Magazin, iulie-decembrie 2000 (Anul 43, nr. 27-52)

2000-07-06 / nr. 27

cartea albă Democrație și dialog (Urmare din pag. 1) O neînțelegere, după părerea mea pe care, fair play, Reichmann a vrut s-o dezamorseze cu ocazia vizitei sale la București, într-un dialog față în față cu cei nominalizați. La amintita conferință de presă organizată la Contemporanul, cei doi directori au fost și ei invitați, alături de George Voicu și alte personalități culturale românești care aveau ocazia să concilieze opiniile prea radicale, să dialogheze fără complexe și să stingă o polemică absolut fără nici un sens. Cei doi directori n-au onorat invitația, cum n-au onorat nici invitația la emisiunea Punct și de la capăt de pe TVR 2, semn că dialogul modern, european, nu este încă un câștig al mentalității în­vechite. După părerea mea, acuzația de antise­mitism aruncată asupra celor doi „Împricinați” nu li se potrivește, e mai curând vorba despre jocuri de culise culturale sau doar de derapaje controlate cu foarte puțină finețe. Făcând o demonstrație a ceea ce domnia sa numește real-semitism, Nicolae Cajal a fost de acord că Nicolae Manolescu și Gabriel Li­­iceanu, pe care îi cunoaște de multă vreme, nu pot fi antisemiți, replicile lor adresate lui Edgar Rei­­chamn fiind, poate, expresia unei ignoranțe cultura­le. Și pentru că la Contemporanul s-a vorbit despre antisemitism și democrație îmi permit să observ și eu că un antisemitism autentic există clar în demo­crațiile occidentale și că în țările mai puțin democra­tice, cum e România, nu există antisemitism. Din­colo de acest paradox, rămâne mai curând o exce­sivă intoleranță care se manifestă prin neaccepta­­rea ideilor adverse în cadrul unui dialog civilizat și prin tendința acerbă a monologului surd. Doi prieteni poeți Traian T. Coșovei, un poet autentic, plin de ver­vă și care are încă ceva de spus în literatura româ­nă, mereu uitat de premiile Uniunii Scriitorilor din România, nu se dă bătut și încă „patinează sau crapă”. Dacă întâlnirea cu excepționalele poeme ale lui Traian T. Coșovei nu este pentru mine o sur­priză, ci mai degrabă o permanentă uluire și bucu­rie, întâlnirea cu versurile lui Dan Mircea Cipariu, lo­cuitor în Vatra Luminoasă, cel cu care Coșovei îm­parte cartea de versuri „Mahalaua de azi pe mâine” de la Editura Vinea este o veritabilă plăcere. Dan Mircea Cipariu este un poet aparținând altei gene­rații, talentat și el, străbătut de fiorul „veteranului” său prieten optzecist, inspirat de atmosfera poetică pe care Traian T. Coșovei o răspândește în jurul său în orice clipă a zilei, iar poemele lui nu sunt rele deloc. Iată un exemplu numit „Apocalipsa din vatra luminoasă”: „hamal în portul neputinței / bătăuș cu himerele zilei / înalt cât răsăritul dintre blocuri / și mai puternic decât drogul neputinței // ăsta sunt / pentru că pe vatra luminoasă / doar lanternele egoului pâlpâie / doar domnu Lazăr administrează /liniștea stelelor a interfoanelor spaimei //aici e ne­cesar / să ai nume leafă nevastă / niciodată câine sobe metafizice / poeme balcoane ermetice // veci­nii veghează cum vine /mașina de injectat fericirea / cum vine dricul pentru suferință / apocalipsa s-a inventat /în vatra luminoasă..." în schimb, Traian T. Coșovei, cel care „ când toți ai casei dorm și visează / eu fac să se bâlbâie moartea” scrie în trăsnită cărțuluie de joacă poetică: „ Vreau să lucrez pentru tine, viață /plătită din va­lize vechi, de carton, cu scrumbii. / Vreau, pentru ti­ne, să port ochelari fumurii/de agent. //Pentru tine aș vrea să fluier un întreg regiment/de ani adunați ca la carte, parte în parte / cu mașinăria umană care a visat decenii verzi pe pereți / Agnita­ Botorca, Bumbești-Livezeni - iată calea. / Vreau să lucrez sub acoperire / pentru tine, viață, viață care m-ai învățat abecedarul cu târnăcopul­­ / să-mi găsesc prin cartiere de piatră pustiite de amintiri trecutul și calea. / Frumoase vremuri de ceasuri pustiite de timp/răsună valea.../valea, roiul, căreala, batistele fluturând la aeroport / Vreau să trăiesc în numele tău, viață de import!" Dincolo de versurile cuprinse în carte, rămâne frumosul sentiment al prieteniei între poeți de vâr­ste diferite, o bijuterie atât de rară într-o societate sfărâmată din temelii de orgolii și pretenții calpe. __________________GEORGE CUȘNARENCU Nr. 27 (2226) din 6 iulie 2000 Lennart Nilsson, celebrul fotograf suedez care de pes­te 35 de ani călătorește spre sursele ființei umane, în­cearcă să descifreze misterul vieții de dinainte de naș­tere. De curând, el este autorul unui film ști­ințific intitulat „Miracolul iubirii”. Filmul a costat, pentru a fi realizat, peste două milioane de dolari și va fi difuzat, înce­pând din toamna acestui an, pe cana­lele televiziunilor din țările occidentale, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat și la Discovery. Cum a fost posibilă această odisee? După cum mărturisește însuși eroul acestei incredibile călătorii, totul se datorează in­strumentelor folosite, unice în lu­me, special fabricate pentru pro­priile sale cercetări. Bunăoară, Lennart Nilsson folosește un mi­croscop japonez cu baleiaj elec­tronic care îi permite, o mărire a imaginii de 1 milion de ori. Cu acest extraordinar instrument are posibilitatea să „deconspire” viața intimă a unei molecule, a unui virus, a oului, surprins în momentul fertilizării. Dispune, de asemenea, de un microscop de mare finețe (fabricat special pentru ce­lebrul fotograf de către o societate germană), cu o distanță focală mai mică de un milimetru. Apoi, un scanner-elec­­tromicroscop, asistat de un computer, ultimele creații ale tehnicii în do­meniul camerelor numerice de luat vederi sau microscopul confocal au făcut deopotrivă posibilă vizualizarea uimitoarelor secvențe, aproape insesizabile, ale evoluției embrionului. Echipamentul tehnic ultraper­­formant n-ar fi fost suficient fără un enorm bagaj de studii și cercetări teoretice premergătoare. Doi ani i-au fost necesari lui Lennart Nilsson pen­tru studierea modalității de a se folosi de aceste instrumete și, totodată pen­tru documentarea medicală propriu­­zisă, lectura a sute de cărți medicale și reviste științifice de specialitate. A fost nevoie să înțeleagă bine și să asiste la folosirea de către medici a endoscopului, instrumentul care permite intervenția omului în interiorul organelor vii. Implicit, și-a format o echipă de colaboratori medici (germ­­ani, suedezi, du­pă două până la trei săp­tămâni după momentul fecufi­­dării creierul începe să se formeze din două segmente • » (lobi), care, în săptămâna a IV-a, se apropie. După opt săptămâni de gestație, creierul începe să se dezvolte sub formă de vezicule și un pic de țesut. Mâinile au forma unor palete. LENNART NILSSON . Are în prezent 76 de ■ Are titlul de Doctor Honoris Causa, distincție care i-a fost acordată de Karo­­linska Institute, una dintre cele mai prestigioase instituții științifice care decernează Premiul Nobel pentru știință.­­ ■Este creatorul premiului „Lennart Nilsson” ^,care se decernează în fiecare an celui mai bun fotograf de știință. ■ în anul 2002, la editura proprie, Bonniers, va publica o carte cu imagini din actualul film „Miracolul iubirii”. ■­Nu este adeptul unei credințe religioase anume, dar, după 35 de ani de... pândă la porțile vieții, declară: „Personal, cred că există un creator. Lumea n-ar fi putut să se creeze singură într-o asemenea perfecțiune.” BIOMIMETICA sau imitația viului MARIAN GRIGORE C­ine privește fotografia care ilustrează acest material nu poate să nu remarce asemă­narea cu mingea de fotbal fo­losită la EURO 2000. Ca și aceasta este o structură ușoară, robustă, formată prin asamblarea mai multor elemente identice. Dimensiunile „ba­lonului” pe care îl reproducem alăturat sunt de cinci microni și reprezintă scheletul unor viețuitoare unicelulare acvatice, extrem de răspândite în Cre­­tacic, acumularea lor dând naștere ză­cămintelor de cretă din subsolul Pari­sului. Studierea modului de formare a unor asemenea structuri a reprezentat un pas către ideea folosirii acestor teh­nologii naturale pentru realizarea unor noi materiale. Desigur, în lumea vie toate aceste procese sunt comandate genetic. Ambiția oamenilor de știință este de a le imita. Ingineria genetică - speranța unor biotehnologii evoluate Nivelul actual al cunoașterii în do­meniul biologiei a permis apariția in­gineriei genetice. Prin tehnici specifi­ce, ea permite modificarea unor mi­croorganisme prin dotarea lor cu gene selectate din molecula de ADN a altor organisme, inclusiv, uneori, umane, ge­ne care comandă anume procese care ne interesează. Mergând pe o aseme­nea direcție, cercetătorii marelui con- BIOMIMETICA O direcție nova­toare în domeniul chimiei materialelor se inspiră din me­canismele și meto­dele materiei vii. cern chimic american Du Pont de Ne­mours au reușit să pună la punct pro­ducția unei fibre a cărei structură este analogă celei a firului produs de pă­ianjen, prin utilizarea unor bacterii modificate genetic. O probă de imitație O altă realizare începe, ca și în ca­zul „viului”, în apă, în care sunt intro­duse, în concentrații și condiții bine definite, molecule tensioactive. Ca­racteristica de bază a acestor molecu­le este că au un capăt hidrofil și unul hidrofob, ca o coadă solubilă în hidro­carburi, dar nu și în apă. Introduse în apă, acestea au tendința de a se autoa­­sambla spontan sub forma unor struc­turi tubulare de câțiva nanometri, a­­vând în centru cozile hidrofobe, care se atrag reciproc, iar la exterior cape­tele hidrofile, în contact cu apa. La rândul lor, aceste „tuburi”, în anumite condiții de temperatură, se aliniază paralel, creând o structură care, în secțiune, prezintă o simetrie hexago­nală (ca un fagure), în această fază se trece la mineralizare, introducându-se in apă molecule de silicați care for­mează un gel ce îmbracă și fixează structurile create de moleculele tensi­oactive. Nu rămâne decât să eliminăm apa, prin uscare, pentru a rămâne doar moleculele de silice, supunând apoi produsul obținut unei calcinări la 500 grade Celsius pentru a distruge și evapora moleculele tensioactive. Vom obține în final un material poros, de tip fagure, străbătut de canale ce păstrează forma dată de matricea organizării spontane a moleculelor ten­sioactive. Acest produs mi­­croporos de silice a fost obținut în 1992, prin această tehnologie (care reconstituie cu mijloacele fizicii și ale chimiei etape­le de realizare a unor struc­turi minerale în organismele vii), de către cercetătorii Charles Kresge și Jeffrey Beck, de la Mobil Corporation, în timp ce căutau noi materiale pentru procesele catalitice. Virtuțile nebănuite ale­­ defectelor de structură Fără îndoială, obținerea unui ase­menea material reprezintă o primă performanță datorată tehnicilor bio­­mimetice. Dar mult mai bogate în perspective se arată concluziile unei cercetări întreprinse, câțiva ani mai târziu, de Geoffrey Ozin, de la Uni­versitatea din Toronto, asupra formei exterioare a pseudocristalelor de sili­ce ce formează structura acestui mate­rial. El a găsit o mare varietate de for­me și texturi de suprafață (pe care le-a și clasificat, după criteriile de formă), precum fibre, discuri, sfere, inele,­­­ spirale, elice, noduri, baghete, cochilii etc. Toată această varietate se da­torează unor defecte locale prezente în orice organizare periodică. Se spe­ră ca prin înțelegerea parametrilor fi­­zico-chimici care determină natura și cantitatea acestor defecte (și, deci, forma obiectului final) să poată fi fa­bricate, după dorință, oricare dintre aceste forme, în vederea realizării, de exemplu, a pieselor vi­itorilor nano și microro­­boți. ----------------------------------------------- ---------------------­Ш Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU - Președinta GEORGE CUȘNARENCU - Administrator PAUL IO­AN - Administrator ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de num­ar: Mihaela Dorobanțu Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel/Fax: 224.39.96 DIFUZARE: Tel/Fax: 222.83.36. Nicușor Dinca (director), Simion Ionescu, Titi Baboi FINANCIAR-CONTABIL: Liliana Suciu, Mariana Lupescu, Natașa Munteanu Cont: 401001085000 (lei) •402001085030 ($)• 402001085031 (DM) Banca Comercială „Ion Țiriac” S.A. COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 224.39.90; GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel: 222.51.11; ADRIAN HORJA Secretar general de redacție Tel: 222.51.11; DOREL DORIAN, PAUL IOAN, ION ȚUGUI Fl­­RIL REDACȚIA: Telefon: 222.83.21 Aurora Popescu, Mihaela Dorobanțu, Dorin Moran, Marian Grigore, Ionel Cojocaru, Vasilica Mărgărita, Maria Râdoi, Elena Ilie, Irina Stoica, Paul Ioan, Teodora Bujor-Panaitescu înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1/40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 71341. Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala /Magazin” S.R.L. Fax: 224.39.96 sau RODIPET S.A.­­• P.O. BOX 3357, Fax: 222.64.07 Telex: 1 1995, Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: VV ■, V.zf Tiparul: INTACT S.A. $ /j .MAGAZIN’ ■ X 1 '■ \/'\ Gabriela Nițu, 4 j * Rodica Nițu J

Next