Magazin, ianuarie-iunie 2009 (Anul 52, nr. 1-25)

2009-06-25 / nr. 25

igvnaoazm sacrifică pentru calea ferată Pădurea a avut un rol foarte mare la extinderea și întreținerea căilor ferate de pe tot globul, furnizând lemnul necesar la confec­ționarea traverselor pentru instalarea șinelor de aer. ontribuția prin sacrifi­carea pâdurii la extin­derea drumului de fier a fost enorma, la 1 km de fixare a șinelor fi­ind necesare circa 1.420 de traverse cu lungimi de 230-260 cm, numar ce se obți­ne aproximativ din 170 de tulpini de fag în vârstă de peste 100 de ani sau din 120 de tulpini de ste­jar cu vârste între 120-130 ani. Numarul arborilor necesari traverselor pentru 1 km liniar se obține, în funcție de specie și de structura pădurilor, de pe 0,77- 0,85 ha. Raportarea acestor su­prafețe la 100 km liniari de cale ferata construita, da o cifra im­presionanta de exploatare terito­riala a pădurii și a numărului ma­re de arbori extrași. O extindere mare a avut în tre­cut și calea ferată îngusta, în spe­cial în zonele de munte și cu un relief accidentat, ce necesita, de asemenea, traverse de lemn de lun­gimi mai reduse de 120-180 cm. Contribuția pădurii a conti­nuat și dupa darea în exploatare a căilor ferate, prin furnizarea de lemn, de înlocuire a traverselor uzate și schimbate tehnologic la intervale de 25 de ani la cele din fag și la 40 de ani la cele din stejar. Calea ferata cu ecartament normal și redus a contribuit în de­cursul timpului, în zonele în care s-a extins, la o mai bună circulație umană, la intensificarea circulației mărfurilor, a produselor agricole și a bogăției subsolului dar și la o exploatare excesiva a fondului forestier. Puține din suprafețele forestiere exploatate s-au refăcut prin efortul a două generații de sil­vicultori, o mare parte din terenu­rile defrișate au intrat în circuitul agricol pentru culturi, pǎșuni sau fânețe. Contribuțiile pădurii la extinderea și întreținerea cailor ferate au avut, in ge­neral, consecințe negative pentru fondul forestier și pentru fauna adǎpostita. Un exemplu negativ a ex­tinderii cailor ferate îl constituie despăduririle din munții Vrancei, unde pentru calea ferata îngusta, socie­tatea de exploatare fores­tiera Carpatina a defrișat mari suprafețe de paduri, lăsând versanții munților aproape golași. Pădurile din zona fiind proprietate particulară, silvicultorii din rețeaua de stat nu au putut interveni în refacere decât dupa naționalizarea terenu­rilor, în 1948. Azi, dupa 60 de ani de muncă susținuta de silvicultori, majoritatea munților din Vrancea sunt acoperiți cu o vegetație fo­restieră tânăra și populată cu fauna din trecut. Dupa 1975, traversele de lemn ce necesitau o tehnologie de con­fecționare mai complicată s-au în­locuit treptat, pânâ în 1985, cu cele din beton, mai simple, mai rapide și mai ieftin de realizat. Dr. VADIM NESTEROV Ing. JORJ CHIRIAC Nr. 25 (2691) din 25 iunie 2009 Când observați un om furios e bine să-l ocoliți, spun psihologii. Nu se știe cum reacționează! Uneori, pentru a-și ascunde unele neîmpliniri își revarsă mânia pe cei din apropiere. De cele mai multe ori suntem tentați să catalogăm imediat acea persoană ca fiind una agresivă, rea, încăpățânată sau chiar insensibilă. Ei bine, pare-se că nu-i deloc așa. Nu este greșit să ne mâniem în spatele unei astfel de per­soane, care pare dură, puternică, sigură pe ea, se ascund, susțin oa­menii de știință, dure­rea, frica, incertitudinea că valoarea personală nu îi va fi recunoscută, iar dreptul de­ a se ex­prima îi va fi încălcat. Cu cât mânia este mai accentuată, cu atât sufe­rința pe care o ascunde persoana în cauză este mai mare. Indivizii care-și reprimă furia (mânia) aleg, astfel, să ignore necesitatea de a trata deschis problemele ivi­te, ceea ce nu-i deloc bine pen­tru ei. Sigur, furia arată, după cum afirmă specialiștii, că ne­voile și valorile personale au fost încălcate. Grupul de cer­cetători germani care a realizat un studiu pe 800 de persoane ce au completat un chestionar refe­ritor la modul în care-și gestio­nează fiecare furia a explicat, printre altele, că demonstrațiile de mânie pot ajuta oamenii, chiar să avanseze în viață. „Ni­velele ridicate de furie nu sunt de dorit din punct de vedere so­cial dar un anumit grad de com­portament dominant ajută la afirmarea socială"- susțin auto­rii studiului. Este grav însă când acest sentiment se exprimă a­­gresiv, necontrolat, inadecvat, deoarece aduce numai neajun­suri și chiar de servicii, astfel că, mesajul legitim de apărare a ШЯЯЯИШШШЁШШШШШЯЁЯЁШЯНЯШ acelor valori personale nu mai este recepționat cum trebuie. Gena răspunză­toare de intensitatea furiei Unele persoane se înfurie mai mult sau mai repede, altele mai puțin. Asta, după cum afir­mă aceiași cercetători germani, depinde de o genă pe care ei au reușit s-o izoleze și pe care o fac direct răspunzătoare de declan­șarea furiei. Există trei tipuri ale genei DARPP-32 (gena mâniei), notate de cercetători cu: „TT”, „CC" și „TC”. Faptul că există mai multe variante ale genei DARPP-32 explică felul diferit în care este exprimată de către indivizi mâ­nia, susține grupul de cerce­ шшешштяшшжЁШштвЁШЯшкшмш tători de la Universitatea din Bonn. Persoanelor supuse stu­diului li s-au făcut și teste ADN, pentru a se afla ce versiune a ge­nei în cauză are fiecare persoană implicată în acea cercetare. Stu­diul a demonstrat că persoanele mai furioase au mai puțină ma­terie cenușie în zona creierului care contribuie la echilibrarea emoțiilor. Conform teoriei cer­cetătorilor germani, oamenii al căror bagaj genetic conține ver­siunile „TT" și „TC” s-au dove­dit a fi mult aprigi la mânie față de cei care sunt posesorii ver­siunii „CC”. Tot în acest studiu s-a demonstrat că versiunile „TT” și „TC" sunt întâlnite, mai ales la persoanele din țările oc­cidentale. Studiul relevă faptul că persoanele temperamentale își datorează această caracteris­tică moștenirii genetice dobân­dite din familie. Mânia­­ caracte­ristică naturală a fiecărui individ Nu există persoană care să fie lipsită de sentimentul de mâ­nie. Este, se pare, o caracteris­tică naturală a fiecărui individ. Cercetători de la școala de Me­dicină a Universității Harvard sunt de părere că emoțiile, nega­tive, precum frica și furia sunt trăiri benefice carierei. Toți ne mâniem, dar cei care învață cum să-și controleze acest sentiment și să-l transforme într-un atu, vor căpăta avantaje nebănuite. Dacă ar fi să dăm crezare rezul­tatelor unui alt studiu efectuat de această dată la Universitatea Carnegie Mellon, furia poate ajuta oamenii să reducă impac­tul negativ al stresului. Astfel, cu cât gradul de furie (mânie) este mai intens, cu atât mai mult sca­de nivelul de stres. Când oame­nii simt frică, impacturile nega­tive cresc, însă când devin fu­rioși, acestea scad simțitor, sus­țin oamenii de­ știință implicați în astfel de studii. De aceea, poate, se crede, că nu e rău să fim, din când în când, și furioși. Furia le dă oamenilor impresia că au o anumită putere într-o situație scâpată de sub control. Cu toate explicațiile și indi­ferent de gena responsabilă pen­tru declanșarea sentimentului de furie, cea mai indicată atitudi­ne față de furioși este... calmul. .. FLORIA C £ i­eido £ s cop FURIA ajută, uneori, la afirmarea socială! Atracția contrariilor în cuplu Regula potrivit căreia contrastele se atrag este cât se poate de adevă­rată atunci când este vorba de căutarea unui partener de viață, potrivit unui studiu brazilian care a descoperit că oamenii își aleg, instinctiv, parteneri ale căror hărți genetice sunt diferite de ale lor. Studiul a relevat­­ faptul că, în cazul cuplurilor căsătorite, secvențele cromozomiale ale celor doi parteneri, responsabile cu funcționarea sistemului imunitar, prezintă mai multe diferențe genetice, comparativ cu perechile grupate în mod arbitrar de către cercetători. Acest mecanism ar putea fi o strategie care vizează evoluția speciei umane, pentru a asigura o reproducere sănătoa­să, deoarece varietatea genetică este benefică pentru urmași. Deși nu se cunosc, deocamdată, particularitățile fizice care îi împing unii spre ceilalți pe oamenii diferiți din punct de vedere genetic, cercetă­torii brazilieni au sugerat că mirosul corpului sau chiar structura feței ar putea juca un rol important în acest proces. Studiile anterioare au dovedit că animalele sunt atrase de exempla­rele sexului opus care prezintă dife­­e­rențe la nivelul complexului major histocompatibilitate (MHC), un factor al sistemului imunitar, ce are un rol important pentru sănătatea urmașilor. Cercetătorii brazilieni au comparat datele genetice de la 90 de cupluri căsătorite cu datele recoltate de la 152 de cupluri alcătuite aleatoriu de către oamenii de știință. în cazul cuplurilor căsătorite, diferențele de MHC au fost mult mai mari. Părinții cu diferențe genetice semnificative le oferă urmașilor lor șanse mai mari de a învinge infecțiile, deoarece genele din sistemele lor imunitare sunt diverse, au explicat oamenii de știință. (A.N.P.) Să vorbim corect". toate ocară". Preo­umilire, înfruntare; шетт [UNK] [UNK] [UNK] nasmul, destul de defăimare, jignire, in­sultă; situație ruși­noasă, dezonorantă în care se află cineva; rușine, dezonoare”. La fel de greșite sunt expresiile: „ocară dezonorantă", nestat și, din păcate, frecvent, este cauzat „ocară insultătoare"; lista ar putea conți­ne de necunoaștere. De asemenea una, verbul „a ocăii [UNK] corectă a substanti­vului „ocară”. Dicționarul îl definește ca: „Voită sau faptă care mui­ește greșit să spunem „l-a ocârât și l-a cer­tat”, l-a ocârât și l-a făcut de rușine”, „l-a ocârât și l-a admo­, însemnând „a admonesta, a dojeni, a moraliza, a mustra, a certa, a denigra, a defăima”. (I.S.) Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN­” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr. 1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÀTRÂNEANU - Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258:1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Vasilica Margarita ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de numar: N. Florin Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel./Fax:021.317.89.66 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont: B074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66. GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel.: 021.317.89.63. DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 TEHNOREDACTARE NE­COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205,206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. Tiparul: INTACT S.A. J

Next