialitate fiind o îmbinare reușită a cunoștințelor clasice, a achizițiilor recente, a experienței personale împărtășită cu generozitate de autor. DI TERENȚIU TIBERIU VLAD LUMEA CULTURII PRIMITIVE I