Magazin, ianuarie-iunie 2009 (Anul 52, nr. 1-25)

2009-06-11 / nr. 23

^ifinoazm •ЧЙВ«г "Ж Particulele fine neormesc Este vorba de cele între 2,5 și 10 micrometri, aflate în aerul pe care-l respirăm zilnic. Aceste pra­furi provin din industrie, agricul­tura, combustia lemnelor, a căr­bunelui (Cenușa conține siliciu, aluminiu, fier, calcar, magazin, sulf.) și petrolului și din țevile de eșapament. Intră în plămâni, pro­vocând probleme respiratorii, cardio-vasculare, diverse alte afecțiuni. Chiar și în concentrații foarte mici sunt periculoase. Industria materialelor de cons­trucții care are la bază roci naturale (silicați, argile, calcar, magneziu, ghips) este și ea deosebit de pe­riculoasă. Dar impactul puternic al particulelor pe care le inspiram și care sunt periculoase chiar și în concentrații foarte mici, îl reprezin­tă industria cimentului, materiale­le de bază fiind piatra calcaroasa amestecată cu magme sau argile. Croazieră Roseas este un vas maritim a­­merican care reduce factura ener­getică și, deci, emisia de gaz cu efect de seră. Este dotat cu 12.000 m­ de pânze, 1000 m­ de panouri fotovoltaice, o centrală cu gaz na­tural lichefiat care produce elec­tricitate, căldură și frig. Deșeurile sunt utilizate ca sursa de energie iar apele uzate sunt reciclate. Noua gene de clădiri economice Un imobil de birouri ce con­suma puțina energie a fost ridicat în Dijon, Franța, și are o suprafață de 5000 m­. Fața­da e aco­perita cu o plasa speciala care filtrează razele solare, optimizând lumina naturala. Acoperișul e do­tat cu 560 m2 de panouri fotovol­­taice, producând 8200 kw pe an, iar pereții interiori, cu ferestre du­ble, sunt acoperiți cu un material izolant gros de 12 cm. Consumul de energie este de 20 kw pe metru pătrat față de 150 kw în cazul ce­lorlalte clădiri moderne care adă­postesc birouri. Pentru a verifica performanțele acestor tehnologii au fost instalați captatori pe toate suprafețele aferente clădirii. O invenție care a întârziat să apară Unul dintre cele mai banale și folositoare produse folosite de milenii, umbrela de ploaie, nu a evoluat aproape deloc! Și era im­perios nevoie întrucât la o simpla rafala de vânt, acoperișul textil se da pur și simplu peste cap nereu­­șind sa țină piept presiunii aerului. A fost nevoie de un concurs, Brit Insurance organizat de Muzeul Design-ului din Londra pentru ca umbrela Lenz XL sa fie inventata. Performanța sa e extraordinara: rezista la rafale de vânt de peste 100 km/h fara sa se dea peste cap. Un ghețar mai puțin Ghețarul din Quilca, situat la 5250 metri altitudine, la frontiera dintre Peru și Bolivia a dispârut în mod oficial. între 1948 și 1976, reculul era de 8-9 metri pe an, dupâ care a ajuns la 20 de metri. Se es­timează câ 376 dintre ghețarii din Cordilierii andini au pierdut 43% din volumul lor între 1975 și 2006. DORIN MĂRAN • Nr. 23 (2689) din 11 iunie 2009 Abilitățile colective atât ale unor animale cât și ale insectelor, mai ales, par miraculoase nu numai pentru neavizați ci și în ochii biologilor, care le cunosc cel mai bine. Totuși, în ultimele decenii, oamenii de știință au descoperit elemente uimitoare referitoare la inteligența colectivă a necuvântătoarelor. Lăcustele și teama lor de... canibalism Știm cu toții că aceste in­secte sunt erbivore numai că, din când în când, dupa cum susțin oamenii de știință, ele își schimbă comportamentul. Po­trivit unui studiu realizat de bio­logii americani și australieni, teoriile mai vechi care susțineau că roiurile nu reprezintă altceva decât o modalitate mai sigură de­ a călători pe distanțe mari și de­ a se apăra împotriva prădă­torilor, au fost răsturnate. Aceș­tia încearcă să acrediteze ideea că uriașele roiuri de lăcuste care distrug câmpuri întregi de vegetație pe unde trec, s-ar datora faptului că insectele stau împreună de teama de-a nu se devora între ele. Astfel, spun re­alizatorii studiului, care au ur­mărit ani de-a rândul comporta­mentul lăcustelor, atunci când hrana nu mai este de ajuns, unele dintre ele încep să-și ata­ce tovarășele. Din acest motiv, de teamă, insectele speriate se grupează în roiuri imense și pornesc în căutarea vegetației, întunecând cerul cu mulțimea lor. Testele cercetătorilor biologi au demonstrat că lăcustele re­curg în mod frecvent la aceste gesturi de canibalism. De aceea, atunci când una este atacată, celelalte fug din fața atacatorilor, și, uite așa, tot „fugind", mai e­­xact, zburând, parcurg zeci de kilometri zilnic, devastând câm­puri întregi. Secretul roiții Lăcustele de deșert sunt in­secte solitare, de felul lor. Care ar fi atunci, secretul roirii devas­tatoare la acestea­­­ se întreabă oamenii de știință. Cercetători de la Universitatea Oxford, Cam­bridge și Sydney au descoperit, că, deși timide, din când în când, ele formează adevărate „bande" flămânde care devorea­ză plantații întregi. Cauza ar fi existența unui compus chimic la nivelul creierului, numit de ei, serotonină, existent, de altfel, și în creierul multor anima­le și chiar și la om. Exce­sul de serotonină din nervii ce controlează membrele inferioare și aripile lăcustelor le face pe acestea, în decurs de doar câteva ore, să treacă de la solitudine la efectul de turmă. Acest indiciu dat de cercetători, ar pu­tea ajuta, pe viitor, preve­nirea distrugerilor de recolte de către aceste roiuri furibunde, ce cad, după cum s-a constatat, ca o mare pacoste, peste unele populații. Descoperirea căilor de prevenire a unor astfel de „plăgi” depinde de o înțelegere profundă a teoriei roiurilor și de modul surprinzător în care ne afectează viețile. .„Dansul” albinelor și inteligența colectivă Atunci când albinele se în­torc din periplul lor în căutarea hranei, au obiceiul de-a comu­nica suratelor lor locul unde au găsit-o printr-un... dans. Un comportament al micilor insecte atât de harnice, cunoscut de mulți dintre cei ce studiază viața albinelor. Mai nou însă, cercetă­torii au observat că atunci când stupul devine neîncâpător, re­gina și o parte din colonie, plea­că în căutarea al­tei locuințe. Dar cum ajung ele la concluzia că no­ua locație este mai bună? Potri­vit studiului realizat de Thomas Seely de la Universitatea Cor­nell, Kirk Visscher, entomolog de la Universitatea California Riverside și Kevin Passino de la Universitatea de Stat Ohio, după ce au ținut sub observație timp de 10 ani comportamentul unui grup de albine, au ajuns la con­cluzia că ele „dansează” mai mult în funcție de cât de bun es­te locul găsit. Astfel, în cazul în care locul este de prima clasă, ele se învârt de 100 de ori, în timp ce pentru un loc mai puțin bun, se învârt doar de 12 ori. S-a observat însă că, aproape, întotdeauna, roiul de albine ale­ge locația cea mai bună. „Dez­baterea” pentru stabilirea noii locuințe durează destul de mult și este o decizie a controverselor și competiției. Inteligența roiului de albine dar și a altor insecte pun semne de întrebare oamenilor de știință. Sa fie inteligența colectivă mai eficace decât cea individuală? Respectă insectele și chiar ani­malele o „democrație" știută doar de ele? Au acestea un adevărat cult pentru ordine și disciplină? Poate. Cercetările viitorului vor demonstra cât de verosimile sunt teoriile enunțate cu privire la inteligența rolurilor. N. FLORIA Caneidoscop Din mintea celor care au cuvânt Culori contra încălzire Acoperișurile de culoare alba și drumurile în culori reci, reflectând într-o mai mare măsură lumina soarelui și căldu­ră, ar avea un impact important asupra luptei împotriva în­călzirii climei, a declarat secretarul american pentru energie, Steven Chu. Construcția de locuințe cu acoperișurile albe și plate și de artere de circulație în culori pale sunt proiecte de „geo-inginerie” „complet benefice” și ar avea un efect echi­valent cu oprirea traficului de automobile în toată lumea timp de 11 ani. Efectul acestor masuri ar fi păstrarea unor temperaturi mai reduse în locuințe, ceea ce ar permite rea­lizarea de economii de energie și reflectarea luminii solare. Steven Chu a făcut aceste afirmații în deschiderea unui simpozion de trei zile dedicat schimbărilor climatice, găzduit de Prințul Charles, la care au participat peste 60 de experți în domeniul științei și 20 de laureați ai Premiului Nobel. Expertul, devenit vârful de lance al președintelui ameri­can, Barack Obama, în lupta împotriva schimbării clima­tice, a insistat totodată asupra importanței reducerii emisi­ilor de dioxid de carbon în producția de energie. „Revoluția industrială a fost o revoluție în utilizarea energiei. Am trecut de la energia umană și animală la utili­zarea energiei fosile. Trebuie sa ne orientăm către o nouă revoluție diferită, care sa permită diminuarea într-o foarte mare măsură a ponderii emisiilor de dioxid de carbon în producerea de energie”, a declarat omul de știința de origine chineză. In opinia lui Steven Chu, nu există o soluție tehno­logică unică pentru combaterea încălzirii climatice, însă trebuie încercată orice posibilitate. (A.N.P.) televiziune. Pleonasmul este cauzat de necunoașterea corectă a verbului " cumula" confundat de multe ori cu verbul „a acumula”. Acesta din urma este definit de dicțio­nar prin: „A aduna, a strânge, a să vorbim corect­ în dreptul ver­bului „cumula" citim: „A deține în același timp mai multe funcții (remunerate)". . exprimarea corectă ar fi fost „Cumula funcția Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU - Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCĂ -Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Măran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Vasilica Margarita ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de numar: Irina Stoica Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel./Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont:B074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66. GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel.: 021.317.89.63. DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din strainatate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.l, sector 1, București, România Fax: 021..317.89.66 . ----------------------------------------------------—...ww.ww. în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205,206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. VAL. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: ,MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul, INTACT S.A. J

Next