Magazin, iulie-decembrie 1989 (Anul 32, nr. 26-52)

1989-07-01 / nr. 26

Е [UNK]4 Nr. 26 (1­654) din 1 iulie 1989 CONSTRUCȚII Direcții prioritare in industria cimentului Preocupare statornică a partidului și statului nostru, personal a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, înscrisă în rîndul prio­rităților strategice ale programelor naționale de dezvoltare a economiei româ­nești, valorificarea superioară, la un inalt nivel calitativ-intensiv și de eficien­ță economică, a tuturor resurselor de materii prime constituie și pentru colec­tivele de oameni ai muncii din Întreprinderile din industria lianților și azboci­mentului, precum și pentru cele din institutele de cercetare științifică și ingine­rie tehnologică de profil, un obiectiv permanent ce stă în centrul întregii acti­vități. Eforturile de concepție, aplicare și generalizare depuse in direcția mo­dernizării și înnoirii producției și produselor, a perfecționării organizării știin­țifice a producției și creșterii eficienței economice in domeniul industriei lian­ților din familia cimentului, se înscriu organic in amplul program de moderni­zare a economiei naționale, program ce pune un accent precumpănitor pe apli­carea celor mai avansate cuceriri ale cunoașterii științifice și tehnologice con­temporane. In acest context, aniversarea — anul trecut — a unui secol de exis­tență a industriei românești de ciment a constituit nu numai un bilanț al reali­zărilor unui veac, din rîndul cărora se reliefează puternic succesele repurtate in anii construcției socialiste, și, mai ales, o fructuoasă dezbatere asupra viito­rului acestei industrii, asupra liniilor principale de dezvoltare și inncție calita­­tiv-tehnologică. Pentru a afla, in acest sens, semnificațiile pe care le are azi noul in această ramură de bază a industriei românești, ne-am adresat tovarășu­lui Inginer Marin Stoian, directorul Institutului de cercetări și proiectări pentru Industria lianților și azbocimentului, care ne-a acordat cu amabilitate întreve­derea consemnată în cele ce urmează. — Cum te obișnuiește t­ asemenea o­cărți, vorbimi-ne, vă rugăm despre în­ceputurile acestei activități in țara noas­tră, despre pionierii industriei cimentului din România. — Acum, când industria noastră de ci­ment a devenit centenară, ne amintim cu multă stimă și respect de fondatorii acestei industrii, care în condiții de pio­nierat au pus bazele ei, de promotorii dezvoltării tehnicii și tehnologiei româ­nești din această importantă ramură in­dustrială și de toți cei care prin efortu­rile și prin munca lor plină de abnegație, au dus stindardul cimentiștilor români pînă la nivelul inalt în care se situează astăzi. Fără a evoca tot drumul uriaș parcurs, de la primele cuptoare verticale de 3t/zi, cu care era dotată la Înființare, în 1888, prima fabrică de ciment din țară — cea de la Brăila —, pînă la modernele linii de 3 000 t/zi, cu care sunt echipate o se­rie de fabrici de ciment in anii noștri, culminînd cu linia de 3 000 t/zi cu pre­­calcinare de la C.S.A. Medgidia, doresc să accentuez în mod deosebit faptul că, de-a lungul Întregii sale evoluții, In­dustria noastră de ciment a ținut pasul cu tehnicile și tehnologiile de vîrf, apăru­te în toți acești ani pe plan mondial. Intr-adevăr, să ne amintim că primele cuptoare verticale tip Dietsch, de la Brăila, au fost precedate cu numai 4 ani de apariția lor, in 1884, pe plan mondial, că prima instalație din lume de ardere a păcurii a fost brevetată și aplicată în 1908 la primul cuptor rotativ lung din țara noastră, de la fabrica de ciment Comarnic, sau că introducerea procedeu­lui semiuscat s-a făcut la numai 3 ani de la apariția lui pe plan mondial, cuptorul Sepei nr. 1 de la fabrica de ciment Bra­șov fiind, In 1931, al doilea agregat de acest tip din lume. Au urmat etapele de realizare, până in 1965, a celor в linii tehnologice de 800 t/zi pe procedeu umed, care nu numai că au triplat capacitatea unitară a liniilor, dar au asigurat și introducerea unor im­portante perfecționări tehnice. După 1965 Industria noastră de ciment s-a orientat, și exclusivitate, pe dezvoltarea proce­deului uscat de fabricație, care se știe că necesită un consum specific de com­bustibil cu peste 40 la sută mai redus, astfel că apariția crizei energetice mon­diale, de după 1980, a găsit industria ci­mentului mai avansată sub raport tehnic față de alte industrii mari consumatoare de combustibil. Saltul calitativ, înfăptuit in anii 1965—1974, prin executarea celor 23 linii tehnologice pe procedeu uscat de 800 t clineher/zi, a fost semnificativ ac­centuat prin modernele linii de 3 000 t/zi pe procedeu uscat, realizate incepind din 1974, linii care, prin capacitatea și teh­nicitatea lor, au făcut ca — în acea pe­rioadă — țara noastră să depășească chiar înfăptuirile dintr-o serie de țări dezvoltate sau cu bogată tradiție in in­dustria mondială a cimentului. — Să trecem acum la tehnologiile ac­tuale de fabricare a cimentului în țara noastră. După cu­ am înțeles ele sunt competitive cu cele existente pe plan mondial. — Tehnologia actuală de virf pe plan mondial, cea pe procedeul uscat cu pre­calcinare, care a fost introdusă prima dată in 1967 în R.F.G. și dezvoltată in­­cepînd din 1972 in Japonia și alte țări avansate, a fost aplicată in țara noastră încă din 1976 la un cuptor de 800 t/zi la Tîrgu Jiu și din 1978 la cuptorul de 3 000 t/zi de la Fieni, în varianta cu transpor­tul aerului terțiar prin cuptor. In 1986, procedeul cu precalcinare, după brevet românesc, s-a aplicat și in varianta de transport a aerului terțiar prin conductă independentă și anume la linia a doua de 3 000 t/zi de la Medgidia. — Ce ne rezervă anii ce vin, in ce direcții prioritare se va orienta industria și tehnologia cimentului in perioada vi­itoare previzibilă ? — Răspunsurile pentru întreaga econo­mie națională sînt date cu excepțională clarviziune și perspicacitate In programul partidului. In magistralele expuneri și cuvîntări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, fiind subliniate în do­cumentele Congresului al XIII-lea al P.C.R., nit și la forumul democrației muncitorești revoluționare din noiem­brie 1988. Realizarea obiectivelor prefigurate de dezvoltarea intensivă viitoare a econo­miei naționale impune intensificarea muncii de cercetare-proiectare și creș­terea rolului științei și tehnicii în per­fecționarea, modernizarea și dezvoltarea Industriei, ca și a celorlalte domenii eco­­nomico-sociale. O caracteristică a dezvol­tării industriei lianților și azbocimentului este că ea va trebui să fie una din In­dustriile de bază, atît din punctul de ve­dere al tehnologiilor, al aplicării revolu­ției tehnico-științifice contemporane, cit și din punctul de vedere al volumului, calității și structurii producției realizate, și aceasta cu consumuri specifice mate­riale și energetice tot mai reduse și la productivități tot mai mari. Rezolvarea acestor probleme majore pune sarcini deosebite, prioritare cerce­tării științifice și proiectării din dome­niul lianților și azbocimentului. — Jalonați, dacă sunteți amabil, citeva din direcțiile prioritare care stau in fata cercetării științifice, a dezvoltării tehno­logice și introducerii progresului tehnic in industria lianților și azbocimentului. — In concordanță cu­ tendințele din domeniu, atît pe plan intern, cit și pe plan mondial, acestea sunt axate pe : • valorificarea superioară și lărgirea bazei de materii prime și materiale, prin identificarea de noi resurse, introducerea mai eficientă și complexă în circuitul productiv a rezervelor de materii prime și materiale și utilizarea pe scară largă a materialelor refolosibile din alte in­dustrii • crearea și introducerea de teh­nologii noi de fabricație de concepție proprie, perfecționarea și modernizarea tehnologiilor existente ; realizarea de utilaje și instalații noi sau perfecționate cu fiabilitate și eficiență ridicată • redu­cerea substanțială a consumurilor mate­riale și energetice, creșterea mai accen­tuată a productivității muncii, sporirea eficienței și rentabilității producției , lărgirea rațională a gamei sortimentale, realizarea și asimilarea de produse noi, cu caracteristici calitative superioare și cu eficiență economică ridicată ; redu­cerea importurilor și creșterea competi­tivității exportului • extinderea automa­tizării, implementarea robotizării și ci­­inernetizării proceselor de producție • cercetări fundamentale și interdiscipli­­nare pentru elucidarea și aprofundarea proceselor care au loc în structura in­timă a materiei, în vederea descoperirii soluțiilor tehnico-științifice celor mai adecvate și eficiente de aplicare in pro­ducție. .. Ne puteți da și citeva exemple, cele mai semnificative, legate de preocupările viitoare ale cercetării și proiectării pe direcțiile enunțate mai înainte ? — De la Început trebuie subliniat că modernizarea — Înțeleasă ca proces con­tinuu și organizat de schimbare structu­rală a producției — se va extinde pe un front larg de lucru și va canaliza cea mai mare parte a capacității de creație tehnico-științifică a cadrelor noastre, astfel nicit să nu existe practic linie tehnologică, instalație sau fază a proce­sului tehnologic din industria lianților și azbocimentului care să nu sufere în­noiri sau modernizări tehnologice. Astfel, tn industria cimentului, moder­nizarea va cuprinde toate fazele procesu­lui de producție de la cariere pînă la ex­pediția cimentului, acționîndu-se coordo­nat în primul rînd pentru soluționarea problemelor multiple și complexe ale perfecționării tehnologiilor, ale introdu­cerii rapide în producție a cuceririlor științei și tehnicii, Îndeosebi reducerea substanțială, o reducere a consumurilor energetice de combustibili și energie e­­lectrică. Cercetările geologice vor viza atît asi­gurarea, în continuare, a bazei necesare de materii prime din cariere, prin pro­spectarea și omologarea de noi rezerve geologice (de calcare, argile, marne, pia­tră de ghips, roci bazaltice etc.), cât și prin valorificarea complexă a materiilor prime pentru obținerea unor noi produse de calitate superioară, prin eliminarea unor impurități conținute în materiile prime (cuarț, feldspat etc.). Se va extinde uti­lizarea în masă ca materii prime a unor materiale reziduale sau subproduse din alte industrii (zguri, cenuși etc.). Pentru a se asigura valorificarea inte­grală și scurtarea distanțelor de trans­port la carierele de calcar, caracterizate prin dezvoltări pe verticală, cum sunt cele de la Fieni și Bicaz, se vor cerceta și promova noi soluții tehnologice de ex­ploatare. GEORGE CUȘNARENCU

Next