Magazin, ianuarie-iunie 2010 (Anul 53, nr. 1-25)

2010-04-22 / nr. 16

SERIE NOUĂ - 984 • ANUL LIII • 22 APRILIE 2010 • 16 PAGINI • 2 LE 16 (2734) SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Supraveghează-ți cuvintele... Ca să dai drumul unui cuvânt este întotdeauna vreme dar ca să-l iei înapoi, niciodată. Gracian ■ Un prost găsește întotdeauna unul mai prost care să-i admire. Boileau Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă ' Strălucirea pietrelor Dosarele frumuseții èle Remedii simple­­­­: Н­ВМАН INSULA DIN PL în Oceanul Paci­c, la nord­­vest de Hawaii se află o imensă aglomerare de deșeuri din material plastic, întinsă pe o suprafață de mii de kilometri pătrați, ce reprezintă, de ani de zile, o sursă de îngrijorare pentru ecologiști și o dovadă a modului deplorabil în care omul modern înțelege să trateze mediul înconjurător. Până acum s-au propus tot felul de soluții pentru eliminarea acestei „pete a rușinii” de pe obrazul planetei, dar nici una nu a fost implementată. O nouă propunere vine din partea lui David de Rotschild, moștenitorul faimoasei familii de bancheri din Marea Britanie, care intenționează să transforme deșeurile într-o insulă din plastic reciclat ^“^ânărul Rotschild va vizita­­^.­7 acest „monument” inedit al f )­­ consumerismului la bordul N—" unei" nave construite din de­șeuri reciclabile, numite­­ Plastiki. El se află deja în discuții avansate cu un grup de arhitecți olandezi care l-au asigurat că proiectul „insulei de plastic” este cât se poate de fiabil. Rotschild intenționează astfel sa conștientizeze opinia publica mondiala fața de risipa uriașa facuta la ora actuala și sa ghide­ze oamenii spre modalități mai cons­tructive de a folosi plasticul reciclat. O idee perfect realizabilă „Nu ne-am propus sa arâtam cu degetul asupra cuiva anume, pentru ca vinovăția este colectiva, ea apar­ține atât celor ce risipesc cât și celor ce nu-i împiedica pe alții sâ risipeas­că și sâ arunce. Ne-am propus sâ transformam mentalitățile, sa-­i fa­cem pe oameni sâ înțeleagă că proce­dează greșit și ca planeta nu va râbda la nesfârșit acest tratament”, explica Rotschild. Programul ONU de Pro­tecție a Mediului estimează ca in aceasta zona din Pacific, pe fiecare ki­lometru patrat exista cel puțin 40.000 de peturi de plastic, formând un vâr­tej de deșeuri cu o suprafața de cinci ori mai mare decât a României. Fa­bricarea recipientelor din plastic cos­ta pe an mai mult decât prelucrarea a 1,6 miliarde de barili de petrol. în fiecare an se produc 500 miliarde de asemenea recipiente, care se descom­pun în circa 1000 de ani. Ele ocupâ spații imense, umplu străzile și par­curile, polueazâ râurile, lacurile și oceanele. Din păcate, crede cercetătorul marin Charles Moore de la Algalita Marina Research Foundation, Cali­fornia, nu exista nici o soluție prac­tica pentru această problemă. El stu­diază de mai bine de zece ani masiva aglomerare din Pacific și crede ca di­mensiunile acesteia fac imposibila îndepârtarea ei. Deșeurile s-au adu­nat în ani de zile în aceasta zon­a izo­lata, numita „girueta Pacificului de Nord”, pentru ca pe aici trece ruta cea mai des strâbǎtuta de vapoare. . Obiectele, de la sticle de plastic, bri­chete, recipiente de mari dimensiuni, sunt atrase de curenți submarini, într-un vârtej de mari dimensiuni. Proiectul lui Rotschild vizează realizarea unei insule plutitoare, locuibile, în Pa­cific, din grămezile de plastic care plutesc în deriva. Se studiazâ posi­bilitatea reciclării plasticului pe loc și turnarea sa în tuburi flotante cu o su­prafața de câteva zeci de metri pă­trați, ce vor fi legate între ele și aco­perite ulterior cu un strat de nisip sau pâmânt. Poate părea o idee nebuneas­că dar tânârul ecologist miliardar o găsește perfect realizabila. „Vom face în așa fel încât insula plutitoare sâ nu se deosebească absolut deloc de alte construcții similare, realizate pânâ acum în lume. Costurile vor fi mari, fărâ îndoiala, dar vrem sa dovedim ca este posibil așa ceva. Ideea de a transforma gunoaiele în ceva util este provocatoare și ea îi va face pe mulți sa înțeleagă rolul și importanța prac­tica a ecologiei”, spune Rotschild. IZBUNARE pentru sângele lui Israel 5 948427 000065 iniBI Atenție, vine răcirea globală! I­­­ncepută cu aproximativ o lună în urmă, erupția vulcanului Eyjafjallajokull din ’ Islanda a stârnit panică în Europa, unde zeci de mii de curse aviatice au fost anulate. Deși pagubele provocate econo­miilor europene sunt imense iar specia­liștii opinează chiar că erupția va agrava efectele crizei economice, pe termen lung această calamitate naturală ar putea avea, în mod paradoxal, consecințe benefice. Vulcanologii apreciază că „monstrul” până mai deunăzi adormit ar putea arunca în atmosferă cantități imense de gaze și cenușă timp de mai multe luni, poate chiar un an - ultima erupție a lui Eyjafjal­lajökull s-a produs în 1821 și a durat doi ani. După cum se știe, erupțiile vulcanice degajă în atmosferă dioxid de sulf, gaz care se transformă în picături minuscule de acid sulfuric, ce reflectă lumina solară. Se produce astfel o imensă „oglindă”, ca­pabilă să împiedice radiațiile ultraviolete să ajungă la suprafața pla­netei și, în timp, o răcire climatică la nivel global - un fenomen similar s-a produs și în 1883, după e­­rupția catastrofală a vulca­nului Krakatoa. Meteorologii sunt de părere că dacă vulcanul va continua să erupă, tempe­ratura planetei ar putea să scadă cu 1-2 grade, contra­balansând efectele tot mai vizibile ale poluării și efec­tului de seră. Cu alte cuvin­te, dacă oamenii ги [UNK] protejeze Pământul de efectele nocive ale încălzirii globale, Pământul se apără sin­gur, „deschizând robinetul” vulcanilor... M­UREȘ TAICU MIZEȘ SUDOKU jocul săptămânii: 16

Next