Magazin, iulie-decembrie 1989 (Anul 32, nr. 26-52)
1989-07-01 / nr. 26
Е [UNK]4 Nr. 26 (1654) din 1 iulie 1989 CONSTRUCȚII Direcții prioritare in industria cimentului Preocupare statornică a partidului și statului nostru, personal a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, înscrisă în rîndul priorităților strategice ale programelor naționale de dezvoltare a economiei românești, valorificarea superioară, la un inalt nivel calitativ-intensiv și de eficiență economică, a tuturor resurselor de materii prime constituie și pentru colectivele de oameni ai muncii din Întreprinderile din industria lianților și azbocimentului, precum și pentru cele din institutele de cercetare științifică și inginerie tehnologică de profil, un obiectiv permanent ce stă în centrul întregii activități. Eforturile de concepție, aplicare și generalizare depuse in direcția modernizării și înnoirii producției și produselor, a perfecționării organizării științifice a producției și creșterii eficienței economice in domeniul industriei lianților din familia cimentului, se înscriu organic in amplul program de modernizare a economiei naționale, program ce pune un accent precumpănitor pe aplicarea celor mai avansate cuceriri ale cunoașterii științifice și tehnologice contemporane. In acest context, aniversarea — anul trecut — a unui secol de existență a industriei românești de ciment a constituit nu numai un bilanț al realizărilor unui veac, din rîndul cărora se reliefează puternic succesele repurtate in anii construcției socialiste, și, mai ales, o fructuoasă dezbatere asupra viitorului acestei industrii, asupra liniilor principale de dezvoltare și inncție calitativ-tehnologică. Pentru a afla, in acest sens, semnificațiile pe care le are azi noul in această ramură de bază a industriei românești, ne-am adresat tovarășului Inginer Marin Stoian, directorul Institutului de cercetări și proiectări pentru Industria lianților și azbocimentului, care ne-a acordat cu amabilitate întrevederea consemnată în cele ce urmează. — Cum te obișnuiește t asemenea ocărți, vorbimi-ne, vă rugăm despre începuturile acestei activități in țara noastră, despre pionierii industriei cimentului din România. — Acum, când industria noastră de ciment a devenit centenară, ne amintim cu multă stimă și respect de fondatorii acestei industrii, care în condiții de pionierat au pus bazele ei, de promotorii dezvoltării tehnicii și tehnologiei românești din această importantă ramură industrială și de toți cei care prin eforturile și prin munca lor plină de abnegație, au dus stindardul cimentiștilor români pînă la nivelul inalt în care se situează astăzi. Fără a evoca tot drumul uriaș parcurs, de la primele cuptoare verticale de 3t/zi, cu care era dotată la Înființare, în 1888, prima fabrică de ciment din țară — cea de la Brăila —, pînă la modernele linii de 3 000 t/zi, cu care sunt echipate o serie de fabrici de ciment in anii noștri, culminînd cu linia de 3 000 t/zi cu precalcinare de la C.S.A. Medgidia, doresc să accentuez în mod deosebit faptul că, de-a lungul Întregii sale evoluții, Industria noastră de ciment a ținut pasul cu tehnicile și tehnologiile de vîrf, apărute în toți acești ani pe plan mondial. Intr-adevăr, să ne amintim că primele cuptoare verticale tip Dietsch, de la Brăila, au fost precedate cu numai 4 ani de apariția lor, in 1884, pe plan mondial, că prima instalație din lume de ardere a păcurii a fost brevetată și aplicată în 1908 la primul cuptor rotativ lung din țara noastră, de la fabrica de ciment Comarnic, sau că introducerea procedeului semiuscat s-a făcut la numai 3 ani de la apariția lui pe plan mondial, cuptorul Sepei nr. 1 de la fabrica de ciment Brașov fiind, In 1931, al doilea agregat de acest tip din lume. Au urmat etapele de realizare, până in 1965, a celor в linii tehnologice de 800 t/zi pe procedeu umed, care nu numai că au triplat capacitatea unitară a liniilor, dar au asigurat și introducerea unor importante perfecționări tehnice. După 1965 Industria noastră de ciment s-a orientat, și exclusivitate, pe dezvoltarea procedeului uscat de fabricație, care se știe că necesită un consum specific de combustibil cu peste 40 la sută mai redus, astfel că apariția crizei energetice mondiale, de după 1980, a găsit industria cimentului mai avansată sub raport tehnic față de alte industrii mari consumatoare de combustibil. Saltul calitativ, înfăptuit in anii 1965—1974, prin executarea celor 23 linii tehnologice pe procedeu uscat de 800 t clineher/zi, a fost semnificativ accentuat prin modernele linii de 3 000 t/zi pe procedeu uscat, realizate incepind din 1974, linii care, prin capacitatea și tehnicitatea lor, au făcut ca — în acea perioadă — țara noastră să depășească chiar înfăptuirile dintr-o serie de țări dezvoltate sau cu bogată tradiție in industria mondială a cimentului. — Să trecem acum la tehnologiile actuale de fabricare a cimentului în țara noastră. După cu am înțeles ele sunt competitive cu cele existente pe plan mondial. — Tehnologia actuală de virf pe plan mondial, cea pe procedeul uscat cu precalcinare, care a fost introdusă prima dată in 1967 în R.F.G. și dezvoltată incepînd din 1972 in Japonia și alte țări avansate, a fost aplicată in țara noastră încă din 1976 la un cuptor de 800 t/zi la Tîrgu Jiu și din 1978 la cuptorul de 3 000 t/zi de la Fieni, în varianta cu transportul aerului terțiar prin cuptor. In 1986, procedeul cu precalcinare, după brevet românesc, s-a aplicat și in varianta de transport a aerului terțiar prin conductă independentă și anume la linia a doua de 3 000 t/zi de la Medgidia. — Ce ne rezervă anii ce vin, in ce direcții prioritare se va orienta industria și tehnologia cimentului in perioada viitoare previzibilă ? — Răspunsurile pentru întreaga economie națională sînt date cu excepțională clarviziune și perspicacitate In programul partidului. In magistralele expuneri și cuvîntări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, fiind subliniate în documentele Congresului al XIII-lea al P.C.R., nit și la forumul democrației muncitorești revoluționare din noiembrie 1988. Realizarea obiectivelor prefigurate de dezvoltarea intensivă viitoare a economiei naționale impune intensificarea muncii de cercetare-proiectare și creșterea rolului științei și tehnicii în perfecționarea, modernizarea și dezvoltarea Industriei, ca și a celorlalte domenii economico-sociale. O caracteristică a dezvoltării industriei lianților și azbocimentului este că ea va trebui să fie una din Industriile de bază, atît din punctul de vedere al tehnologiilor, al aplicării revoluției tehnico-științifice contemporane, cit și din punctul de vedere al volumului, calității și structurii producției realizate, și aceasta cu consumuri specifice materiale și energetice tot mai reduse și la productivități tot mai mari. Rezolvarea acestor probleme majore pune sarcini deosebite, prioritare cercetării științifice și proiectării din domeniul lianților și azbocimentului. — Jalonați, dacă sunteți amabil, citeva din direcțiile prioritare care stau in fata cercetării științifice, a dezvoltării tehnologice și introducerii progresului tehnic in industria lianților și azbocimentului. — In concordanță cu tendințele din domeniu, atît pe plan intern, cit și pe plan mondial, acestea sunt axate pe : • valorificarea superioară și lărgirea bazei de materii prime și materiale, prin identificarea de noi resurse, introducerea mai eficientă și complexă în circuitul productiv a rezervelor de materii prime și materiale și utilizarea pe scară largă a materialelor refolosibile din alte industrii • crearea și introducerea de tehnologii noi de fabricație de concepție proprie, perfecționarea și modernizarea tehnologiilor existente ; realizarea de utilaje și instalații noi sau perfecționate cu fiabilitate și eficiență ridicată • reducerea substanțială a consumurilor materiale și energetice, creșterea mai accentuată a productivității muncii, sporirea eficienței și rentabilității producției , lărgirea rațională a gamei sortimentale, realizarea și asimilarea de produse noi, cu caracteristici calitative superioare și cu eficiență economică ridicată ; reducerea importurilor și creșterea competitivității exportului • extinderea automatizării, implementarea robotizării și ciinernetizării proceselor de producție • cercetări fundamentale și interdisciplinare pentru elucidarea și aprofundarea proceselor care au loc în structura intimă a materiei, în vederea descoperirii soluțiilor tehnico-științifice celor mai adecvate și eficiente de aplicare in producție. .. Ne puteți da și citeva exemple, cele mai semnificative, legate de preocupările viitoare ale cercetării și proiectării pe direcțiile enunțate mai înainte ? — De la Început trebuie subliniat că modernizarea — Înțeleasă ca proces continuu și organizat de schimbare structurală a producției — se va extinde pe un front larg de lucru și va canaliza cea mai mare parte a capacității de creație tehnico-științifică a cadrelor noastre, astfel nicit să nu existe practic linie tehnologică, instalație sau fază a procesului tehnologic din industria lianților și azbocimentului care să nu sufere înnoiri sau modernizări tehnologice. Astfel, tn industria cimentului, modernizarea va cuprinde toate fazele procesului de producție de la cariere pînă la expediția cimentului, acționîndu-se coordonat în primul rînd pentru soluționarea problemelor multiple și complexe ale perfecționării tehnologiilor, ale introducerii rapide în producție a cuceririlor științei și tehnicii, Îndeosebi reducerea substanțială, o reducere a consumurilor energetice de combustibili și energie electrică. Cercetările geologice vor viza atît asigurarea, în continuare, a bazei necesare de materii prime din cariere, prin prospectarea și omologarea de noi rezerve geologice (de calcare, argile, marne, piatră de ghips, roci bazaltice etc.), cât și prin valorificarea complexă a materiilor prime pentru obținerea unor noi produse de calitate superioară, prin eliminarea unor impurități conținute în materiile prime (cuarț, feldspat etc.). Se va extinde utilizarea în masă ca materii prime a unor materiale reziduale sau subproduse din alte industrii (zguri, cenuși etc.). Pentru a se asigura valorificarea integrală și scurtarea distanțelor de transport la carierele de calcar, caracterizate prin dezvoltări pe verticală, cum sunt cele de la Fieni și Bicaz, se vor cerceta și promova noi soluții tehnologice de exploatare. GEORGE CUȘNARENCU