Magazin, iulie-decembrie 1995 (Anul 38, nr. 27-52)

1995-07-06 / nr. 27

Nr. 27 (1967) din 6 iulie 1995 noi d­e tori s înge­ n grup de cercetători englezi, condus de Kiyoshi Nagai, a descoperit că hemo­globina crocodilului de Nil are o structură particulară, fiind formată din patru lanțuri de acizi aminați, care au capacitatea de a capta oxigenul (vezi foto). Grosimea învelișului acestor lanțuri diferă însă în unele zone. Tocmai aceste mici diferențe le oferă capacitatea de a fixa un element chimic necesar respirației organismului­­ HCO3. Hemoglobina astfel îmbogățită reține mai puțin oxigen decît transportă. Dar, în virtutea acestui fenomen denumit „efectul bicarbonat“, hemoglobina crocodilului de Nil eliberează mai mult oxigen decît cea obișnuită. Reacția chimică se adaptează perfect nevoilor organismului. în ce constă mecanismul? în mod normal, prin metabolismul organismului, se produce gaz carbonic (СО?) care intră în reacție cu apa din sînge. Se formează acidul carbonic (H2CO3) care apoi se disociază pe de-o parte în ioni de hidrogen (H+), iar pe de alta în ioni bicarbonici (HCO3); în apnee, rata de bicarbonat din sînge crește devenind periculoasă, de unde și nevoia de oxigen. Majoritatea mamiferelor - prin intermediul hemoglobinei - eliberează în această situație tot oxigenul de care dis­pun; în schimb, hemoglobina crocodilului de Nil, grație „efectului bicarbonat“ poate să dozeze eliminarea de oxigen. Foarte important pentru specialiști a fost să-și dea seama cum s-ar putea folosi această capacitate cu totul deosebită a crocodilului de Nil în scopul științei medicale. Cel mai la îndemînă mijloc a constatat în modificarea hemo­globinei unui mamifer­­ a omului, de exemplu,­­ în sensul apropierii de caracteristicile hemoglo­binei crocodilului. Cer­cetătorii amintiți au recurs la acest procedeu și, etapă cu etapă, în laborator au înlocuit unii acizi aminați din hemoglobina umană cu acizi aminați proveniți de la crocodil. Ei au descoperit că substituirea a 12 acizi aminați (la nivelul a 287 din hemoglobina umană) este b­alenele, focile, delfinii , și alte mamifere са [UNK]е ; pot sta un timp mai îndelungat în apă au o hemoglobină cu totul specială, comparabilă însă cu cea a omului. Capacitatea lor de a-și prelungi șederea sub apă derivă din disponibilitatea pe care o au de a stoca oxigen în mioglobina mușchilor. Există însă o specie de crocodili (cel de Nil) care deține de o sută de ori mai puțină hemoglobină decît celelalte mamifere, deși ,­­ performanțele sale „sub-­m­ari­ne“ sunt uluitoare. Cauza să fie atunci alta e suficientă pentru a se obține „efectul bicarbonat“. Secvența de hemoglobină obținută a fost introdusă în bacterii care, la rîndul lor, au produs hemoglobină „hibrid“. „Molecula hibrid“ obținută a primit denumirea Hb - Scuba. Hemoglobina oni­­crocodil va conduce la formarea unei noi rase de „om-reptilă“ capabilă să plonjeze și să rămînă mai mult timp sub apă fără butelie de oxigen? Categoric nu, în schimb, rezultatele acestei cercetări ar putea fi folosite la prepararea unui nou substitut sanguin mult mai eficace decît hemoglobina folosită în prezent. Hb- Scuba sau o altă versiune a sa ar putea conduce, apreciază specialiștii, la prepararea de sînge artificial care ar completa stocul de sînge necesar transfuziilor. Pînă în prezent, cercetătorii au pus la punct un produs de acest tip (rob 1.1.), testat cu succes pe om și aflat încă în curs de reevaluare de către organismul american de control al produselor alimentare și farmaceutice. AURORA POPESCU ♦I CROCODILII Mini vehicul Pentru a veni în întîmpinarea tinerilor adolescenți dornici să conducă un automobil, organul de „Prevenire Rutieră“ din Franța în colaborare cu firma producătoare „Microcar“ au realizat și fabricat un mic autoturism destinat a fi condus fără permis de către tinerii de 14 ani. El este astfel construit încît să nu depășească viteza de 45 km-oră ceea ce îl face foarte potrivit pentru traficul aglomerat din orașe. Pentru obținerea unui „New­ street“, cum a fost botezat noul minivehicul citadin, tînărul cumpărător va trebui să plătească suma de 35.800 franci, beneficiind și de un curs de inițiere în conducerea autoturismului în condițiile specifice circulației urbane. Se pare că ideea nu e rea­ Gigant aerian Cel mai puternic avion de transport de mărfuri din lume este aeronava AN -124 botezată „Rus­lan“ și concepută de către specialiștii colectivului de proiectare „O.K. Antonov“ din Rusia. Acest gigant aerian posedă caracteristici de excepție. Astfel, el poate lua la bord 150 tone de încărcătură pe care o poate transporta cu viteza de 850 km pe oră, atingînd un plafon de zbor de 12 mii de metri. Această supernavă aeriană, folosită și de către megastarul Michael Jackson cînd a adus în România recuzita și instalațiile scenei cu care și-a prezentat concertul său de la București, a devenit recordmanul clasei sale prin ridicarea în aer, în timpul testărilor, a 171 tone, pe care le-a transportat la distanța de 20151 kilometri, în 25 ore și 30 minute. aspecte și noi proprietăți, pentru seducerea consumatorilor și profesioniștilor modei.­­ Peste 900 de mari firme prezente la Salonul­­ Première Vision “ care a avut loc nu demult la Paris, și-au prezentat noile creații și metode de punere în valoare a acestei fibre sintetice mereu tinere. Ф Formele sînt elementul-cheie al procesului de fabricație, mărimea găurilor lor de circa 10 microni (lOmu­mi dintr-un milimetru) permițând realizarea unor fibre sintetice mai fine decît cea mai fină mătase. Ф Modificarea formei acestor găuri permite varierea, practic la infinit, a aspectului și formei fbrelor de nylon. Ф Aditivii chimici completează tratamentele fizice pentru sporirea sau atenuarea strălucirii țesuturilor și a le conferi un aspect mai mult sau mai puțin regulat. Aceste substanțe conferă fibrelor sintetice proprietăți de izolare termică sau de conducție. Nylonul a fost inventat de specialiștii firmei franceze Du Pont de Nemours în 1935, invenția fiind brevetată în 1938. La „vîrsta“ de 60 de ani, nylonul trăiește a doua tine­rețe, lucru dovedit și de nume­roasele produse realizate din fibre sintetice expuse în cadrul salonului „Première Vision“ de la Paris, de către 900 de mari firme chimice sau producă­toare de confecții. Expoziția intitulată „Matière“ din cadrul Salonului a fost consacrată în exclusivitate produselor reali­zate din poliamidă, relevă „Le ^ ^ Monde“. Ultimul dece­niu a consem­nat efectua­rea a nume­roase inovații tehnice în­­ acest domeniu. Prima inovație a constat în adăugarea de substanțe chimice în structura poliamidei pentru sporirea sau diminuarea strălucirii sale. Alte inovații au vizat tiparele în care este turnată poliamida lichidă, încălzită la o temperatură de 290 ° C, pentru a se transforma apoi în fire, la o viteză de 1000 metri pe minut. Ele­­mente-cheie ale procesului de producție - tiparele din platină sînt fabricate în Elveția, la un preț de circa 6000 de franci bucata, fiind livrate la șase luni după efec­tuarea comen­zii. Mărimea găurilor acestor tipare a scăzut pînă în jurul a 10 microni, fapt care permite produ­cerea unor fibre sintetice foarte fine. Microfibrele permit o mai bună evacuare a transpirației, grație unei capilarități superioare, fără ca ploaia să penetreze țesutul. Microfibrele conferă un aspect moale țesutului, care se mulează mai bine pe corp. Cu cît unghiul găurilor tiparului este mai ascuțit, cu atît firul este mai strălucitor. Iată de ce, dacă inițial, găurile erau rotunde, cu un deceniu în urmă au apărut cele de formă triunghiulară, trilobată (în formă de treflă) etc. Firma Du Pont de Nemours a prezentat, cu ocazia salonului de la Paris, în premieră mondială, obiecte de îmbrăcă­minte a căror fibră din nylon a fost realizată pe tipare cu găuri în formă de os. Proprietăților deosebite confe­rite prin forma plăcilor și mărimea găurilor acestora, li se adaugă cele obținute prin tratările multiple ale fibrei sintetice, domeniu în care produsele realizate de concernul francez Rhône-Poulenc s-au bucu­rat de o apreciere unanimă pe piața internațională. La ieșirea din tipar, firul sintetic este răcit la aer, uscat cu vapori și întins, pentru sporirea rezistenței sale. Se aplică apoi procedeul POY (Partially Oriented Yarn), elaborat de experții de la firma britanică ICI, pentru evitarea întinderii firului la maximum și păstrarea calităților sale. Unele firme încearcă să imnei fibrele naturale, în timp ce altele vor să scoată în evidență caracte­risticile proprii nylonului. Con­curența pe piața materialelor sintetice dintre firmele asiatice, europene și nord-americane este deosebit de puternică... ȘERBAN FILIP ❖ Ф Tratamentele chimice perfecțio­­­­nate conferă nylo­­nului o mare­­ varietate de

Next