Magazin, iulie-decembrie 2009 (Anul 52, nr. 26-52)

2009-07-02 / nr. 26

r). cm­apaziti VÎÏ«' '. Dispar girafele Superbele peisaje din rezervația Mara, din Kenya, vor fi la un moment dat lipsite de animale. Recensămintele sunt alarmante: în 1989 și 2003, populațiile de girafe au scăzut cu 95% iar cele de ga­zele cu 76% și asta, datorită presiunii de­mografice exercitate de om. Creșterea populației i-a constrâns pe oameni să devină agricultori și să asigure terenuri de păscut permanente care au redus dras­tic spațiul vital al animalelor, ucise ca urmare a faptului că le distrug recoltele. Mercurul contaminează Pacificul de Nord Cu ajutorul celor 16 stații hidrolo­gice și a celor 6 sonde acoperite cu cap­tatori, scufundate în diverse locuri din Pacificul de Nord la 1000 metri adân­cime, o echipă de cercetători americani a făcut o­­ serie de calcule din care a reieșit faptul că în această regiune, conținutul de mercur a crescut în ultimii 20 de ani cu 30%. Cum a fost posibil ca acest metal să infesteze oceanul? Prezent în unele fumuri aduse de vânt, mercurul coboară până la 700 metri adâncime înainte de a fi transformat de bacterii în metilmercur, un produs toxic asimilabil de organisme­le vii. Care intră, așadar, în lanțurile ali­mentare submarine și în cele din urmă în farfuriile noastre. Copaci care pot răsufla ușurați Pădurea din Republica Democrată Congo, cu o suprafață de 135 milioane de hectare, e una dintre cele mai mari din lume, după cea din Amazonia. Recent au fost anulate 58% din contractele de ex­ploatare forestieră, o decizie fără prece­dent. Codul forestier obligă exploatarea la minimum a pădurilor și anularea titlu­rilor forestiere care se dovedesc ilegale. Dacă și alte țări producătoare de lemn urmează acest exemplu, reabilitarea mediului forestier ar avea o mare șansă. E foarte important însă ca și țările impor­tatoare să supravegheze lemnul introdus în țară. Din păcate, e imposibil să se facă diferența între lemnul ilegal și cel legal, să se identifice țara de origine, loturile de lemn purtând doar marca vânzătorului, a cumpărătorului și un număr care poate fi ușor șters și falsificat. Un nou sistem de marcare se află în atenția Uniunii Europene. Vor seca fluviile: între 1948 și 2004, fluviile continen­telor asiatic și american care se revarsă în Pacific și-au diminuat debitul cu 6% (526 kilometri,cubi) echivalentul debitu­lui anual al fluviului Mississippi, iar de­bitul celor care se varsă în Oceanul Indi­an a scăzut cu 3% în aceeași perioadă. Fluvii precum Niger, fluviul Galben sau Gange trec prin aceeași criză, o situație îngrijorătoare pentru sute de milioane de locuitori pentru care acestea reprezintă singura sursă de apă. Cine e de vină? Pompajele, barajele și încălzirile cli­mei, spun specialiștii. Chiar dacă volu­mul de apă reținut de baraje s-a mărit de 4 ori din 1960, vinovatul principal îl constituie ridicarea temperaturii care re­duce cantitatea de precipitații și favori­zează evaporarea apei dulci. Doar fluviile care se varsă în oceanul Arctic se umflă și asta datorită topirii accelerate a ghe­țurilor. Pacea, o ..sursă” de apă potabilă De la începutul lui aprilie, adică la două luni după operațiunea militară întreprinsă de Israel în Gaza, 150.000 de locuitori au rămas fără apă potabilă la domiciliu. Stațiile de epurare au fost distruse iar apele uzate poluează pânzele freatice care alimentează puțurile. Re­constituirea rețelei de apă potabilă și operațiunile de asanare sunt posibile, din fericire, datorită subvenției de aproape 3 milioane de euro asigurate de ONU. DORIN MĂRAN Nr. 26 (2692) din 2 iulie 2009 MITOMANIA Tendința patologică de a minți poartă un nume simplu: mitomanie. Acest comportament se manifestă fie prin denaturarea adevărului, fie prin născocirea unor întâmplări ieșite din comun de către o persoa­nă. Mitomanul nu conști­entizează ceea ce face, el crede în ceea ce spune, neavând intenția de a-i înșela pe cei din jur. Mincinosul, în schimb, minte intenționat, deliberat cu scopul de a-i înșela pe alții. Așadar, diferența dintre mincinos și mitoman este foarte mare. Incapabili de­ a înfrunta realitatea în anul 1905, psihiatrul Fer­dinand Dupré a creat termenul de „mitomanie”. După studierea unei cazuistici voluminoase, el a propus patru tipuri de mitomani: vanitosul (cel care se laudă); nomadul (cel care fuge mereu de realitate); răutăciosul (cel care încearcă să depășească unele complexe de inferioritate) și perversul (cel ce inventează po­vești pentru a escroca). Studierea de către psihologi, mai ales, a fenomenului în cauză, a reușit să demonstreze că mitomania poate fi determinată de un defect neu­rologic, mai exact spus, ar fi o ușoară afectare a lobilor frontali ai creierului care ar avea rol de „cenzor” a ceea ce spunem. Ma­joritatea mitomanilor, susțin spe­cialiștii, sunt inca­pabili de-a înfrun­ta realitatea și a­­tunci, recurg la minciună, consi­­derând-o un mij­loc sigur de apăra­re împotriva unei lumi pe care o per­cep ca fiindu-le ostilă și pentru ca­re nu găsesc mij­loace optime de a­­comodare. Mito­mania este, așa­dar, o afecțiune, care, în unele ca­zuri poate fi sem­nul unei boli de natură psihiatrică sau nevrotică. Mi­tomanul minte de dragul de a minți.­­ El crede în minciunile spuse și din acest motiv este greu să ai o atitudine corectivă față de un ast­fel de personaj. Aceasta trebuie stabilită în funcție de gradul de luciditate al persoanei în cauză. ..Minciuna albă” și cea ..convențională” Apariția și manifestarea mi­tomaniei sunt strâns legate de afectivitate. Mitomanul minte pentru a se simți bine și, într-un fel, apărat. Prin inventarea unor minciuni el reușește să își gă­sească satisfacția afectivă pe care viața de zi cu zi nu i-o oferă. „Po­veștile” imaginare, al cărui erou, de obicei, este chiar el, îi aduc o anume mulțumire, iar atunci când anturajul îi dă crezare, îl consi­deră o persoană deosebită, chiar inteligentă, mitomanul are o sa­tisfacție deplină. Patologic sau „normal” acest obicei de­ a dena­tura adevărul, poate avea, din păcate, și urmări negative. Chiar dacă mitomanul este conștient de caracterul absurd al poveștilor sale, pentru el mult mai impor­tantă este recompensa afectivă pe care o primește și, ca atare, nu se poate abține. Specialiștii susțin că există anumite „ grade” ale mitomaniei. Cel despre care vor­beam mai sus, este mai puțin pa­tologic deoarece individul este conștient de minciunile spuse și nu prezintă alte modificări de comportament. Din nefericire e­­xistă persoane care nu conștien­tizează ceea ce spun și atunci, avem de-a face cu un simptom patologic grav. Spre deosebire de prima categorie, mitomanul pato­logic are nevoie de terapie psi­hologică. Există păreri care susțin că ar mai fi de luat în calcul și „mito­mania convențională” și „ min­ciuna albă”. Folosită pentru a nu răni sentimentele unor persoane când ne referim la „minciuna albă”, și la cea „convențională”, când vorbim de exagerările ce apar atunci când sunt relatate întâmplări adevărate, cu scopul de­ a obține sau a întreține o bună dispoziție, cum este cazul, să zicem, la relatările poveștilor vânătorești sau pescărești, atunci mitomania nu are efecte negative. Aceste „minciuni albe” pot de­veni o mare problemă când sunt folosite în diferite strategii de înfruntare a unor situații sociale sau de apărare. . Indiferent care ar fi explicația dată de specialiști pentru mito­manie - psihologică sau neuro­logică - cert este că persoanele mitomane se confruntă cu o gravă criză de identitate, simțin­­du-se foarte incomod așa cum sunt și, din acest motiv, încearcă să „construiască” o lume dorită de ei. N. FLORIA CEÜeidoscop un defect neurologic sau de afectivitate? Enciclopedia virtuală a vieții „Encyclopedia of Life”, o lucrare online interactivă despre formele de viață de pe Pământ, care va include o hartă globală a faunei și florei și date despre schimbările din biodiversitate, este în curs de dezvoltare, acesta fiind un proiect al specialiștilor britanici și americani. Lucrarea va cuprinde, de asemenea, date furnizate de public despre speciile locale. Informațiile vor fi prezentate în detaliu, de la caracteristici generale, la particularități specifice diferitelor organisme. Unele dintre elementele bazei de date, precum identificarea automată a unor specii, sunt deja în lucru. Cu timpul, această „Encyclopedia of Life” (Enciclopedia vieții) va include și astfel de informații, precum modificarea gradului de densitate al pădurilor sau datele la care diverse plante înfloresc pentru prima oară într-un an. Susținătorii acestui proiect speră ca „Enciclopedia vieții” să fie comparabilă cu sistemul global de înregistrare și supraveghere a acti­vităților seismice. Realizatorii sistemului vor colecta în permanență date noi, astfel încât informațiile despre cantitatea de ploi sau numărul de specii de animale sau de plante să poată fi corelate cu schim­bările climatice. „Lucrăm la un obser­vator virtual al biodiversității la nivel global, unde informațiile despre mediu, datele despre specii și rezultatele unor experimente să poată fi aplicate la toate nivelurile biodiversității, de la gene la ecosisteme”, a declarat James Edwards, directorul executiv al proiectului. Lucrarea nu dorește doar să identifice schimbările provocate de încăl­zirea globală, ci intenționează să fie de ajutor într-o manieră practică. De exemplu, să ofere informații precise despre momentele din an în care păsă­rile migrează, altitudinea la care acestea zboară și ruta lor, pentru a se evita astfel coliziunile cu avioane. De asemenea, enciclopedia poate fi un instru­ment folositor și de încredere pentru toate persoanele care doresc să iden­tifice specii de animale, insecte, arbori sau specii de flori. Potrivit cercetătorilor care lucrează la această bază de date, în circa zece ani vor fi accesibile toate secțiunile enciclopediei. (A.N.P.) Foarte mulți dintre noi ne întrebăm cum e corect să spunem: „O ” mulțime de oameni a­u contribuit la..." sau „0 Ț3 mulțime de oameni au­­ contribuit la...”. O Așa cum se știe С( predicatul verbal și O) , verbul copulativ se a­­corda cu subiectul­­ n £* număr și persoană. în exemplul de mai sus O subiectul este la sin­­­­gular, fiind exprimat­e prntr-un substantiv­ colectiv, in cazul sub­stantivelor colective care au forme de sin­gular și plural pre­dicatul are același nu­măr cu subiectul. Spu­nem „regimentul a plecat” sau „Regimen­tele au plecat”. In e­­xemplul de mai sus acordul corset grama­tical ar fi „O mulțime de oameni a contribuit la...". Există însă și o altă interpretare consi­derată corectă de Gra­matica Academiei. Substantivele „mul­țime, sumedenie, grămadă” apar, de multe ori, în­soțite de un atribut ex­primat printr-un subs­tantiv la plural: „mulți­me de oameni”, „su­medenie de copii”, „grămadă de lemne". In acest caz ele exprimă ideea de număr foarte mare, foarte multi, multe elemente și pre­dicatul se pune la plural. Folosirea for­mei de plural se expli­că și prin atracția exer­­ c "Turbime"rec*­ citată de sub­stantivul la plural cu funcția de atribut. Așa­dar, este corect să spunem „O mulțime de oameni au contri­buit la...”. Pe de altă parte, substantivul „grămada" poate fi pri­vit și ca un tot unitar. Spunem astfel: „O grămadă de lemne se vinde cu L.” dar „O gră­madă de lemne s-au ars fără rost”. (I.Li) ê Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALA „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr­ . 1/40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector"1, Piața­­ Presei Libere nr. 1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU - Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA -Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Vasilica Margarita ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de numâr. Dorin Mâran Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel./Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont: B074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66. GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel.: 021.317.89.63. DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205, 206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A.J

Next