Magazin, iulie-decembrie 1984 (Anul 27, nr. 27-52)

1984-09-15 / nr. 37

ȘTIINȚA ȘI MODERNIZAREA ECONOMIEI (Urmare din pagina 1) președintele țării — „o activitate susținută în domeniul cercetării științifice, o concentrare mai puternică a for­țelor din institutele de cercetare in vederea soluționării problemelor tehnice și tehnologice ce se pun in fața în­treprinderilor și economiei naționale...". Fără să epuizăm suita largă de prevederi care atestă această interacțiune dintre progresul continuu al științei și modernizarea — in cea mai complexă accepție — a economiei, vom reține, prin marcata lor elocvență și forță expresivă, două din direcțiile de acțiune ale cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și introducerii progre­sului tehnic, aflate intr-o corelare, pe cit de dinamică pe atît de riguroasă, cu sarcinile de bază ale dezvoltării noastre economice. Primul exemplu, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al producției — obiectiv, dealtfel, al unui program prio­ritar, a cărui necesitate a fost strălucit demonstrată de academician doctor inginer Elena Ceaușescu — Impli­că, prevedere absolută fermă a Proiectului de Direc­ție, creșterea in continuare a ponderii produselor cu per­formanțe de vîrf in tehnica mondială. Cu corolarul con­cret, al intensificării procesului de modernizare a struc­turii industriei prelucrătoare, prin asimilarea de noi pro­duse cu parametri tehnico-funcționali ridicați, în același spirit, cercetarea științifică este solicitată să contribuie la accelerarea procesului de automatizare, electronizare și robotizare a producției și a altor activități social-econo­­mice, asigurând astfel ca progresul tehnic să dețină prin­cipala pondere în creșterea productivității muncii. Se preconizează, în consecință, realizarea unor sisteme de mașini și utilaje intr-o concepție modulară și multifunc­țională, prin promovarea celor mai perfecționate tehnolo­gii, însumător — prin promovarea științei. Al doilea exemplu, tot atît de elocvent se referă la dezvoltarea pe baze moderne a agriculturii. Ceea ce im­plică o contribuție tot mai activă a biologiei aplicate și ingineriei genetice, la crearea unor noi soiuri de plante, mai productive și mai rezistente, ca și a unor noi rase de animale. In egală măsură, tot știința este solicitată să contribuie cu soluții eficiente la recuperarea unor terenuri neproductive și redarea lor in circuitul agricol, in paralel cu zonarea optimă a teritoriului și producției, mecanizarea completă a lucrărilor și utilizarea eficientă a sistemului de irigații și amenajări funciare. Elaborate cu contribuția esențială și sub Îndrumarea permanentă a Secretarului general al partidului, fiecare din prevederile proiectului de Directive ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. și, la loc de frunte, orientarea însuma­­toare a modernizării continue a economiei, condiție hotărâ­toare in obținerea unei noi calități a muncii și a vieții, in făurirea însăși a socialismului și comunismului — cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu — se întemeiază și se structurează organic pe intensificarea activităților de cercetare și creație originală, pe abordarea și soluțio­narea științifică a tuturor problemelor dezvoltării noastre social-economice. De aici, datoria de onoare și angaja­mentul ferm al întregului front științific de a da viață acestui comandament plenar al înfloririi României, al ridicării ei pe noi culmi de progres și civilizație. Investiții de 1350-1400 miliarde lei Am citit cu un Interes deosebit Proiectul Directivelor Congresului al XIII-lea al partidului și am încercat un sentiment de adîncă satisfacție și mîndrie, totodată, fată de premisele înscrise cu claritate, cu răspundere, privind destinele României socialiste pe o perioadă ce va coincide, de fapt, cu noi și mărețe înfăptuiri în toate domeniile de activitate. Din fericire, mă număr printre aceia a căror viață este strîns legată de șantiere importante ale țării, de ar fi să amintesc aici doar Transfăgurășanul și Canalul Dună­re—Marea Neagră. Pot spune că din toate punctele de ve­dere eu m-am format pe șantiere, așadar, sunt unul dintre aceia care știu foarte bine cită inteligență, cită muncă, cită dăruire și dragoste au fost investite in aceste capodopere ale timpului nostru. Proiectul de Directive prefigurează cu limpezime ja­loanele de perspectivă, acelea care vor constitui puntea de trecere către societatea comunistă de mîine. Pentru ca drumul nostru să fie încununat de deplin succes, noi, con­structorii, susținem cu toată energia, cu toată căldura re­­investirea în fruntea partidului a tovarășului Nicolae Ceaușescu, convinși, deopotrivă cu întregul popor, că fău­rirea societății socialiste multilateral dezvoltate și trece­rea în perioada următoare, la construcția comunismului in România au în personalitatea de excepție a conducătorului partidului și statului nostru certitudinile majore ale mate­rializării lor cu succes. Așa cum se prevede în proiect, pentru­ înfăptuirea pro­gramului de dezvoltare economico-socială a țării, în viito­rul cincinal se va realiza un volum de investiții de 1­350— 1400 miliarde lei. Pentru noi, constructorii marilor șantiere această cifră estimativă înseamnă mai mult decît o poate spune o cifră în sine. în activitatea de construcții se va avea în vedere industrializarea lucrărilor, eliminarea su­pradimensionărilor și folosirea unor soluții constructive mai eficiente, promovarea tehnologiilor de execuție de mare randament, creșterea accentuată a productivității muncii, tipizarea construcțiilor în toate sectoarele. De­altfel, în ceea ce mă privește, ca unul care s-a specializat in construcția de canale, tot ce-mi doresc în clipa de față este de a primi misiunea de a participa cu întreaga mea experiență dobindită pînă acum, la construirea Canalului Dunăre—București ! Munca este izvorul bunăstării și ci­vilizației noastre, și tocmai acest adevăr cu consecven­ță rostit și luminat cu clarviziune de cel mai iubit fiu­­ al națiunii noastre, îl vom confirma prin propriile angajări, prin felul în care ne vom duce la îndeplinire misiunea încredințată de partid și popor. Colonel ing. Constantin VANA Erou al Muncii Socialiste triale vor beneficia de noi tehnici nucleare, tehnologii neconventionale bazate pe fenomene și procese fizice și materiale cu proprietăți fizico-mecanice deosebite. Cerce­tările de perspectivă și studiile de prognoză conturează viitoare avansuri tehnologice in utilizarea metodelor fizi­ce, radiațiilor nucleare, fasciculelor de electroni și ioni, plasmă și laseri, ultrasunetelor, presiunilor și temperă­rilor extreme etc. Prin aplicarea acestora în procesele industriale se vor perfecțion­a tehnologii de producție, va crește productivitatea muncii și calitatea produselor, se vor reduce consumurile de materiale și energie. Simultan cu cercetările aplicative se vor dezvolta cele fundamen­tale. Eforturile se orientează către aprofundarea struc­turii fizice a materiei și cunoașterea materiei vii, împreună cu ceilalți oameni ai muncii din tara noastră, fizicienii au ferma convingere că mărețele obiective cu­prinse în Proiectul de Directive au garanția îndeplinirii lor prin realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu in func­ția supremă de secretar general al partidului, propunere pe care, la rîndul meu o susțin cu entuziasm și nețărmu­rită dragoste. Dr. IOAN BRÂNDUȘ Secretar științific al Institutului Central de Fizică Gîndire profund novatoare Direcțiile fundamentale ale dezvoltării României pînă în anul 1990 și orientările de perspectivă pînă în anul 2000 reflectă înalta clarviziune a partidului nostru, a se­cretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, încrede­rea nestrămutată în capacitatea de mobilizare creatoare, constructivă a poporului român. Toate mărețele țeluri, prefigurate în Proiectul de Di­rective sunt corelate riguros cu principalele direcții ale cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și introducerii progresului tehnic, menite să aducă o contribuție în creș­tere la asigurarea bazei de materii prime și a independen­tei energetice a țării, la dezvoltarea pe baze moderne a agriculturii, la ridicarea nivelului tehnic și calitativ al producției și la creșterea calității vieții, asigurând, tot­odată, rezerva de soluții pentru dezvoltarea în perspec­tivă a economiei, pentru o participare tot mai activă la progresul științific și tehnic mondial. In spiritul acestor orientări, fizica și energetica nucleară, împreună cu celelalte ramuri ale științei și tehnologiei, vor avea de rezolvat importante obiective tehnico-științi­­fice. Dintre acestea se remarcă energetica nucleară, despre care un Proiectul de Directive se spune : „concomitent cu asigurarea condițiilor tehnologice pentru funcționarea opti­mă a centralelor nuclearo electrice în curs de realizare, vor fi amplificate cercetările privind noile generații de reactori, inclusiv cu neutroni rapizi, precum și fuziunea termonucleară controlată". în perspectva sfîrșitului de secol trebuie aplicate în energetica nucleară noi tipuri de reactori nucleari care să folosească și alți combustibili nucleari, cum ar fi de exemplu toriul și plutoniul. O promi­siune încurajatoare într-o perspectivă ceva mai îndepăr­tată o reprezintă fuziunea termonucleară controlată al cărei combustibil — izotopii hidrogenului — reprezintă o sursă practic inepuizabilă. Pentru aceasta, fizicienii au de studiat procese fizice fundamentale la nivel nuclear, ato­mic, molecular și de plasme fierbinți iar inginerii au de elaborat materiale și echipamente care să funcționeze la temperaturi de zeci de milioane de grade. Tot în domeniul energeticii se vor face cercetări cu pri­vire la conversia directă a energiei solare în energie elec­trică, și cu privire la energetica hidrogenului în special pentru elaborarea materilelor specifice. Ramurile inclus­ Intensificarea puternică a cercetării științifice ș­i și dezvoltării tehnologice Dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986—1990 și orientările de perspectivă pînă în anul 2000 așa cum sunt schițate în Proiectul de Directive ale Congre­sului al XIII-lea al partidului reafirmă cu o sporită pregnanță rolul științei, al tehnologiilor, rolul gîndirii științifice în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate și trecerea la făurirea societății de mîine, so­cietatea comunistă pe pămîntul României. Așa cum reiese din Proiect, cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și introducerea progresului tehnic, principalele direcții ale cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și creșterea mai accentuată a eficienței economice prin promovarea largă a progresului tehnic, ca și dezvoltarea principale­lor ramuri ale economiei naționale pe baza cuceririlor științei și tehnologiei moderne reflectă cu pregnanță gîn­­direa profundă, cutezătoare, a secretarului general al partidului nostru privind prioritățile, liniile directoare, amplitudinea procesului amplu, complex de fundamentare a civilizației noastre socialiste. Prezentul Proiect, putem afirma, este pătruns de spiritul științific, acesta fiind de fapt dominanta sa, un spirit cu largă deschidere spre nou, implicat în modernizarea economiei naționale, în sporirea eficienței întregii activități economico-sociale, în apli­carea cu rigoare și un chip optim a celor mai noi cuce­riri ale revoluției tehnico-științifice. Științei, așadar, îi revine un rol de mare răspundere în viitorul care, putem spune, se făurește de către gene­rația ce îl va trăi ca o încununare deplină a acestei epoci, Epoca Ceaușescu. Este vorba de un timp relativ scurt, dar de-o densitate și de-o amploare fără precedent, timpul trecerii către societatea comunistă. Consider că pentru ca prezentul și viitorul să se înscrie armonios în traiectoria devenirii noastre, pentru ca mărețele obiective ale civi­lizației noastre să înflorească în lumină și libertate, realegerea în suprema funcție de partid a tovarășului Nicolae Ceaușescu constituie chezășia certitudinii, garan­ția fermă a continuității, a afirmării patriei noastre la loc de frunte în civilizația contemporană. Prof. univ.­­fr. SERGIU TAMAȘ Dinamica productivității muncii in industrie și construcții Îmbunătățirea continuă a condițiilor de locuit ale populației — preocupare constantă a partidului și statului nostru — se concretizează in viitorul cincinal in construirea a 725 000 locuințe noi, în imagine o panoramă a pasajului Bucur-Obor.

Next