Magazin, ianuarie-iunie 2011 (Anul 54, nr. 1-26)

2011-01-06 / nr. 1

Spectacolul cuno­sștirii Incursiune în PALATUL ȘTIINȚELOR O expoziție de anvergură organizată spre sfârșitul anului 2010 în sălile palatului Versailles a actualizat pentru prima oară locul privilegiat acordat oamenilor de știință ai regilor Ludovic XIV, XV și XVI, și o parte din realizările acestora. Ш palat situat pe un pla­tou la 145 metri altitu­dine care a beneficiat, pentru a i se pune în valoare prestanța științifică, de geode­zie, hidraulică de perspectivă optică etc. De pildă, pentru a pune în func­țiune magnificele fântâni din care țâș­nesc jerbe de apă, abatele și omul de știință Picard (1620-1682) a creat mari rezervoare de apă (care erau de fapt niște heleștee), oprind, cu accep­tul lui Ludovic XIV, un proiect sortit eșecului, ce viza deturnarea apelor Loa­rei care urmau să alimenteze fântânile Versailles-ului și să completeze con­sumul de apă necesar întreținerii gră­dinilor. în timpul expoziției care a durat 4 luni, au fost proiectate filme în care e­rau redate o mare parte din tehnicile folosite în Versailles, odată cu unele din realizările aferente. Au fost pre­zentate numeroase desene și schițe ale unui mare canal construit spre vestul domeniilor, folosit pentru experimen­te navale. Spre nord, pe domeniul Marly, se aflau uriașe mașini hidrau­lice (care nu se mai păstrează) construi­te pentru a pompa apă din Sena. In zona din nord-vest, în Trianon, au fost amplasate un observator astronomic iar în Micul Trianon, un ansamblu de sere, cu sistem de încălzire, în care se cultiva orez, tutun, cafea, ananas etc. și centre de cercetare în zoologie, botani­că (pentru aclimati­zarea speciilor exo­tice și pentru cla­sificarea plantelor). Spre est, în graj­duri cu amenajări speciale, se practi­cau disecții pe cai, un preludiu al apariției medicinei ve­terinare. La sud, se afla o mare mena­jerie, cu elefanți, zebre, rinoceri, cas­tori, struți, broaște țestoase etc., supuse și ele studiilor anatomice. Mai departe, spre Paris, se afla pa­latul Muette, unde au fost ins­talate cabinetul optic al re­gelui Ludovic XV și marele său telescop. Așadar, Versailles-ul și anexele sale nu erau doar locuri de divertis­ment, cât mai ales centre laboratoare etc. unde se fă­ceau experimente științifice, pen­tru suverani acest lucru constituind un însemn suplimentar al puterii și ^magazin 'a prestigiului de care aveau atâta nevoie. Toate aceste cercetări au promovat dezvoltarea științei? S-au făcut desco­periri importante? Informațiile furni­zate de istoricii științelor și de savanții Curții din acea epocă nu pot constitui o garanție absolută a adevărului legat de invențiile, de inovațiile menționate, dar cu siguranță s-au acumulat noi cunoștințe în diverse domenii. Dova­da o constituie obiectele și informa­țiile dintr-o serie de documente păstra­te, ale căror elemente de noutate au fost identificate prin studii comparative. Cei doi regi nu erau fani ai filozo­filor, cărturarilor, poeților (cu unele excepții), interesul lor fiind în­dreptat spre savanți ale căror­a și realizări erau „pen­tru binele regatului” (cuvin­tele îi aparțin lui Ludovic XV). Ludovic XVI, un rege fără pres­tanță, ar fi fost cu totul marginalizat de istorici dacă nu era dublat de un pasionat de mecanica (era poreclit regele lăcătuș”), chimie, geografie, marină... Și-a dotat biblioteca cu un mare număr de cărți cu conți­nut științific și a organizat în pa­lat laboratoare și ateliere perso­nale dispuse pe trei etaje. In mijlocul secolului XVIII, expe­rimentele științifice iau amploare la Curte, în paralel cu cele din universi­tăți sau laboratoare private. <­/ O Diamante în Cosmos Bătălia fără reguli pentru descoperirea și exploatarea a noi surse de bogății nu ocolește nici spațiul cosmic. Recent, o e­­chipă de astronomi a descoperit o stea care ar conține o cantitate enormă de zirconiu, material utilizat în industria bijute­riilor și care sea­mănă cu diamantul. Cercetătorii respectivi căutau o explicație a faptului că anumite stele afla­te spre finalul existen­ței lor aveau o canti­tate de hidrogen mult mai mică decât alte stele în aparență si­milare. Investigațiile lor au dus la colecta­rea de indicii din do­meniul chimiei, și în legătură cu o stea aflată la 2.000 de ani­­lumina de Soare, nu­mită IS.IV-14116. Datorită folosirii instrumentelor astro­nomice ultraperfor­­mante, s-a putut ana­liza detaliat lumina stelei, în care s-a de­pistat o formă de zir­coniu, substanță cu particularitatea că nu poate exista decât la tem­peraturi de peste 20.000 de grade Celsius. Potrivit e­­chipei de cer­cetători care a făcut această descope­rire, pe LS.IV-14116 se găsește o cantitate de zirconiu de peste 10.000 de ori mai mare decât pe Soare. Alături de acesta, au mai fost identifica­te elemente ca stronțiul, germaniul, ytriul, de asemenea în cantități de mii sau de zeci de mii de ori mai mari decât cele găsite până acum, în mod normal, pe alte corpuri cosmice. Astronomii esti­mează că zirconiul de pe steaua muribundă depășește 4 miliarde de tone, adică de pes­te 4.000 de ori produc­ția mondială anuală­ ADRIAN-NICOLAE POPESCU Nr. 1 (2771) din 6 ianuarie 2011 Creier operat prin... ochi Chirurgia fără cicatrici - chirurgie endoscopică transluminală - o noutate a ultimilor ani, constă în intervenția prin orificiile corporale pentru a atinge organul vizat. O echipă de chirurgi americani de la Universitatea din San Diego a îmbogățit această disciplină cu o nouă performanță, reușind să ajungă la creier prin ochi evitând decuparea unei porțiuni a cutiei craniene. Procedeul a constat într-o minusculă incizie la nivelul pleoapei și a planșeului osos orbitar (o porțiune osoasă foarte fină) prin care au introdus pe rând, până în zona cerebrală vizată, microinstrumentele chirurgicale. Până acum au fost operați zeci de pacienți, care sufereau de tumori cerebrale sau de fracturi ale bazei craniene, operații reușite în proporție de 100%. Procedeul poate fi aplicat și în alte cazuri, cum ar fi, de pildă, compresia nervu­lui optic și malformațiile vasculare. Lanțul descoperirilor Căști din bronz decorate cu frunze din aur, scuturi, săbii, armuri... lată un arsenal de război impresionant, desco­perit în 37 de morminte din necropola Archontiko în apropiere de capitala antică macedoniană, Pella, locul de naștere al lui Alexandru Ma­­cedon. Din anul 2000 necro­pola a oferit arheologilor comori după comori. A fost construită în epo­ca de fier,prin anii 650 în.Ch, lucrările continuând până în 280 î.Ch., în epoca elenis­tică. Au fost degajate în ulti­mii zeci de ani peste 100 de morminte bogate ale ofițerilor macedoneni și ale femeilor aris­tocrate, îmbrăcate în veș­minte ornamentate cu biju­terii rafinate. Doar un pro­cent de 5% din acest cimitir, care se întinde pe o supra­față de 20 de hectare, a fost studiat. Interesul pentru cunoaș­terea ritualurilor funerare ale vechilor greci, care se în­dreptau spre cer, în regatul zeului Hades, constituie mo­tivul de bază al cercetărilor arheologice. жT xtm Л Ш Ив . gvh I JÜ mm A3 Șerpi zburători Mai multe tipuri de șerpi­­ arboricoli din jung­la Asiei pot­­ zbura din copac în copac. Câțiva­­ 1­i cercetători americani fascinați de АЙ această performanță inedită, au IJP filmat zborul acestor șerpi pentru 3-1 a-l analiza. Au obsen­at că reptilele au capacitatea de a-și aplatiza corpul și capul ceea ce le permite să planeze, dar pe distanțe mici. La următoarea expediție care va avea loc în­­ februarie 2011, vor captura­­ câteva tipuri de șerpi zburători I pentru a studia mecanismele ce­­­ le permit să-și aplatizeze corpul. I ш Super aluminiu O echipă internațională de cercetători, coordonată de Universitatea din Sydney, a găsit o modalitate­­ perfectibilă­­ de a îmbunătăți calitatea aliajelor pe bază de aluminiu folosit în construcția avioanelor, făcându­­le mai ușoare și mai rezistente (cu o duritate mai mare decât cea a otelului). Fteteza constă în supunerea materialului la mari ■ ■ presiuni și, ulterior la o torsiune­­ [UNK]jur" importantă, în urma acestei proceduri, Ц [UNK] sunt sparte particulele materiei Ui până ajung la dimensiuni nanometrice, aceste transformări ■­­ interne, asigurându-i calitățile Щ sus-menționate. Deocamdată,­­ această tehnică poate fi aplicată I în cazul unor materiale de mici­­ dimensiuni (putând fi folosite­­ pentru diverse implanturi medicale). Pentru a realiza­­ materialele necesare industriei I aeronautice, în mari cantitati, e 1% nevoie de timp pentru a se perfecta această tehnică. gp Roata nu a fost­­ inventată de om! Un titlu provocator și deru­tant dar care exprimă adevărul și numai adevărul... Se știe că roata a fost inventată în urmă cu 5500 de ani, dar privind lucrurile dintr-un alt unghi, se poate­­ spune că a apărut în urmă cu 3 miliarde de ani, „inventatorul" fiind o bacterie (o salmonelă) dotată cu un lung filament la teza căruia se afla un motor biologic extrem de complex, unul dintre elementele compo­nente fiind un inel care se învâr­tea ca o roată, viteza de rotație fiind de 12.000 de tururi pe minut, acționând precum elicea unui vas maritim. Un astfel de mijloc de locomoție avea nevoie de energie. Bacteria a găsit soluția ideală pentru a rezolva problema, pe cale electrică, prin­­­ intermediul fluxului de protoni В între corpul celular și inel. Pagină realizată de DORIN MĂRAN

Next