Magazin, iulie-decembrie 1998 (Anul 41, nr. 27-52)

1998-07-02 / nr. 27

Nr. 27 (2122) din 2 iulie 1998 La puțin timp după nașterea lui Dolly, o serie de oameni de știință anunțau următoarea etapă: dlonarea umană, ca și cum fabricarea unui om n-ar fi fost decît o simplă operație de manipulare genetică. Lucrurile nu stau chiar așa. Multitudinea de relații subtile stabilite între fetus și mediul amniotic, supuse unor inerente modificări, fac irealizabilă o copie umană perfectă. Acest complex de relații „condamnă” ființa umană la condiția de specimen unic,­ ­ și intens . Simțurile umane se dez­voltă după o ordine in­variabilă: pipăitul, miro­sul, gustul, auzul și vede­rea. Chiar dacă sînt in­complet dezvoltate, funcțiile lor sînt active înainte de naștere. De pildă s-a dovedit că per­cepția gustativă prenatală la dulce, sărat, amar etc. e asemănătoare cu percepția postnatală. Exa­menele endoscopice ale lichidului amniotic au demonstrat că în urma stimulă­rilor cardiace prin interme­diul unei surse de lumină, fetusul de 6-7 luni reacționează vizual; în aceeași perioadă fetusul începe să audă. Gradul de percepție auditivă­ este însă greu de definit. Fetusul poate distinge zgomotele din afară, trecerea de la o voce feminină la una masculină, poate recunoaște o voce cu care s-a obișnuit, preferințele sale în­­dreptîndu-se invariabil spre cea a mamei. Toți specialiștii sînt de comun acord cu faptul că sti­mulările senzoriale prenatale contribuie la dez­voltarea normală a structurilor nervoase. Fără stimulările sonore din timpul sarcinii, de pildă, structurile anatomice, celulare și bineînțeles, funcționarea sistemului auditiv, nu vor fi nor­male după naștere. Autonomia . Orice mamă e preocupată de starea permanentă a fătu­­lui. Ea încearcă să nu-i transmită aces­tuia stări negative și să nu-l afecteze printr-o ali­mentație greșită, convinsă că fetusul e foarte de­pendent de ea. Studii recente demonstrează însă o anumită autonomie a acestuia. De-a lungul vieții sale intrauterine, el e protejat de respinge­rea maternă grație trofoblastului, un țesut care îmbracă placenta, pe care sistemul imunitar al mamei nu-l poate depista și recunoaște. Stresul în care trăiesc viitoarele mame își pune uneori amprenta asupra copiilor. S-a observat, de pildă, că mamele care locuiesc în medii poluate fonic, ca de exemplu în apropierea unui aeroport sau cele care au trecut prin momente dramatice - moartea unei rude apropiate, război, viol, divorț etc. - au născut copii sub greutatea normală care la vîrsta de 3-4 ani prezentau tulburări de somn, semne de agre­sivitate accentuată, incapacitate de adaptare familială, emotivitate etc. asociate unei patologii a comportamentului de tip anxios, conștiință prenatală. De pildă, un copil de 18 luni al cărui frate geamăn murise cu două săptămîni înainte de naștere, pre­zenta un comportament foarte agitat. Scormonea zilnic în ungherele ca­merei, scutura febril fiecare obiect pe care îl apuca dorind parcă să-i dea viață. Era o căutare instinctivă a vieții fratelui său în acele obiecte? A încercat el oare în pîn­­tecul mamei să-și atingă frățiorul pentru a-l însufleți? Se simțea vi­novat de moartea acestuia? Impo­sibil de aflat. După cîteva ședințe de psihanaliză copilul și-a regăsit însă echilibrul. Cercetările în acest sector crepuscular au condus totuși la o concluzie neîndoielnică: în viața sa intrauterină fetusul înregistrează emoții, receptează senzorial stimuli exteriori al căror ecou nu e conservat nea­părat de o stare de conștiință, ci de memoria corporală. Amenințarea chimică Tutunul, alco­olul, drogurile nu sînt singu­rele produse to­xice care ame­nință sănătatea fetusului. Unele medii industriale în care se lucrează cu eteri de glicol, de pildă (care se folosesc în pictură sau intră în compo­nența unor soluții de curățat sticlă) sînt deosebit de periculoase. Contactul viitoarelor mame cu aceste substanțe poate duce la nașterea unui procent însemnat de copii cu malformații. Există însă și produse aparent inofensive ca aspirina sau antibioticele al căror tratament îndelungat poate afecta sănătatea fătului. în timpul sarcinii sînt, de asemenea, contraindicate vaccinurile contra rujeolei, oreionului, difteriei, tifoidei, poliomie­litei, turbării. Cancerul de sîn. Anumiți hormoni feminini (estrogeni) sti­mulează proliferarea celulară putînd modi­fica suportul codului genetic al fătului (ADN). Cancerul de sîn s-ar putea datora acestor hormoni la care este expus fetusul, apariția acestuia putînd surveni peste zeci de ani, în timpul sarcinii se înregistrează un nivel ridicat al numărului de estrogeni. Cu cît acesta este mai mare, apreciază unii specialiști, cu atît greutatea la naștere a copilului este mai mare. Se pune firesc întrebarea dacă există o relație între aceasta și riscul cancerului de sîn. Răspunsul este afirmativ. S-a demonstrat statistic că bebelușii (în cazul fetelor) care ating la naștere greutatea de 4 kg prezintă un risc de 60% în apariția acestei boli. Factorii factorii care predispun la schizo­frenie sunt... gripa - pe­rioada cea mai critică fiind între lunile 3 și 7 ale sarcinii­­ și malnutriția. Tehnicile moderne de imagine intrauterină și autopsiile cerebrale au înregistrat unele afecțiuni ale creierului în dezvoltarea sa din prima jumătate a gestației. Primele semne de schizofrenie apar însă la maturitate. Alimentația în timpul sarcinii Recomandă­rile medicale sînt orientate in general spre o alimentație echilibrată în substanțe nutri­tive, cu care viitoarea mama a fost obișnuita. Pentru o dezvoltare normală care să prevină apariția unor malformații, specialiștii recomandă ameliorarea meniului zilnic printr-un consum sporit de salate, fructe, porumb, germeni de grîu, nuci, pește, drojdie, alimente ce conțin substanțe minerale și vitamine extrem de valoroase. Una dintre ele este vitamina B9 care are un rol benefic în dezvoltarea normală a fătului încă din primele săptămîni ale sarcinii. Nu este de neglijat însă un aport adecvat de multivitamine. Stresul prenatal Psihanaliștii care au studiat o serie de cazuri patologice la copii au încercat să le explice pornind și de la premisa unei stări de Viața fetală ( Doi dintre 3 săptămîni: Embrionul atinge o lungime de 3 mm. Sistemul nervos e abia schițat. Măduva și creierul încep să se dezvolte. 4 săptămîni. Apariția primei structuri olfactive și a veziculelor optice care prefigurează retina. 5 săptămîni: Fetusul atinge 8 mm. Sistemul vestibular care răspunde de orientarea și echilibrul capului și al corpului începe să se organizeze. 6 săptămîni. Fetusul măsoară aproape un centimetru. Acum încep să se formeze neuroreceptorii mucoasei olfactive. 7 săptămîni. Fetusul are deja 17 mm. Nasul prinde contur, începe formarea nervului optic. 8 săptămîni: Se configurează rețelele nervoase care răspund de simțul pipăitului. Apar receptori în jurul gurii. Urechea mijlocie (cavitatea timpanului) începe să se dezvolte. 9 săptămîni: Creierul își definitivează forma în urma multiplicării rapide a neuronilor. în fiecare minut iau naștere circa 250000 de neuroni. 10 săptămîni: Se formează urechea internă. 11 săptămîni: Se dezvoltă receptorii nervoși ai feței și apoi ai restului corpului. 12-13 săptămîni: Formarea majorității organelor. Putem vorbi de un bebeluș în miniatură. El deschide și închide gura și începe să respire. Pe limbă îi apar muguri gustativi. Fetusul măsoară peste 7 cm și are o greutate de 20 g. 13-14 săptămîni. Corpul său devine sensibil la pipăit cu excepția spatelui și a creștetului. 18 săptămîni. Se dezvoltă structura bulbului olfactiv. Fetusul, poate simți și analiza mirosurile. El cîntărește acum 300 g. 20 săptămîni. Fetusul ar putea acum auzi primele zgomote pentru că primele structuri principale ale auzului sînt formate. 22-24 săptămîni. Rețelele nervoase, mai ales cele auditive sînt conectate la creier. E posibil ca fetusul să poată avea senzații de durere. Este timpul în care gustă lichidul amniotic. 24-25 săptămîni. Fetusul are aproximativ 30 cm. В sesizează diferite registre și intensități ale zgomotelor și reacționează prin modificarea ritmului cardiac. 26 săptămîni: începe formarea retinei. I se deschid pleoapele. Fetusul ar putea percepe lumina din exterior. 32 săptămîni. Fetusul cîntărește aproximativ 2 kg și are o statură de 40 cm. Cei care se nasc la această vîrstă au de cele mai multe ori șansa să supraviețuiască. 34-40 săptămîni: Micuțul începe să se obișnuiască cu anumite voci, cîntece... După naștere acestea au în general un rol calmant, reconfortant. La naștere, înălțimea sa e de aproximativ 50 cm iar greutatea de circa 3,2 kg. Cît despre cea mai grea perioadă a existenței sale, viața extrauterină, ea de-abia urmează... de risc pot fi însă și de altă natură. Unul dintre aceștia este alcoolul. Altul este gripa.

Next